PROFESIA DE

ASISTENT/Ă
MEDICAL/Ă
Prof. As med. Slăbuțu Roxana Ionela –
Nursing General I
 Istoric
• Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d.
13 august 1910) a fost precursoarea serviciului
sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu
numai prima infirmieră modernă, dar și un
statistician important. Datorită ambiției și
devotamentului de care a dat dovadă, spitalele
secolului al XIX-lea s-au transformat în instituții de
tratament adecvate, dotate din punct de vedere
sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să
îngrijească bolnavii. Datorită altruismului și
personalități sale, Florence Nightingale și-a
consacrat întreaga viață ajutorării bolnavilor din
spitale.
• A căutat să elibereze îngrijirile de impregnarea
religioasă.
 Istoric
• Virginia Avenel Henderson (1897 – 1996) este
considerată de mulți cea mai importantă figură
a nursingului secolului XX, impunându-se prin
scrierile sale care stabileau concepțiile privind
activitatea asistentei în îngrijirile specifice
acordate bolnavului și familiei.

• „Asistenta face pentru alții ceea ce ar face

aceștia dacă ar avea puterea, dorința și
cunoștințele necesare”.
• Nursing etic – respect față de persoana
îngrijită, secret profesional, responsabilitate
morală și penală, educație continuă.
• OMS (1995) definește asistentul medical astfel: „O persoană care
fiind admisă în mod oficial la un program educațional în nursing,
recunoscut de statul membru în care se află, care a parcurs cu
succes studiile în nursing și a obținut calificarea necesară pentru a
fi inregistrată și/sau a obținut licența de practică a nursingului."

Consiliul Europei (1994) dă următoarea definiție: "Rolul nursingului

în societate este de a ajuta indivizii, familiile și grupurile să-și
determine și să-și îndeplinească potențialul for fizic, mintal și social
și să facă aceasta într-un context plin de provocări în ceea ce privește
mediul în care ei trăiesc sau lucrează."
 RESPONSABILITĂȚI

Previne
Promovează Restabilește Înlătură
îmbolnăviril
sănătatea sănătatea suferința
e
 Pluridisciplinară – socială, tehnică,
practică.
Însușirea competențelor.

Cunoștințe de psihologie.
PREGĂTIRE

Atitudine profesională.

Capacitate de empatie.
 • O.M.S. “Rolul asistentei medicale în
societate este să asiste indivizi, familii și
grupuri, să optimizeze și să integreze,
funcțiile fizice, psihice și sociale, afectate
ROLUL semnificativ prin schimbări ale stării de
sănătate”.
ASISTENTEI
MEDICALE
• Activitatea de asistență se referă la sănătate
și boală pe întreaga durată a vieții, de la
concepție la moarte.
 FUNCȚIILE ASISTENTEI MEDICALE

1. De natură independentă – din proprie inițiativă

îngrijiri de confort când pacientul nu-și poate îndeplini anumite funcții

stabilește relații de încredere

ascultă pacientul, transmite informații

promovează sănătatea în comunitate

2. De natură dependentă – indicația medicului

Asistenta medicală aplică indicațiile doctorilor prin observare, tratament și transmiterea modificărilor
înregistrate.
3. De natură interdependentă – colaborare (Asistenta medicală colaborează cu alți profesioniști din
domeniul sanitar, social, educativ, administrativ etc. și participă la activități interdisciplinare.)
 FUNCȚIILE ASISTENTEI MEDICALE
• Funcția profesională – presupune îmbinarea funcțiilor independente,
dependente și interdependente.
• Funcția educativă – presupune o educație continuă individuală sau
organizată; actualizare a informațiilor.
• Funcția economică – activitate de asistentă șefă – presupune
organizarea programului, aprovizionarea cu materiale, graficul
concediilor, participarea la ședințe, gestionarea priorităților.
• Funcția de cercetare – publicarea de articole în reviste de specialitate
pe baza gândirii critice și a cercetării.
Norme
sanitare
 Dezinsecția
• împiedicarea dezvoltării artropodelor
(muşte, gândaci de bucătărie, ploşniţe,
ţânţari, păduchi de corp şi de cap, flebotomi,
căpuşe) care transmit boli infecţioase.
 Deparazitarea

