ASEPSIE ȘI ANTISEPSIE

Prof. Mereț Denis-Anamaria

Nursing în chirurgie AMG II
3. ASEPSIA ȘI ANTISEPSIA
• Asepsia (a = fără, sepsis = putrefacţie) reprezintă totalitatea măsurilor fizico-
chimice ce au rol de a împiedica contactul germenilor saprofiți sau patogeni cu
o plagă. Este o metodă profilactică.
Se adresează tuturor momentelor ce prezintă riscul contaminării plăgii
chirurgicale.

• Antisepsia (anti = împotriva, sepsis = putrefacţie) reprezintă totalitatea

măsurilor ce au ca rol distrugerea germenilor prezenţi într-o plagă traumatică
sau chirurgicală cu ajutorul agenţilor fizico-chimici. Este o metodă curativă.
ASEPSIA PRESUPUNE:

❑Spălarea chirurgicală mâinilor

❑Protejarea mâinilor cu mănuși STERILE
❑Antisepsizarea tegumentelor din aria de interes
❑Utilizarea EXCLUSIVĂ a materialelor/ instrumentelor STERILE
❑Acoperirea plăgilor cu pansamente sterile
Asepsia – mijloace mecanice
• Utilizate pentru pregătirea materialelor în vederea sterilizării
Procedee:
• Curățarea mecanică cu ajutorul periilor sau lufelor urmată de
spălarea la jet de apă; apoi
cu săpun
soluții de detergenți 1-2%
soluții de amoniac 2%
Pregătirea materialelor pentru
sterilizare:
Pregătirea instrumentarului metalic în
vederea sterilizării
1. După utilizare se spală la jet de apă rece
2. Introducerea într-o soluție de BROMOCET 1-2%, 30 min
3. Spălare cu ajutorul periilor
4. Clătire la jet de apă
5. Introducerea într-o soluție de AMONIAC 2-3%, 30 min (=submejare)
6. Clătirea la jet de apă rece
7. Uscare pe suport special
8. Verificarea funcționalității (cele defecte se îndepărtează)
9. Așezarea în truse, sortate în funcție de destinație
10. Sterilizare la POUPINEL 30 min la 1800C
* Dacă instrumentarul a fost folosit la intervenții septice, se vor introduce inițial în soluție
antiseptică timp de o oră
Pregătirea sticlăriei în vederea sterilizării
• Sticlărie nouă:
• Se introduce entru câteva ore în recipientul cu amestec de
SULFOCROMIC, apoi se spală ferm cu apă și detergent, folosind perii
• Sticlărie utilizată:
• După folosire (cu excepția lamelor, lamelelor și pipetelor) se
introduc într-o găleată ‘’de infecte’’ care este autoclavată la 120
grade, 30min.
• După acest interval de timp găleata se scoate din autoclav iar
sticlăria se spală cu apă caldă și detergent, cu ajutorul unor perii
speciale, rotunde.
• În final, recipientele sunt clătite cu apă de la robinet și uscate cu
gura în jos, pe suporturi speciale, la temperatura camerei
• Pot fi aplicate și metode rapide de uscare cu aer calc/ comprimat
sau solvenți organici (dacă uscarea nu este completă, sticlăria se
poate deteriora în cursul sterilizării)
• Sticlăria spălată și uscată se va ambala într-ul mod specific fiecărui
tip de recipient pentru a-și păstra starea de sterilitatet cît mai mult
timp
• Recipientele cu gură largă sunt învelite în hârtie și apoi legate cu
sfoară
• Cele cu gură strâmta sunt astupate cu dopuri de vată, învelite
eventual în tifon
• Plăcile Petri sunt învelite în hârtie, individual sau mai multe la un loc
Pregătirea inventarului moale
• Câmpurile, halatele, calotele – după utilizaree se vor clăti în apă
rece
• La spălătorie se vor spăla și fierbe, apoi se vor usca
• Materialele revin pe secție, unde vor fi sortate și aranjate în
casolete speciale
• Se vor steriliza la 2,5 atm pentru 30 min
• Compresele, tampoanele de vată, meșele, tampoanele se introduc
în casoletă cu orificiile deschise, sortate în ordine, fără a fi presate
Pregătirea Lufelor
• Lufele -> bucăţi din tifon în care se rade săpun, apoi se împăturesc şi se
aşează în casolete speciale, fiind sterilizate la autoclav la 1,5atm. 30 min.
• Periile - etape:
• spălarea la jet de apă
• introducerea într-o soluție caldă de detergent 1-2 % pentru 30 min.
• spălarea la jet de apă
• uscarea pe grătare speciale
• aşezarea în casolete compartimentate, fiecare perie într-un
compartiment
• sterilizarea la autoclav la 1,5atm. 30 min.
Pregătirea sondelor
• Urmează aceleaşi etape ca cele menţionate la mănuşi, cu
diferenta ca, dupa spalare, se introduc in solutie de cloramina 1%
timp de o ora

