Farmacologie și Farmcoterapie anul III

Lucrare practica nr.2

Hipnotice și sedative
Hipnoticele sau somniferele sunt deprimante neselective SNC care, la doze terapeutice hipnotice,
forțează sau favorizează instalarea unui somn asemănător celui fiziologic. Hipnoticele la doze mici au
efect sedativ.

Sedativele sunt deprimante neselective ale SNC care, la doze terapeutice sedative, produc o stare
de liniște, prin diminuarea hiperexcitabilității senzitive și psihomotorii.

Baze fizio-patologice:
Somnul este definit ca o stare de inconștiență din care persoana poate fi trezită prin intermediul
stimulilor senzoriali sau de alt tip. Este o stare de repaus a organismului care alternează periodic cu starea
de veghe, acestă alternanță constituind biorismul nictemeral sau circadian.
Se manifestă prin anumite modificări de ordin cantitativ ale funcțiilor organismului, și anume:
 Toate funcţiile fiziologice se află la nivel bazal
 Starea de conştienţă este suprimată
 Subconştientul naşte vise
 Motilitatea voluntară este abolită
 Motilitatea reflexă este diminuată
 Pragul reflexelor este crescut
 Stimulii externi nu pot fi recepţionaţi sub o anumită intensitate
 Muşchii striaţi sunt uşor relaxaţi
 Tonusul centrului reglator scade – apare hipotermie uşoară
 Excitabilitatea centrului respirator scade – bradipnee cu acumulare de CO2 în sânge şi
acidoză
 Tonusul vegetativ parasimpatic creşte, tradus prin bradicardie şi creşterea timpului de
repaus cardiac
 Metabolismul bazal este diminuat

Somnul fiziologic contribuie la:

 Menţinerea echilibrului psiho-fiziologic şi a sănătăţii
 Procesul de creştere la copii

1
  Activitatea normală din starea de veghe

Există două stadii ale somnului, care în mod normal de succed periodic, având astfel caracter
ciclic: somnul lent NREM și somnul rapid REM, cu următoarele caracteristici:

Somn lent (NREM) Somn rapid (REM) sau paradoxal

– Proces reparator celular
– EEG are unde lente şi ample
– Ocupă 75% din totalul orelor de somn
– Divizat în 4-6 cicluri a câte aprox. 90
min.
– Predomină în prima jumătate a nopţii;
durata şi profunzimea sunt mai mari
– Scade tonusul vascular periferic,
frecvența respiratorie, frecvența
cardiacă
– Proces nervos de reechilibrare psihică
– EEG are unde rapide şi de amplitudine mică
– Ocupă 25% din totalul orelor de somn
– Este divizat în 3-5 cicluri a câte aprox. 10-30
min.
– Predomină în a doua jumătate a nopţii; durata
şi profunzimea sunt mai mici
– somn superficial
– Apar mişcări oculare rapide datorate viselor
– Se caracterizează prin activitate cerebrală
intensă
– Pot apărea mișcari active ale musculaturii
scheletice, frecvența cardiac și respiratorie
neregulată

Tulburările somnului:

Hipersomnia se caracterizează prin somnolență excesivă care survine la o persoană aproape în

fiecare zi deși somnul de noapte este normal ( 8-10h). Se întâlnește în boli neurologice, traumatisme
craniene, patologii de cauză infecțioasă, boli hepatice sau renale, mixedem, parazitoze, abuz al
deprimantelor SNC: .

Hiposomnia se traduce prin insuficiența somnului. Insomnia adevărată este extrem de rară.

 Apare rar la oamenii sănătoşi prin apariția unor factori favorizanți externi
 Frecvent apare în boli psihiatrice, schizofrenii, stări depresive dar și cauze medicale
(durere puternică)

2
  Este provocată de nivelul scăzut de melatonină (secretată de glanda pineală). Pe
parcursul vieţii sinteza de melatonină scade
 Poate provoca tulburări ale respirației, fatigabilitate, randament scăzut fizic și psihi
Clasificarea hiposomniilor
1. în funcţie de momentul manifestării:
 Iniţială: în excitaţie emoţională sau anxietate
 Intermitentă, cu somn discontinuu: în stări depresive
 Terminală, cu trezire precoce: la vârstnici
 De noapte cu inversarea ritmului normal veghe-somn, zi-noapte
2. în funcţie de etiologie:
 Psihogenă, în emoţii mari prelungite sau anxietate nevrotică
 Psihotică, în psihoze
 Neurologică, în traumatisme sau tumori cerebrale
 Simptomatică, în boli însoţite de simptome ca durerea, diareea, poliuria, tusea
 Toxică, în cazul abuzului de excitante SNC (cafeină, amfetamine)
3. în funcţie de durată:
 Pasageră, ocazională: durează mai puțin de 3 zile și este cauzată de situații externe
(zgomot, serviciu în schimburi, stress). Poate răspunde la respectarea unor regula de
igienă a somnului. Dacă se prescriu medicamente, trebuie utilizate în doze mici, nu mai
mult de 2-3 zile. Pot duce la scăderea performanțelor intelectuale.
 De durată scurtă: între 3 zile – 3 săptămâni. Pot apărea în suferinţe diverse, tensiune
psihică. Se pot lua ca măsuri, elemente legate de igiena somnului sau hipnotice ca
medicație adjuvantă pentru 7-10 zile. Administrarea hipnoticelor se recomandă
intermitent, cu trecerea peste o doză după 1-2 zile de somn normal.
 Cronică: mai mult de 3 săptămâni, poate să apară în dureri cronice, nevroze, depresii,
toleranţă şi dependenţă de hipnotice

