TIFUI GRATIANA MIHAELA

AMG AN 3I

Tulburari de somn la varstnici

Imbatranirea este asociata cu mai multe schimbari ale somnului.Insomnia (primara sau secundara)
coexista cu alte afectiuni sau apare in urma uzului anumitor medicamente si se intalneste frecvent in
randul varstnicilor. Insa nu sunt de neglijat nici tulburarea de comportament in somnul REM,
narcolepsia, sindromul de miscare periodica a picioarelor in somn si sindromul picioarelor nelinistite, nici
tulburarile respiratorii legate de somn. Un diagnostic precis si rapid al patologiilor somnului in randul
varstnicilor este important atat pentru instituirea unui tratament corect, cat si pentru imbunatatirea
calitatii vietii pacientilor varstnici.

Somnul este un proces fiziologic vital cu importante functii reconfortante. Persoanele in varsta tind sa se
culce mai devreme seara, insa, de asemenea, se trezesc mai devreme. Acestea se pot trezi de mai multe
ori in timpul noptii si pot sa experimenteze un somn fragmentat. Prevalenta tulburarilor de somn creste
odata cu varsta; in aceasta perioada a vietii apar schimbari semnificative ale calitatii si cantitatii
somnului.

Schimbarile somnului legate de varsta

Odata cu inaintarea in varsta, apar numeroase schimbari in structura somnului, precum:scaderea

timpului total de somn,adormirea cu intarziere,reducerea duratei de somn REM si a frecventei cu care
aceasta apare in cadrul unui ciclu normal de somn nocturn,fragmentarea somnului,preferinta pentru
siestele din timpul zilei,sindromul de avansare a fazei somnului (se culca devreme si se trezesc devreme)

Odata cu varsta, timpul total de somn se scurteaza: copiii dorm aproximativ 16-20 ore pe zi, adultii 7-8
ore, iar persoanele cu varsta de peste 60 de ani dorm aproximativ 6 ore pe zi. Somnul delta, cel mai
profund si mai recomfortant, scade odata cu varsta.

Patologiile somnului in randul varstnicilor

Insomnia reprezinta dificultatea de a adormi sau de a mentine somnul constant si este frecventa in
randul varstnicilor. In cazul unor pacienti, insomnia poate fi cauzata de alta patologie sau poate fi un
efect advers al unui medicament (insomnie secundara). In absenta unui factor cauzator, atunci este
vorba de insomnie primara.Sexul feminin tinde sa aiba tulburari de somn mai frecvent, comparativ cu
sexul masculin. Schimbarile somnului ce apar la sexul feminin pot avea legatura cu schimbarile
hormonilor sexuali din postmenopauza. Deficitul de estrogen, in special, contribuie la aparitia
tulburarilor de somn ce apar in perioada de premenopauza, crescand odata cu varsta.

Trezirile frecvente in timpul noptii apar adeseori la persoanele varstnice si pot fi cauzate de incidentele
mai frecvente de afectiuni medicale coexistente. Printre cele mai frecvente cauze de insomnie
secundara se numara diferite tulburari musculoscheletale, nicturia data de hipertrofia de prostata in
cazul sexului masculin si instabilitatea vezicii urinare in cazul sexului feminin, insuficienta cardiaca
congestiva si bronhopneumopatia obstructiva cronica.
TIFUI GRATIANA MIHAELA
AMG AN 3I

Depresia si anxietatea, intalnite frecvent la persoanele cu varsta de peste 65 de ani, contribuie frecvent
la aparitia insomniei. Factorii de risc ce contribuie la aparitia depresiei includ pierderea unei persoane
iubite, pensionarea, izolarea sociala, bolile cronice si instalarea dementei .

Tulburarea de comportament in somnul REM

In mod normal, visele apar in timpul somnului REM. In aceasta faza a somnului, musculatura voluntara
este inhibata, ce impiedica manifestarea fizica. Tulburarea de comportament in somnul REM este
caracterizata prin pierderea intermitenta a atoniei din somnul REM si prin aparitia de activitati motorii
elaborate (lovire, sarire, alergare) asociate cu o stare ca de vis. Persoanele afectate poate face
numeroase miscari, dintre care multe pot fi daunatoare pacientului sau a partenerului de somn. Noua
din zece pacienti cu tulburare de comportament in somnul REM sunt barbati. Aceasta afecteaza, de
obicei, persoanele cu varsta mai mare de 60 de.