Pregătirea aparatelor endoscopice

• După demontare şi spălare se sterilizează cu:

- formol sau
- oxid de etilen (ideal)
Sterilizarea
Sterilizarea
• Reprezintă distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor
patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o
suprafaţă sau dintr-un mediu (lichid sau solid).
• Mijloace mecanice:
• Curățirea mecanică și spălarea (adresată instrumentarului, materialului
moale = presterilizare), a mâinilor și a câmpului operator.
• Mijloace fizice:
• Căldura uscată: flambare*, încălzirea la roșu*, cuptorul cu aer cald –
Poupinel
• Căldură umedă: firbere*, autovlavare
• Radiații: UV, gamma, ultrasunete
• Mijloace chimice:
• Formol în vapori (la cald sau la rece), etilenoxid = oxid de etilen (EO).
AUTOCLAVAREA:
= sterilizare cu vapori de apă supraîncălziți
Sterilizarea materialului moale este valabilă 24-48h.
POUPINEL:
= sterilizare cu căldură uscată la T=180 grade, 1 oră. Se utilizează pentru
instrumentarul metalic.
STERILIZAREA CU VAPORI DE FORMOL: termos închis ermetic pe fundul căruia se
pun tablete de formalină iar pe etajere se pune instrumentarul, sodele și tuburile
de cauciuc (1 oră) sau din silicon (2 ore).
RAZE GAMMA = metodă industrială utilizată pentru seringi, comprese etc
ULTRASUNETE: rar utilizată
RAZE UV: pentru încăperi deoarece acționează doar la suprafață
 Sterilizarea (mijloace fizice):
• CLASIFICAREA METODELOR DE STERILIZARE CU AJUTORUL
CĂLDURII:

Căldură uscată Căldură umedă

• Încălzirea la roșu • Fierbere

• Flambarea • Pasteurizare

* Fierul de călcat *** • Tyndalizare

* Cuptorul cu aer cald POUPINEL • Autoclavare

• Vapori filanți la 100 grade C
a) Încălzirea la roșu
• = menținerea ansei/ pensei în flacără până la
incandescenșă (inroșire) = utilă în bacteriologie
• Se folosește atât înainte, cât și după utilizare
• Folosește flacăra BECULUI BUNSEN, pînă la uscarea
resturilor produselor recoltate sau însămânțate
Tehnica încălzirii la roșu
• Se deschide robinetul de gaz
• Se aprinde flacăra becului Bunsen
• Se reglează intensitatea gazului până ce flacăra becului devine
albastră (=ardere completă)
• Bucla ansei se introduce în partea inferioară a flăcării, unde
temperatura este mai scăzută și se menține câteva secunde
• Se deplasează bucla spre mijlocul flăcării (unde temperatura este
maximă) și se menține până la incandescență
• Se execută mișcări de pendulare a ansei până ce toată bucla s-a
înroșit
b)Flambarea
• Procedeu primitiv de sterilizare utilizat pentru
instrumentele care se ăntrebuințează IMEDIAT (ansa
de platinăfolosită la însămânțarea produselor
patologice, spatule,
c)Fierul de călcat
• Poate atinge temperaturi de 200-300 de grade C mai ales dacă este
prevăzut cu sistem de vaporizare
• Utilizare: decontaminarea țesăturilor DOAR în situașii de urgență,
pentru pregătirea materialelor de pansat plăgi întinse, ăn secțiile de
nou născuți
d)Sterilizarea prin aer cald = cuptorul
poupinel
• Se pot steriliza TOATE instrumentele metalice
Obiectele din sticlă termorezistentă
Porțelan
În Poupinel se vor așeza pe rafturimaterialele pregătite, se închide ușa și se pornește aparatul
Din momentul atingerii temperaturii de 180 grade C se cronometrează 30 min ! (în funcțe de
materiale 160 grade- 2h, 170 grade - 90 min)
După ce trece acest timp, aparatul se va opri, iar în momentul atingerii temperaturii de 30-40
grade se poate deschide ușa

Casoletele se vor închide etanș apoi se scot din cuptor, se banderolează și se notează: ora și
numele persoanei care a efectuat sterilizarea.

