ASEPSIE

Definitie:

Asepsia este o metoda chirurgicala profilactica, prin care se impiedica venirea in

contact a microbilor cu plaga operatorie. Ea se realizeaza prin:

-sterilizarea apei, lenjeriei pentru chirurg si bolnav, materialelor pentru pansat,

manusilor de cauciuc, instrumentelor, materialelor de sutura;

-dezinfectia mainilor chirurgului, campului operator si salilor de operatie.

Dezinfectia, utilizata ca termen frecvent in limbajul curent, este o metoda ce

creeaza o punte de legatura intre asepsie si antisepsie. Prin dezinfectie se
distrug germenii obisnuiti si nu cei sporulati sau virusi. Este o metoda simpla,
uzand de substante dezinfectante.

Asepsia are ca metoda prima sterilizarea. Sterilizarea este actul care, printr-o
serie de mijloace, realizeaza indepartarea sau distrugerea completa a tuturor
microbilor, chiar a formelor sporulate si a virusilor. Sterilizarea se poate face cu
mijloace fizice sau chimice, dintre care se disting:

-mijloace clasice- flambarea, fierberea, autoclavarea, caldura uscata,

formolizarea.

-metode moderne- sterilizarea cu vapori de oxid de etilen, raze gamma,

submersia in lichide germicide. Sterilizarea cu ultrasunete si apa magnetica nu
au intrat inca in uz curent.

Sterilizarea instrumentarului:

Se face:

-cel mai frecvent cu caldura uscata, posibil fierbere, autoclavare;

-ideal, prin radiatii ionizante, vapori de etilen oxid.

Sterilizarea materialului moale (textil):

-cel mai frecvent cu caldura umeda;

-ideal cu radiatii ionizante.

Sterilizarea materialului de sutura:

-neresorbabil- frecvent autoclavare; ideal prin radiatii gamma; de
necesitate prin fierbere;

-resorbabil- infiolare in amestec sterilizant; ideal prin radiatii gamma si oxid de

etilen.

Sterilizarea materialelor de cauciuc:

-frecvent prin autoclavare la 120 grade C si 1 atm;

-ideal prin radiatii gamma si oxid de etilen;

-posibil si prin fierbere la 120 grade C timp de 30 minute;

-mijloace depasite- fierberea.

Sterilizarea seringilor si acelor:

-frecvent prin autoclavare;

-ideal prin radiatii gamma;

-se poate face o sterilizare buna cu oxid de etilen;

-de necesitate, prin fierbere.

Sterilizarea periilor, apei, sapunului:

-perii lufe- autoclav;

-apa- de la autoclav;

-sapun lichid- se fierb 500g sapun in 10l apa timp de 70 minute.

Aseptizarea mainilor chirurgului:

-metoda clasica- cel mai frecvent intalnita - spalarea mecanica cu apa sterila si
sapun, 3 perii cate 5 minute fiecare. Peria 1 pana la treimea proximala
antebratului. Peria a doua pana la treimea mijlocie si peria a treia pana la
treimea distala. Spalarea se completeaza cu alcool iodat si alcool. Controlul
bacteriologic arata culturi sterile. Remanenta microbiana la nivelul glandelor
sudoripare implica refacerea aseptizarii intre doua interventii chirurgicale, prin
spalare cu perie 5 minute.

-metode moderne- utilizate inca sporadic, detergenti (sterizolul), produs de

industria chimica clujeana; betadina (produs iodat de import). Aseptizarea este
rapida (3 minute) si buna.
-metode de necesitate- badijonarea tegumentelor mainii si antebratului cu
tinctura de iod in cazuri de mari urgente.

Mijloace si tehnica sterilizarii prin caldura:

Caldura este utilizata pentru sterilizare, in trei modalitati:

-in mediu lichid (fierbere in apa);

-in mediu de vapori supraincalziti prin presiune (autoclav);

-in mediu de aer supraincalzit, caldura uscata (pupinel);

-flambarea este un proces vechi, folosit doar pentru ansa de platina.

Inainte de sterilizare, indiferent de metoda folosita, materialele vor fi pregatite

prin spalare si curatare speciala, apoi asezate in recipiente speciale.

1.Fierberea- metoda comuna in mediul rural pentru sterilizarea seringilor, se face

in fierbatoare electrice simple sau pur si simplu in vase obisnuite inchise. Durata
fierberii este de 30 de minute la 100 °C, dar nu toti germenii sunt distrusi la 100
sC. Pentru acest motiv se poate creste temperatura de fierbere in doua moduri:

-prin adaugare de borat de Na (2-5%), fiecare gram crescand temperatura de

fierbere cu 1 grad;

-fierberea apei la suprapresiune (1 atm) se face in fierbatoare cu pereti

rezistenti si capac inchis ermetic (120 sC + 1 atm).

2.Sterilizarea prin caldura in mediul uscat - metoda de electie pentru instrumente

metalice, obiecte de portelan, sticla Jena. Aparatul este o etuva cu pereti dubli
izolati in azbest. Sursa de caldura este rezistenta electrica. Sterilizarea se face la
160 sC, 30-40 minute.

Dezavantaje: timpul indelungat de sterilizare si de racire (1 ora).