• operaţia de îndepărtare şi distrugere a

insectelor parazite prezente pe om şi pe
hainele acestuia (păduchi de cap, de corp,
purici).
ETAPE: Deparazitarea
 Zone care se pretează raderii:
• radere
• spălare
• aplicare de insecticide
 Zona păroasă a capului:
• tuns
• pieptănare cu pieptene des înmuiat în oţet
• insecticid de contact – acoperirea capului pe perioada de acţiune
• curăţare mecanică cu pieptene
• repetarea aplicării insecticidului de contact în funcţie de substanţă
 Haine si lenjerie:
• Pulverizare până la umezire cu insecticid (Cimexan)
• Introducere în saci de plastic în care se adaugă insecticid pulbere (Plotox)
 Deratizarea

• = totalitatea măsurilor de distrugere a

rozătoarelor care au rol în transmiterea la
om a unor boli infecţioase şi infecţii
parazitare (şoareci, şobolani).
 ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

Asepsia (a = fără, sepsis = putrefacţie)

= ansamblu de măsuri prin care împiedicăm contactul
germenilor cu o plagă; este o acţiune profilactică de
prevenire a contaminării cu germeni patogeni.

Antisepsia (anti = împotrivă, sepsis = puroi)

= metodă curativă de distrugere a germenilor de pe
tegumente, dintr-o plagă sau mediu cu ajutorul unor
substanţe chimice
ASEPSIA ŞI
ANTISEPSIA
 MIJLOACE MECANICE
• Mijloacele mecanice - sunt utilizate pentru pregătirea materialelor în
vederea sterilizării.
Procedee:
curăţirea mecanică cu ajutorul periilor şi lufelor urmată de spălare la jet
de apă şi apoi cu săpun, soluţii de detergenţi 1-2%, soluţii de amoniac 2%
pregătirea materialelor pentru sterilizare - etape:
• curăţirea materialelor
• aşezarea lor în cutii sau casolete
• aranjarea acestora în aparatele speciale de sterilizare (Poupinel sau Autoclav)
 MIJLOACE MECANICE
Pregătirea instrumentarului de metal:
1. după utilizare se spală la jet de apă rece
2. introducerea într-o baie cu soluţie de bromocet 1-2% pentru 30 min.
3. spălarea cu ajutorul periilor
4. clătire la jet de apă
5. introducerea într-o soluţie de amoniac 2-3% pentru 30 min. (=submerjare)
6. clătirea la jet de apă rece curentă
7. uscarea pe suporturi speciale
8. verificarea bunei funcţionări; ungerea cu glicerină a celor ce funcţionează mai greu, cele
defecte înlăturându-se
9. aşezarea în truse pe sorturi în funcţie de destinaţie
• sterilizarea la Poupinel 30 min. la 1800C.
! Înainte de spălare instrumentele folosite la intervenţii septice se introduc în soluţie
antiseptică timp de o oră.
 MIJLOACE MECANICE
Pregătirea inventarului moale:
• Câmpurile, halatele, calotele, vor fi pregătite şi sterilizate la 2,5
atm. 30 min. Pregătirea:
1.după utilizare clătire cu apă rece
2.la spălătorie vor urma procesul de spălare şi fierbere urmate de
uscare
3.revenirea materialului pe secţie, aranjarea în casolete speciale pe
sorturi
4.sterilizarea
• Compresele, tampoanele, meşele, tampoanele de vată se introduc
în casolete cu orificiile deschise, sortate în ordine fără a fi presate.
 CĂLDURA USCATĂ CĂLDURA UMEDĂ
1.Cuptorul cu aer cald 1.Autoclavarea
Poupinel 2.Pasteurizarea
3.Tyndalizarea
4.Vapori filanţi la 100 0C