Avantaje: nu deteriorează instrumentarul asigură o bună asepsie -> materialele RĂMÂN STERILE
TIMP DE 24h DACĂ NU SE DESCHIDECAPACUL CASOLETELOR!
Controlul sterilizării la poupinel
• Se poate realiza prin
urmărirea atentă a
parametrilor
(temperatura și durată) și
prin exameninarea
aspectului vatei sau
hîrtiei de ambalaj
(îngălbenirea acestora
indică corectitudinea
sterilizării)
e) Fierberea
• Se utilizează doar în situații de maximă urgență, în procedee de
mică chirurgie
• Din momentul atingerii temperaturii de fierbere se cronometrează
30-45 min
* Pasteurizarea
= metodă de decontaminare la temperaturi sub 100 0C ; constă în
încălzirea unor lichide la temperaturi şi durată de timp variabilă cu
compoziţia chimică a acestuia
• se distrug formele vegetative(capabilă de diviziune şi multiplicare) ale
microorganismelor, permiţând conservarea temporară a unor alimente
• nu se distrug vitaminele din alimentele respective;
• bacilul Mycobacterium tuberculosis bovis este distrus în 10 min. la 60 0C.
Durata
• pentru pasteurizare joasă: 1 h la 60-65 0C
• pentru pasteurizare medie: 20' la 70-75 0C
• pentru pasteurizare înaltă: 3- 4 la 85-90 0C
f) Autoclavarea
• = procedeu combinat = vapori de apă saturați sub presiune
• Creșerea presiunii are ca efect mărirea temperaturii aburului într-un
recipient cu volum fix
• Utilizat pentru: asepsizarea inventarului moale, tuburile de dren,
doverse sonde, toate mediile de cultură utile în diagnosticul
bacteriologic, apa, substanțe farmaceutice, articole textile.
• Tot prin acest procedeu se inactivează gălețile cu produse
patologice
Temperatura 100 105 110 115 121 125 130 135
Presiunea (atm) 1 1,21 1,42 1,67 2,03 2,29 2,65 3,07
Timp 20h - 2,5h 51 min 15 min 6,4 min 2,4 min -

Timpul optim de sterilizare este de 30 min la 1,5 atm

În autoclav, printre materialele ce urmează a fi sterilizate vor fi dispuse flacoane cu
teste de control
Capacul autoclavului va fi deschis NUMAI după evacuarea completă a vaporilor
Materialele își păstrează sterilitatea timp de 48 h.
 Controlul sterilizării la autoclav:

1. Urmărirea atentă a parametrilor

(ceas, manometru)
2. Folosirea martorilor chimici
3. Folosirea martorilor biologici
Martorii chimici
• = fiole din sticla cu mici cantități de colorant (fuxină, violet de
gențioană etc) și pulberi cu punct de topire apropiat de temperatura
autoclavării corecte (acid benzoic – 121grade, sulf sublimat- 119
grade, sulf – 115 grade, benzonaftol – 110grade)
• Acesștia sunt introduși în autoclav la diferite nivele, printre
materialele de sterilizat
• Schimbarea stării de agregare și a culorii substanțelor chimice la
sfârșitul sterilizării indică eficiența metodei
Martorii biologici
• = fiole din sticla care conțin suspensii de spori bacterieni (Steraotest
120 – fiolă cu mediu de cultură lichid, transparent, violet, cu spori
de Bacillus stearothermophylus ce pot fi distruși la 120 grade în 15
minute)
• Acestea sunt introduse în autoclav
• La sfârșitul sterilizării, martorii sunt incubați 24h, la pemperatura de
germinare a sporilor (56 grade)
• Păstrarea culorii violete indică o sterilizare corectă, în caz contrar,
lichidul din fiolă devine gălbui, tulbure)
* Autoclavul electric – rapid (ITM)
• Se pregătește materialul, apoi aparatul (se deschide robinetul de aerisire, de apă, se
închide robinetul de evaporare și se introduc 1-6l de apă dedurizată (distilată))
• Se ănchide robinetulpână nd apa ajunge la nivel ‘’maxim’’ apoi se introduc
instrumentele. Se inchidde capacul, se conectează la rețea și se pune în funcțiune.
• Când apar aburii, se închide robinetul de aerisire, presiunea crește la 1,5 atm în 25
min.
• Se fixează comutatorul în poziția 1, iar după 30 min în poziția 0
• Se deschide robinetul de aerisire, iar presiunea scade pâmă șa 0,5atm
• Se deschide robinetul de evacuare a apei condensate, apoi presiunea scade la 0,
moment în care se oate deschide ușa autoclavului
• Se scot instrumentele, se etichetează
• Se evacuează apa din aparat.
Sterilizare la rece
Radiații și unde sonice
1.Ultraviolete (UV) - efect bactericid prin modificarea structurii ADN-
ului bacterian
Se sterilizează:
• suprafeţe (mese de laborator, depozite farmaceutice),
• aerul în sălile de operaţie, în secţiile de arşi, saloanele cu prematuri,
saloanele de bolnavi cu imunodepresie, sălile de aşteptare.
Eficienţă - la o distanţă de până la 2 m de sursă = > lămpile sunt
prevăzute cu suporturi deplasabile
Durata de utilizare - nu va fi depăşit timpul de 30-40', dat fiind faptul
că ozonul este iritant pentru mucoasa oculară şi respiratorie.
2.Radia ii penetrante (gamma) - utilizate în procesul de sterilizare pe scară
industrială
Se sterilizează în ambalaje:
• seringile de unică utilizare,
• cutiile Petri din material plastic,
• sondele, cateterele, mănuşile chirurgicale,
• materiale speciale de unică folosinţă utilizate pentru recoltările de
produse biologice,
• unele alimente deshidratate,
• produsele farmaceutice.
3.Undele sonice - cu o frecvenţă peste 20000 Hz au efect bactericid prin
denaturarea proteinelor, distrugerea peretelui celular, urmată de liza
celulei bacteriene cu dispersarea conţinutului celular în mediu.