Terapia hiposomniilor
Cuprinde mai multe elemente:
- Terapia cauzelor: în caz de anxietate, depresie, durere, poliurie, etc
- Măsuri igieno-dietetice prin stil de viață ordonat, cu respectarea programului somn-veghe,
alimentație corectă ( fără excitante nervoase, în special seara, sau mese copioase)
- Psihoterapie
- Sedative

3
 - Hipnotice ( în cazul în care celelalte metode dau greș)
Clasificarea hipnoticelor:
1. Hipnocoercitive: sunt substanțe care forţează instalarea somnului. Aici se încadrează
barbituricele
2. Hipnoinductoare: sunt substanțe care favorizează somnul. Exemplu: benzodiazepine
Caracteristici hipnocoercitive
– Inhibă difuz diferitele segmente ale SNC
– Acţionează nespecific pe întreaga membrană
neuronală cu hiperpolarizare
– Efectele deprimante sunt doză-dependente: sedare,
somn hipnotic, somn narcotic, comă, moarte
– Deprimă respiraţia, funcţia cardiacă, scade
temperatura funcţie de doză
– Forţează somnul şi la indivizi normali
– Efectul hipnotic este precedat de somnolenţă şi este
urmat de somnolenţă reziduală, trezirea făcându-se
cu dificultate
– Modifică EEG nocturnă
– Reduc durata somnului REM şi o cresc pe cea a
somnului NREM
– Produc o “datorie” de somn paradoxal cu
dezechilibre psihice
– Produc obişnuinţă cu tendinţă la mărirea dozelor
– Produc dependenţă fizică cu sindrom de abstinenţă
– La oprirea bruscă a tratamentului determină efect
“rebound” cu coşmaruri
– Produc inducţie enzimatică încrucişată
Exemple:
- Barbiturice hipnotice (fenobarbital, amobarbital,
ciclobarbital, pentabarbital)
– Ureide aciclice (bromizoval)
4
Caracteristici hipnoinductoare
– Efectele deprimante nu sunt doză-dependente, nu
produc somn narcotic nici la doze mari
– Acţionează specific: selectiv asupra unor
receptori specifici (transmisia GABA-ergică)
– Efectul hipnogen este mai evident în hiposomnii
– Somnolenţa incipientă respectiv somnolenţa
reziduală sunt de intensitate redusă, trezirea
făcându-se relativ uşor
– Nu reduc durata de somn REM
– Nu produc efect rebound cu vise neplăcute
– Efectele asupra SNV, circulaţiei şi respiraţiei sunt
reduse sau absente
– Inducţie enzimatică este redusă sau absentă
– Nu produc sau produc rar obişnuinţă şi
farmacodependenţă
– Supradozarea nu poate fi folosită în scop suicid
Exemple:
– Benzodiazepine (nitrazepam, flunitrazepam,
midazolam)
– Imidazopiridine (zolpidem)
– Piperidindione (glutetimida) – Ciclopirolone (zopiclon)
– Aldehide (cloralhidrat)
– Alcooli (triclofos)
– Chinazolone (metaqualona)

Barbituricele:

Clasificare:

 Funcţie de utilitatea terapeutică

– Barbiturice narcotice cu coeficientul de partaj lipide/apă mare (tiobarbituricele şi
N-derivaţii)
– Barbituricele hipnotice şi sedative (derivaţii substituiţi la C5)
 Funcţie de durata acţiunii terapeutice
– Cu latenţă ultrascurtă (<1 min.) şi durată ultrascurtă (10-20 min.) – barbituricele
narcotice (tiopentalul)
– Cu latenţă scurtă (15 min.) şi durată scurtă (2-4 h) – barbituricele hipnotice
biotransformate în procent ridicat (ciclobarbital, pentobarbital)
– Cu latenţă medie (20-30 min.) şi durată medie (5-7 h) – barbituricele hipnotice
biotransformate în procent mediu (amobarbital)
– Cu latenţă lungă (1 h) şi durată medie (8-10 h) – barbituricele hipnotice
biotransformate în procent mic şi reabsorbite tubular în proporţie ridicată
(fenobarbital, barbital - fenobarbitalul nu se mai foloseşte ca hipnotic, datorită
duratei lungi a somnului şi a somnolenţei reziduale, ci se foloseşte doar ca
sedativ, la doze subhipnotice, şi ca antiepileptic.
 Farmacocinetica
– Absorbţie bună pe toate căile
– Transport legate de proteinele plasmatice
– Difuziune bună datorită lipofiliei (ţesuturi, bariera hemato-encefalică, placentă)
– Metabolizare hepatică prin SOMH dependent de cirocromul P 450
– Durata de acţiune depinde de:
• Difuziunea în SNC – mare pentru barbituricele narcotice