STERILIZAREA
 STERILIZAREA
căldură uscată
Sterilizarea prin aer cald - cuptorul Poupinel
Materiale
• toate instrumentele metalice,
• obiectele confecţionate din sticlă termorezistentă,
• porţelan, cu excepţia seringilor cu armătură metalică
• produse farmaceutice,
• pulberi, uleiuri, grăsimi.
Durata – din momentul atingerii temperaturii de 1800C se cronometrează 30 min.
Valabilitate - 24 ore dacă trusele nu se deschid ; 2 ore după deschidere
Avantaje: nu degradează instrumentarul, asigură o bună aseptizare
 STERILIZAREA
căldură umedă
2.Autoclavarea
= procedeu combinat: vapori de apă saturaţi sub presiune; creşterea presiunii are
ca efect mărirea temperaturii aburului într-un recipient cu volum fix.
Materiale
• inventarul moale,
• seringile de sticlă cu armătură metalică,
• tuburile de dren, mănuşile de cauciuc, diverse sonde, precum şi toate mediile de
cultură utile în diagnosticul bacteriologic,
• apa, substanţe farmaceutice, articolele textile; tot prin acest procedeu se
inactivează găleţile cu infecte provenite din sectorul bacteriologic.
Durata – optimă de sterilizare la autoclav este de 30' la 1,5atm.
Valabilitate - 24 ore dacă trusele nu se deschid ; 2 ore după deschidere
 STERILIZAREA
căldură umedă
3.Pasteurizarea
= metodă de decontaminare la temperaturi sub 100 0C ; constă în încălzirea unor
lichide la temperaturi şi durată de timp variabilă cu compoziţia chimică a
acestuia
• se distrug formele vegetative ale microorganismelor, permiţând conservarea
temporară a unor alimente
• nu se distrug vitaminele din alimentele respective;
• bacilul Mycobacterium tuberculosis bovis este distrus în 10 min. la 60 0C.
Durata
• pentru pasteurizare joasă: 1 h la 60-65 0C
• pentru pasteurizare medie: 20' la 70-75 0C
• pentru pasteurizare înaltă: 3- 4 la 85-90 0C
 STERILIZAREA
căldură umedă
3.Pasteurizarea
Precizări
Forma vegetativă = forma în care microorganismul se găseşte în mod obişnuit (când
au temperatura, apă şi substanţele nutriente necesare)
Sporii bacterieni = formele rezistente ale microorganismelor - > cele care
supravieţuiesc unor condiţii de mediu improprii
• prezintă învelişuri groase, impermeabile la radiaţii şi la unele substanţe
antimicrobiene
• unii supravieţuiesc câteva ore la fierbere
• în condiţii de uscăciune pot supravieţui câţiva ani, iar la întâlnirea condiţiilor
propice, trec din nou la forma vegetativă
• NU se înmulţesc
 STERILIZAREA
3.Pasteurizarea
căldură umedă

Precizări
Sporii fungici = forme de înmulţire a fungilor, de propagare şi unii de
rezistenţă
Bacilul Mycobacterium tuberculosis – infectează omul
Bacilul Mycobacterium tuberculosis bovis – infectează bovinele (laptele) şi
ocazional omul
 STERILIZAREA
căldură umedă
4.Tindalizarea - constă în încălziri repetate în decurs de 3 zile, timp de 1-2 ore la
temperaturi ce variază între 56 -90 0C.
5.Filtrele sterilizante – metodă care se aplică lichidelor ce nu pot fi sterilizate prin alte
metode (lichidele alterabile prin căldură).
• sterilizarea prin filtrare nu distruge microorganismele ci numai le separă din lichidul în
care sunt suspendate
Se pot separa:
• bacteriile de toxine, enzime, antibioticele sau vitaminele pe care le-au sintetizat,
• celulele bacteriene de bacteriofagi,
• bacteriile de virusuri.
 STERILIZAREA
radiaţii şi unde sonice
1.Ultraviolete (UV) - efect bactericid prin modificarea structurii ADN-ului
bacterian
Se sterilizează:
• suprafeţe (mese de laborator, depozite farmaceutice),
• aerul în sălile de operaţie, în secţiile de arşi, saloanele cu prematuri,
saloanele de bolnavi cu imunodepresie, sălile de aşteptare.
Eficienţă - la o distanţă de până la 2 m de sursă = > lămpile sunt prevăzute cu
suporturi deplasabile
Durata de utilizare - nu va fi depăşit timpul de 30-40', dat fiind faptul că
ozonul este iritant pentru mucoasa oculară şi respiratorie.
 STERILIZAREA
radiaţii şi unde sonice
2.Radiaţii penetrante (gamma) - utilizate în procesul de sterilizare pe scară
industrială
Se sterilizează în ambalaje:
• seringile de unică utilizare,
• cutiile Petri din material plastic,
• sondele, cateterele, mănuşile chirurgicale,
• materiale speciale de unică folosinţă utilizate pentru recoltările de produse
biologice,
• unele alimente deshidratate,
• produsele farmaceutice.
 STERILIZAREA
radiaţii şi unde sonice
3.Undele sonice - cu o frecvenţă peste 20000 Hz au efect bactericid prin
denaturarea proteinelor, distrugerea peretelui celular, urmată de liza celulei
bacteriene cu dispersarea conţinutului celular în mediu.