Se pot folosi pentru :

• sterilizarea instrumentelor chirurgicale,
• întreruperea procesului de fermentaţie,

!!! NU şi pentru sterilizarea substanţelor chimice pe care le degradează.

Antisepsia
= metodă curativă
Antisepsia
 ANTISEPSIA PRESUPUNE:
O serie de mijloace chimice
❑Antiseptice (s. bactericide și/sau bacteriostatice aplicate pe țesuturi vii)
❑Dezinfectante (s. bactericide și/sau bacteriostatice aplicate pe diverse obiecte)

Substanțele trebuie să îndeplineacă anumite condiții:

❑Să aibă acțiune rapidă și durabilă
❑Să distrugă cât mai mulți germeni la concentrații cât mai mici
❑Să nu acționeze toxic pe țesuturi, să nu tulbure mecanismele proprii de apărare (!infecții)
❑Să nu deterioreze suprafețele, instrumentele sau materialele cu care intră în contact
❑Să fie ușor solubile în apă și odata solvite, să dea un amestec stabil
❑Să nu-și modifice proprietățile în timp și sa-și mențină proprietățile în orice mediu
ANTISEPTICE pe bază de
1. IOD: (tinctură de iod, solușie Lugol, iodofori – Betadina, Septozol
2. ALCOOL ETILIC 70% - niciodată direct pe plagă! Nu acționează pe formele
sporulate
- precipită proteinele formând un strat izolator care favorizează
dezvoltarea microbilor sub crustă
- poate fi folosit pentru efectul revulsiv = priessntitz alcoolizat
3. CLOR: hipoclorit DE SODIU STABILIZAT (SOLUȚIA Dakin) – poate fi folosit și
la spălarea plăgilor anfracuase, cloramina (1 comprimat de cloramină B de
500mg/ L apă-tegumente), clorhexidina
4. H2O2 = peroxid de oxigen 3%-5%: antiseptic (în special pt anaerobi); triplă
acțiune (mecanică datorită efervescenței, hemostatică pe vasele mici,
citofilactică)
ANTISEPTICE:
5. KMnO4: cristale violet folosite sub formă de soluție 0,1-0,5% (mucoasa
vaginală/ vezicală/ bucală). Nu se asociază cu alcool sau apa oxigenată
(permanganat de potasiu)
6. ACIZI și BAZE:
ACID BORIC: pulbere albă pentru antisepsia plăgilor (activ inclusiv pe Piocianic).
Macerează țesuturile necrozate și crustele, facilitând eliminarea lore și
dezvoltarea ț. De granulație prin care se realizează vindecarea plăgilor
(utilizate mai ales în ORL, oftalmologie – sol 2-3%)
7. Derivați ai metalelor grele (Hg, Ag):
FENOSEPT (borat fenilmercuric în soluție apoasă 2%o) – rar folosit pentru
antisepsizarea mâinilor, a plăgilor și a instrumentarului
NITRAT DE ARGINT: cristale utilizate pentru cauterizarea țesuturilor aberante
sau în soluții slabe pt instilații vezicale.
Dezinfecția
= operaţia de distrugere a agenţilor infecţioşi pentru a se împiedica răspândirea lor
sau propagarea unei infecţii prezente.
Dezinfectantul = substanță chimică ce poate distruge unele
microorganisme patogene.
Soluţiile dezinfectante = un amestec lichid cu efect bactericid
constituit din substanţa dezinfectantă şi soluţia dizolvantă.
Pregătirea soluţiilor de:
1. var cloros: - substanţa conţine 25g% clor activ;
• are acţiune germicidă (bacterii, virusuri, spori)
