NOŢIUNI GENERALE DESPRE

FARMACIA CLINICĂ
 DEFINIŢII
• FARMACIA CLINICĂ – ştiinţa şi specialitatea farmaceutică ce utilizează
optimal cunoştinţele farmaceutice şi biomedicale, în scopul creşterii
eficacităţii, securităţii, preciziei şi economiei utilizării medicamentelor, de
către pacient şi societate (definiţie dată de Academia Naţională de
Farmacie din Franţa)
• FARMACIST CLINICIAN – farmacistul orientat spre pacient, care are rol de
consiliere în domeniu farmacoterapiei, atât pentru medic cât şi pentru
pacient
• FARMACIST GENERALIST CLASIC – farmacistul orientat spre medicament,
care are responsabilităţi în domeniul preparării , controlului de calitate,
depozitării şi gestionării medicamentului, în conformitate cu regulile de
bună practică farmaceutică (RBPF)
 CAUZELE ŞI NECESITATEA APATIŢIEI
DISCIPLINEI FARMACIE CLINICĂ

• Explozia informaţională în Farmacologie-Farmacoterapie

• Potenţialul toxicologic şi epidemiologic
• Variabilitatea normală şi anormală biologică şi farmacologică
 Caracterul dual al medicamentului
• Medicamentul ca factor de sănătate
• Medicamentul ca bun de consum – pericol de abuz de medicamente
în raport cu două fenomene
• Creşterea numărului de medicamente OTC
• Vânzarea medicamentelor OTC în afara farmaciilor (supermarket, online)
Bibliografie
• Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie clinică, volumul I, Farmacia clinică
în farmacia de comunitate, 2010, Editura Medicală, Bucureşti.