2.

Hipersomnie

– Ore excesive de somn,prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului

 Manifestari de dependenta
 Somn modificat - numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului

- se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. - durata, modul de
instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale

 Somnolenta (accese de somn diurn) – atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare,
poate raspunde monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou - poate dura zile, saptamani, poate fi
urmata de inversari ale ritmului nictemeral.

 Letargia - hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii
violente, pastrand un grad de obnubilare (dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala -
poate dura ore, zile, luni, ani - functiile vitale sunt diminuate 6

 Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in

perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate. Somnul este
superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.

-Comportament verbal si nonverbal - lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari

 Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza

 Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea
efectuarii unor activitati fizice

 Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie

Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei - identifica, prin discutiile
cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;

- identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori

- creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic -
observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului

- administreaza tratamentul medicamentos Pacientul sa fie activ, cooperant

- identifica care sunt activitatile agreate de pacient

- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda starii pacientului si
posibilitatilor organismului

- observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn

3.Disconfort
- senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica

 Manifestari de dependenta
- Iritabilitatea
- imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei -
Indispozitie, jena
- stare de lipsa de voie buna, de mahnire

- Stare de disconfort

- stare neplacuta de incomoditate

- Diaforeza
- transpiratie abundenta care determina starea de disconfort

- Dureri musculare
- pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase pentru pacient

 Interventiile asistentei la pacientul cu disconfort

Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic

- discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului 7 - favorizeaza odihna pacientului, prin
suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si iritabilitatea - creeaza senzatie de bine
pacientului, prin discutiile purtate - faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei aplica
tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie - observa si noteaza schimbarile
4.Oboseala-senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara 
Manifestari de dependenta Fata - palida, exprima tristetea Ochii - incercanati, privirea incetosata Pulsul -
rar, lent, slab batut Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale Somnul - somnolenta
diurna Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci Starea psihica - plictiseala, apatie Greutatea
corpului - scaderea acesteia Astenie - scaderea fortei  Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun - identifica cauza oboselii - ajuta pacientul
sa-si planifice activitatile cotidiene - observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor
organismului - stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc - invata
pacientul cum sa execute tehnici de relaxare - ajuta la aplicarea corecta a acestora - observa si noteaza
functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna, comportamentul pacientului - administreaza
medicatie indicata de medic - observa efectul acesteia