Se pot folosi pentru :

• sterilizarea instrumentelor chirurgicale,
• întreruperea procesului de fermentaţie,

!!! NU şi pentru sterilizarea substanţelor chimice pe care le degradează.

 DEZINFECȚIA
=operaţia de distrugere a agenţilor infecţioşi pentru a se
împiedica răspândirea lor sau propagarea unei infecţii
prezente.
Dezinfectantul = substanţă chimică ce poate distruge unele
microorganisme patogene.
Soluţiile dezinfectante = un amestec lichid cu efect bactericid
constituit din substanţa dezinfectantă şi soluţia dizolvantă.
Se folosesc substanţe: ANTISEPTICELE
• cu efect bactericid (distrugerea celulei bacteriene, fenomen ireversibil)
• cu efect bacteriostatic (inhibă înmulţirea bacteriei fără a o distruge, fenomen
reversibil)
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă antiseptică:
• să distrugă germenii cu care vine în contact
• să nu acţioneze nociv asupra ţesuturilor pe care se aplică - > să le tulbure
mecanismele de apărare, favorizând o invazie microbiană
• să nu deterioreze suprafeţele, instrumentele sau materialele care urmează să
fie dezinfectate
• să fie uşor solubile în apă şi odată solvită să dea un amestec stabil
• să-şi menţină proprietăţile antiseptice în orice mediu
Substanţe antiseptice uzuale:
A. antiseptice de suprafaţă:
1.alcoolul etilic 70 % ANTISEPTICELE
! precipită proteinele formând un strat izolator ce favorizează dezvoltarea
microbilor sub crustă
2. iodul - (tinctura de iod 7% în alcool etilic) pentru antisepsia tegumentelor
integre
B. antiseptice care degajă clor:
1. hipocloriţii
• indicată în plăgi adânci, neregulate, utilizaţi în irigaţii continue sau intermitente
la intervale mici
2. cloramina
• sol 2-5% pentru materiale, 0,1-0,3% pentru plăgi, 5-6% pentru rufărie
 ANTISEPTICELE
Substanţe antiseptice uzuale:
C. antiseptice care degajă oxigen
1. apa oxigenată 3-5% pentru decontaminarea plăgilor
• are efect citofilactic (topeşte şi elimină sfacelurile = porţiuni de ţesut mort),
acţiune bactericidă, mecanică, hemostatică
• obţinut din perhidrol 30 ml + 1000 ml apă, perogen 1-2 tb + 200 ml apă
• dezavantaj: topeşte catgutul, provoacă granulaţie conjunctivă
2. acidul boric 5% pentru tegument şi mucoase
• indicat în plăgi infectate cu bacil piocianic
Substanţe antiseptice uzuale:
D. derivaţi ai metalelor grele
ANTISEPTICELE
nitrat de argint
• dezinfectant, bactericid, distructiv, cauterizant
• creion cu acţiune caustică, sol 1/6000- 1/500000
E. coloranţi organici azoici
1.permanganatul de K, sol. 1‰ pentru mâini, 0,2‰ pentru mucoase, 0,1‰
pentru conjunctivă
2. Rivanolul 1‰
G. alte substanţe:
• săpunurile ;bromocetul 1‰; violetul de genţiană în concentraţie de la 0,1-
0,5‰, eficient pe germeni Gram pozitivi şi în concentraţie de 0,5‰ pentru
germenii Gram -; fuxina bazică 1/ 500 eficientă pe germenii Gram -