• pulberea se păstrează în recipiente de culoare închisă şi în încăperi
cu temperatură constantă (pentru evitarea descompunerii)
Pregătirea soluţiilor de:
1. var cloros:
• soluţiile se folosesc proaspete - clorul activ se degajă foarte repede;
• ! NU se conservă
• soluţiile concentrate irită tegumentele şi mucoasele
2.cloramina - substanţa conţine 25 g‰ clor activ
• are acţiune bactericidă şi virulicidă; acţionează şi asupra bacilului
Koch.
• indicată pentru suprafeţe şi obiecte de sticlă şi porţelan, muşamale
de cauciuc şi materiale plastice, al lenjeriei murdare înainte de
spălare, al termometrelor, veselei, dezinfectarea mâinilor
Pregătirea soluţiilor de:
2.cloramina
• se păstrează în vase bine închise, la rece, ferite de lumină.
• NU se stochează, se prepară zilnic
• ! substanţa decolorează şi atacă fibra
• ! are efect iritant pe tegumente, mucoase şi căi respiratorii
3. formolul - soluţie de aldehidă formică 40%
• are acţiune bactericidă (inclusiv pentru bacilul Koch), virulicidă,
fungicidă
• utilizat prin vaporizare şi pulverizare
Pregătirea soluțiilor de:
3. formolul
• folosit la dezinfectarea saltelelor de păr de cal şi de iarbă de mare, a
pernelor, păturilor, hainelor de molton sau în camere speciale, în
încăperile spaţiilor de spitalizare - saloane, băi, WC-uri, orificii
• iritant pentru mucoase şi tegumente, prin inhalarea vaporilor se produc
intoxicaţii
4. bromocet - livrat sol 10 şi 20%
• este incompatibil cu săpunul şi detergenţii
• ingestia accidentală are urmări foarte grave
• utilizat pentru paviment, pereţi impermeabilizaţi, mobilier, telefoane,
căşti de radio, veselă, ustensile de bucătărie sau prin pulverizare în
autosalvări
Pregătirea soluțiilor de:
5. Hidrod - sodă caustică 0,1 kg + Dero 0,1 kg + 10 l apă
• are acţiune bactericidă, virulicidă, îndepărtează substanţele organice de
pe obiecte
• soda caustică se manevrează cu mănuşi şi ochelari de protecţie
• se introduce soda în apă - nu invers
• se folosesc vase emailate sau de lemn
• prepararea se face zilnic
• paviment de ciment, mozaic, lemn, material plastic - 100 ml sol/ m2
Altele: Deroform, Septosol, Sintosept, Clorhexidina,
DEZINFECTANȚI:
1. DETERGENȚI
ANIONICI (spălarea lenjeriei)
CATIONICI (acțiune bactericidă, fungicidă, virucidă). C.m. Utilizat în chirurgie =
BROMOCETUL pentru antisepsizarea unor plăgi, arsuri, teguente (c% mică) și
dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, veselei încăperilor)
AMFOLITICI (TEGO= detergent amfoter cu acțiune bactericidă)
2. FORMOL
Formalină – soluție de formaldehidă 40% pt dezinfecție și conservarea șesuturilor.
Bactericid + sporicid puternic. Iritant pentru ochi + căi respiratorii. Utilizată inclusiv
pentru dezinfecția terminală a încăperilor.
• 3. MIKROZID – suprafețe
• 4. GIGASEPT - instrumentar
• 5. DERIVAȚI DE CLOR: hipocloriți
• 6. DERIVAȚI DE IOD: iodofori
• 7. DERIVAȚI FENOLICI
• 8. GLUTARALDEHIDA