ODIHNA – este o necesitate a fiecărei ființe umane de a dormi și a se odihni în bune condiții, timp suficient, astfel încât să-i
permită organismului să obțină
randamentul maxim.
INDEPENDENȚA ÎN
SATISFACEREA NEVOII
ODIHNA – este perioada în care
se refac structurile alterate ale
organismului, se completează
resursele energetice folosite, se
transportă produșii formați în
timpul efortului, fie în ficat, fie
în rinichi.
SOMNUL – este forma
particulară de odihnă prin
absența stării de veghe.
Somnul elibereaza individual de
tensiuni psihologice și fizice.
În timpul somnului descresc
activitățile fiziologice, are loc
diminuarea metabolismului
bazal, a tonusului muscular, a
respirației, a pulsului, a T.A;
sporește secreția hormonilor de
creștere.
Există două tipuri de somn:
SOMN LENT – perioadă de
odihnă pentru organism cu rol
reparator, fortifiant, etc
SOMN PARADOXAL, RAPID –
este important pentru
refacerea creierului.
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ
SATISFACEREA NEVOII
1. Factori BIOLOGICI
 Vârsta – copilul are nevoie de mai
multe ore de somn
 Necesitățile proprii organismului –
unele personae dorm mai puțin,
păstrându-și puterea de muncă
 Activitatea – o activitate fizică
adecvată predispune individual la
un somn regenerator
 Deprinderile legate de somn – are
regulile sale – culcarea la aceeași
oră și alte obiceiuri: lectura, baie
caldă, bautură caldă sai rece
 Ritmul somn-veghe – somnul
nocturn este mult mai odihnitor
decât cel diurn. Perturbarea
alternanței zi-noapte veghe-somn
duce la perturbarea sistemelor
biologice
2. Factori PSIHOLOGICI
 Anxietatea
 Teama
 Neliniștea
3. Factori SOCIOLOGICI
 Programul de activitate
 Locul de odihnă – confortul,
numărul de personae din cameră,
intimitatea, liniștea locului
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENȚĂ
1. SOMNUL – durata variază în funcție de
vârsta individului:
 Nou-născut: 16-20 ore
 La 1 ani: 14-16 ore
 La 3 ani: 10-14 ore
 La 5-11ani: 9-13 ore
 Adolescent: 12-14 ore
 La adult: 7 - 9 ore
 La vârstnic: 6 - 8 ore
Somnul trebuie să fie regenerator, calm,
fără coșmaruri, fără întreruperi.
2. Perioade de repaus trebuie intercalate
cu perioade de activitate.
3. Perioadele de relaxare și timp liber
vacanțe, concediile permit refacerea
forței fizice și a capacității intelectuale
4. Modalități pentru odihnă și relaxare
 Cea mai eficientă este odihna activă,
adică după activități fizice urmează
activități intelectuale.
INTERVENȚIILE ASISTENTEI PENTRU
MENȚINEREA INDEPENDENȚEI ÎN
SATISFACEREA NEVOII
1. Menține condișiile necesare
somnului respectând dorințele și
deprinderile persoanei
2. Observă dacă perioadele de
relaxare, de odihnă sunt în raport cu
necesitățile organismului și munca
depusă
3. Îi explică necesitatea unei vieți
ordonate, cu un program stabilit
4. Îi învață tehnici de relaxare și
modalități care să-I favorizeze
somnul prin discuții, demonstrații.
DEPENDENȚA ÎN SATISFACEREA
NEVOII
PROBLEME DE DEPENDENȚĂ
1. INSOMNIE – dificultatea de a
dormi dau a te odihni
dormind.
2. HIPERSOMNIE – ore excesive
de somn, prelungirea duratei
și intensificarea profunzimii
somnului.
SURSE DE DIFICULTATE MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ INTERVENȚIILE ASISTENTEI
INTERVENȚII AUTONOME ȘI DELEGATE
 Afecțiuni cerebrale, endocrine 1. Somn perturbat PACIENTUL SĂ BENEFICIEZE DE SOMN
 Durerea, surmenajul - ore insuficiente de somn CORESPUNZĂTOR
 Anxietatea - insomnii parțiale - Asistenta învață pacientul să practice
 Afectarea gândirii - insomnii terminale tehnici de relaxare, exerciții
 Frustrare - insomnii dormitionale respiratorii înainte de culcare
 Stress - insomnii predormitionale - Învață pacientul care se trezește
 Situație de criză - insomnii post-dormitionale devreme să se ridice din pat căteva
 Pierdere 2. Ațipiri în timpul zilei minute, să citească, apoi să se culce.