Narcolepsia

Narcolepsia este o afectiune neurologica de origine incerta si este caracterizata prin somnolenta
excesiva in timpul zilei si oboseala. Simptomele principale ale narcolepsiei sunt reprezentate de
„atacurile de somn”, in care pacientii experimenteaza nevoia acuta de somn (pentru cateva minute sau
o ora), halucinatii hipnogogice (halucinatii auditive sau vizuale extrem de vii ce apar in timpul de
adormire sau la trezire), paralizia in somn (inabilitatea temporara de miscare la trezire sau inainte de
adormire) si cataplexia (pierderea brusca, temporara si imprevizibila a tonusului muscular). Cataplexia
poate sa apara si in absenta narcolepsiei. Unele atacuri dureaza pana la jumatate de ora, in care
pacientul este treaz, dar nu se poate misca sau, in cazurile mai usoare, experimenteaza slabiciune
musculara. Episoadele cataplexice sunt uneori declansate de emotii puternice, inclusiv de plans sau ras .

Sindromul de miscare periodica a picioarelor in somn si sindromul picioarelor nelinistite

Sindromul de miscare periodica a picioarelor in somn este o afectiune motorie unica, in care aceste
miscari apar exclusiv in timpul somnului. Miscarile anormale variaza de la contractii subtile ale muschilor
gleznei si ale degetelor, pana la miscari impresionante ale bratelor si ale picioarelor.

Sindromul picioarelor nelinistite este o entitate distincta ce este, de multe ori, confundata cu sindromul
de miscare periodica a picioarelor in somn. Pacientii cu sindromul picioarelor nelinistite acuza parestezii
si dureri intense, in special la nivelul extremitatilor. Aceasta afectiune este caracterizata de nevoia de a
misca sau a masa picioarele.

Tulburari respiratorii legate de somn

Roncopatia apare mai frecvent in randul persoanelor varstnice, comparativ cu adultii tineri. Odata cu
imbatranirea, scaderea tonusului musculaturii de la nivelul cailor respiratorii superioare predispune la
obstructie, din care rezulta roncopatia. Roncopatia poate avea consecinte medicale importante, in
special in populatia varstnica, si poate prezice hipertensiunea, bolile cardiace ischemice si accidentul
vascular cerebral.

Apneea obstructiva de somn

In aceasta tulburare respiratorie importanta, caile respiratorii superioare sunt obstructionate in mod
repetat in timpul somnului, ce reduce fluxul de aer (hipopnee) sau il opreste (apnee). In timpul
TIFUI GRATIANA MIHAELA
AMG AN 3I

somnului, muschii faringelui sunt relaxati, iar limba si palatul obstructioneza calea aeriana. Aceste
episoade duc la un somn intrerupt, de o calitate mediocra, desaturare de oxigen nocturna si o reducere
sau chiar o absenta completa a somnului REM. Numarul mediu de apnee-hipopnee pe ora este un indice
important de masurare a severitatii acestei afectiuni.

Apneea de somn centrala

Acest tip de apnee apare in absenta obstructiei cailor aeriene. Caile respiratorii nu sunt blocate, dar
creierul nu mai transmite semnale corespunzatoare muschilor respiratori. Pacientii varstnici cu
evenimente cardiovasculare ce implica sistemul nervos central pot avea apnee de somn centrala cu
desaturare in oxigen pe timp de noapte.

Bibliografie

1. Neubauer DN. Sleep problems in the elderly. Am Fam Physician 1999;59:2551-60.

2. Rajput V, Bromley SM., Chronic insomnia: a practical review. Am Fam Physician 1999;60:1431-8.
Discussion: 1441-2.

3. Monane M. Insomnia in the elderly. J Clin Psychiatry 1992;53(Suppl):23-8.

4. Vitiello MV, Larsen LH, Moe KE. Age-related sleep change: gender and estrogen effects on the
subjective–objective sleep quality relationships of healthy, noncomplaining older men and women. J
Psychosom Res 2004; 56:503-10.

5. Brotini S, Gigli GL. Epidemiology and clinical features of sleep disorders in extrapyramidal disease.
Sleep Med 2004;5:169-79.