5
 • Biotransformare funcţie de radicalii de la C5 – cei cu radicali ramificaţi şi
nesaturaţi sunt biotransformaţi în procent ridicat şi au durata acţiunii narcotice,
medie şi scurtă
– Eliminare renală (se pot reabsorbi tubular, barbitalul se elimină după 10 zile)
 Farmacodinamia
– La doze terapeutice
• Deprimă SNC gradat doză-dependentă
• Acţionează hipnocoercitiv
La doze mari deprimă SNC intens cu moarte prin deprimarea centrilor vitali
 Farmacotoxicologia – somnolenţă, obişnuinţă
– Dependenţă fizică cu sindrom de abstinenţă la întreruperea bruscă a tratamentului
– În intoxicaţii se grăbeşte eliminarea renală prin alcalinizarea urinii cu diminuarea
reabsorbţiei tubulare
 Farmacoterapia
– Insomnii cu hiperexcitabilitate nervoasă
• Barbiturice hipnotice de durată scurtă (insomnia incipientă)
• Barbiturice hipnotice de durată medie (insomnia intermitentă)
– Anxietate (sedativ) 1/5 din doza hipnotică
– Epilepsie forma grand mal (fenobarbital)
– Preanestezie (barbiturice cu durată medie)
– Anestezia generală (barbiturice narcotice)
 Farmacoepidemiologia: CI la conducătorii auto sau cei care lucrează cu utilaje sau la înălţime şi
în insuficienţă renală şi hepatică grave. Precautii la bătrâni
Dau sinergism cu alte deprimante SNC inclusiv alcool; prin mecanism farmacocinetic datorat
inhibiţiei enzimatice produse de unele medicamente (paracetamol, cimetidină, cloramfenicol) cu aparaţia
supradozării barbituricelor
Antagonism: prin mecanism farmacocinetic datorat altor inductori enzimatici (rifampicina,
insecticide clorurate) cu scăderea efectului batbituricelor; prin mecanism datorat inducţiei enzimatice
produsă de barbiturice cu scăderea efectului altor medicamente biotransformate de SOMH
(anticoagulantele cumarinice, contraceptivele orale)

6
 Benzodiazepine:
Caracteristici:
– Derivaţi 7 nitro-1,4 benzodiazepinici (tip nitrazepam), imidazopiridinici şi ciclopirolonici
– Biotransformate în ficat la metaboliţi inactivi – efectul primului pasaj ridicat
– Nu modifică structura somnului, nu reduc REM
– Mecanism de acţiune prin transmisia GABA-ergică. GABA la nivel central: diminuă eliberarea
unor neuromediatori (glutamat, NA, DA, 5-HTA). Astfel reduce excitablitatea cerebrală, creşte
pragul convulsivant și are efect anxiolitic.
– Induc somn de 6-8 ore, cu latenţă de 30-60 min.
– Dozele trebuie individualizate

Nitrazepam Flunitrazepam

Variabilitate individuală mare, ce necesită - Potenţă mai mare ca la nitrazepam

individualizarea tratamentului - doze de 1/5 faţă de nitrazepam

- Efectul primului pasaj hepatic ridicat

- Precauţii în administrarea la persoane cu
profesii care necesită atenţie sporită

În supradozare se foloseşte antidotul pentru benzodiazepine : flumazenil

Hipnotice moderne

Zopiclon Zolpidem

- Derivat de ciclopirolonă - Imidazopiridină

- Metabolit activ – N-oxid
- Acţionează pe ambele situsuri ale
benzodiazepinelor BZD1 şi BZD2 cu
efecte hipnotic, sedativ, anxiolitic,
miorelaxant şi anticonvulsivant
- Dezvoltă obişnuinţă şi
farmacodependenţă
- Este contraindicată asocierea cu alcool
- Acţionează selectiv pe situsul receptor
BZD1 cu efect hipnotic sedativ
- Nu dezvoltă obişnuinţă şi
farmacodependenţă
- IT este mare
- Este contraindicată asocierea cu alcool

7
Alte hipnotice și sedative:

 Bromoval
 Ticlofos (tricloretanolfosfat) – tricloretanolul este metabolitul activ al cloralhidratului
 Cloralhidrat – hidrat de tricloracetaldehidă – iritant
 Bromuri: bromura de calciu i.v.
 Vegetale:
Valerianae radix – utilizat ca extract Extractum valerianae spissum (FR X) sau în
combinaţii fixe EXTRAVERAL (extract de valeriană, fenobarbital)
Passiflorae herba – maltol şi vitexină
Crataegi folium cum flores – fitocomplex (vitexină)