 Separare 3. Coșmaruri 4. Somnambulism 5. Apatie - Întocmește un program de odihnă
6. Pavor nocturn 7. Neliniște 8. Confuzie - Administrează tratamentul
 Eșecul funcției
9. Iritabilitate 10. Oboseala - Observă efectul acestuia asupra
 Insuficiența cunoașterii de sine
11.Sentiment de depresie-tristețe organismului
 Anturaj inadecvat
12. Diminuarea puterii de concentrare
 Temperatura
 Ambianța inadecvată
 Creșterea stimulilor senzoriali în 1. Somn perturbat PACIENTUL SĂ BENEFICIEZE DE UN NR.
locuință 2. Somnolență – exces de somn diurn DE ORE DE SOMN CORESPUNZĂTOR
3. Letargia – hipersomnie continuă VÂRSTEI
4. Narcolepsia – necessitate subită de - Asistenta identifică cauza
somn, pirdere tonus, somn superficial - Crează un climat de încredere,
5. Comportament lent, greoi încurajează și liniștește pacientul
6. Oboseală - Observă și notează toate schimbările
7. Inactivitate care survin în starea pacientului
- Administrează tratamentul
medicamentos
PACIENTUL SĂ FIE ACTIV, COOPERANT
- Asistenta identifică activitățile
agreate de pacient
- Elaborează împreună un program de
activitate
- Observă somnul, calitatea acestuia,
raportul între starea de veghe și de
somn
DEPENDENȚA ÎN SATISFACEREA
NEVOII
PROBLEME DE DEPENDENȚĂ
3. DISCONFORT – reprezintă
senzația de jenă, de
neplăcere fizică și psihică.
4. OBOSEALA – senzație penibilă
însoțită de inactivitate, stare
de epuizare nervoasă și
musculară
SURSE DE DIFICULTATE MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ INTERVENȚIILE ASISTENTEI
INTERVENȚII AUTONOME ȘI DELEGATE
 Afecțiuni cerebrale, endocrine 1. Iritabilitatea PACIENTUL SĂ BENEFICIEZE DE
 Durerea, surmenajul 2. Indispoziție, jenă CONFORT FIZIC ȘI PSIHIC
 Anxietatea 3. Stare de incomoditatea (disconfort) - Asistenta discută cu pacientul pentru
 Afectarea gândirii 4. Diaforeză a identifica cauzele disconfortului
 Frustrare 5. Mialgii – dureri musculare - Favorizează odihna pacientului prin
 Stress suprimarea surselor care îi crează
 Situație de criză disconfort
 Pierdere - Creează senzație de bine pacientului
 Separare prin discuții purtate
 Eșecul funcției - Facilitează contactul cu alți pacienți,
cu membrii familiei
 Insuficiența cunoașterii de sine
- Aplică tehnici de îngrijire curentă
 Anturaj inadecvat
- Observă și notează schimbările
 Temperatura
 Ambianța inadecvată
 Creșterea stimulilor senzoriali în 1. Fața palidă care exprimă tristețe PACIENTUL SĂ FIE ODIHNIT CU
locuință 2. Ochii încercănați, privire îcețoșată TONUSUL FIZIC ȘI PSIHIC BUN
3. Puls rar, lent, slab batut - Asistenta identifică cauza oboselii
4. T.A cu tendințe de scădere - Ajută pacientul să-și planifice
5. Somnolență diurnă activitățile cotidiene
6. Tegumente palide, transpirații reci - Observă perioadele de odihnă
7. Stare de plictiseală, apatie corespunzătoare necesitaților
8. Scădere ponderală organismului
9. Astenie - Stimulează încrederea pacientului
- Învață pacientul cum să efectueze
tehnici de relaxare
- Ajută la aplicarea acestora
- Observă și noteazp funcțiile vitale
vegetative, perioada somn odihnă,
comportamentul pacientului
- Administrează medicația prescrisă
- Observă efectul acestuia