3.Sterilizarea prin caldura umeda (in mediu de vapori), sub presiune. Se

bazeaza pe principiul fizic al cresterii temperaturii odata cu ridicarea
presiunii. Astfel, la o presiune de 1 atm, corespund 120 sC, la 2 atm
corespund 136 sC si la 3

atm corespund 144 sC. Sterilizarea optima pentru majoritatea materialelor

moi fiind obisnuita la 1 si ½ atm, 140 sC timp de 30 minute. Se sterilizeaza
prin aceasta metoda materialul moale, materialul de sutura, materialul de
cauciuc. Se folosesc doua tipuri de autoclave: autoclavul cu perete dublu
Charberland (transportabil) si autoclav cu cazan dublu (ITM), mare, fix, numit
Camson.

Pregatirea si manipularea materialelor sterilizate la autoclav:

Materialele sunt asezate in cutii speciale numite casolete. Pe peretele
lateral, casoletele prezinta orificii ce permit patrunderea vaporilor. Dupa
sterilizare, o banda metalica permite astuparea acestor orficii, favorizand
etanseitatea casoletei si pastrarea materialelor in conditii de sterilitate.
Dupa terminarea sterilizarii, casoletele sunt sigilate cu o banderola pe care
este notata data efectuarii ei. Casoletele trebuie pastrate in dulapuri
inchise. Valabilitatea materialelor sterile este de 24 de ore, dupa care,
chiar daca nu au fost folosite, trebuie resterilizate.

Sterilizarea prin mijloace chimice:

1.Sterilizarea prin vapori de formol:

Se face in termostate ermetic inchise, la subsolul carora se introduce

solutie 40% aldehida formica sau tablete 3 - oximetilen. Instrumentele se
aseaza pe rafturi speciale prevazute cu orificii in partea superioara a
termostatului. Timpul de sterilizare este invers proportional cu
temperatura realizata in termostat. Astfel, la 17s C- 24 ore, la 25s C - 2
ore, la 50sC - 30 de minute. Se sterilizeaza sonde, bujii, aparate optice.
Dupa sterilizare este necesara neutralizarea aldehidei formice prn
expunerea la aer, spalarea cu apa distilata si alcool.

2.Sterilizarea prin vapori de oxid de etilen:

Etilenul este un gaz fara culoare, inflamabil si explozibil. Se obtine prin

evaporarea unei solutii la 198sC. Are penetrabilitate foarte mare in
cauciuc, lemn, mase plastice, hartie, textile. Are valoare bactericida foarte
buna, distrugand toate microorganismele, fara a fi toxic.

Dezavantaje:

-remanenta direct proportionala cu grosimea materialului sterilizat;

-poate da fenomene iritative;

-trebuie aerisite 2-5 zile in aer pur;

-materialele de metal si sticla pot fi folosite imediat;

-este explozibil, motiv pentru care se mesteca gaze inerte (CO2 10%,
freon 88%).

Sterilizarea se face in instalatii asemanatoare autoclavelor orizontale, la

temperatura de 40-55s C, timp de 4-6 ore, 90 minute, in functie de
presiune. Materialele sterilizate cu raze gamma, nu mai pot resterilizate cu
etilen oxid, deoarece formeaza un compus etilen clorhidric greu de
eliminat.
3.Sterilizarea prin submersie in substante germicide:

Este o metoda de perspectiva, utilizata in prezent pentru materiale care

nu rezista la temperaturi mari si care sunt usor deteriorabile (sonde,
catetere). Se utilizeaza mai frecvent:

-mercaseptul (fenoseptul) solutie 2% fenil- mercuriborat;

-bromocetul 1-2%;

-clorocet 0,2-0,6%;

-glutaraldehida 2% (Cidex), se prepara extemporaneu, solutia fiind activ

valabila 14 zile, permitand o buna sterilizare in 3 ore;

-solutii antiseptice moderne (betadina, sterisolul, etc.) realizeaza

sterilizarea in 15-30 minute.

Alte metode fizice de sterilizare:

1.Sterilizarea prin ultraviolete:

Este un act ce se poate incadra in dezinfectie. Se folosesc ca adjuvante in

dezinfectia salii de operatie. Se utilizeaza lampile de ultraviolete pentru
iradierea aerului si anumitor zone, cu scopul de a reduce numarul
germenilor. Se iradiaza zilnic atmosfera 5-6 ore, prin lampi instalate in
perete, cu lungimea de unda de 253-290 microni si intensitatea razelor de
18-30 microwatti/ cmp.

2.Sterilizarea prin intermediul radiatiilor:

Se utilizeaza radiatii gamma furnizate de elemente radioactive ca Cesiu

(137), Cobalt (60). Se foloseste pe scara industriala mai ales pentru
materialele de unica folosinta (seringi, sonde, tuburi, manusi, valve).

Mijloace si metode de control ale sterilizarii:

Controlul sterilizarii este obligatoriu si el se face in primul rand prin

controlul parametrilor de functionare al aparatelor de sterilizare. Acest
mod nu este suficient cum nici metoda bacteriologica (introducerea de
eprubete cu germeni sporogeni, ermetic inchise in casolete si insamantare
pe medii de cultura), sau biologica, de asteptare a unor complicatii
septice, nu sunt utile practic. Metoda biologica se foloseste totusi periodic,
pentru verificarea sterilizarii si manipularii corecte materialelor. Practic,
pentru verificarea sterilizarii, se folosesc caracteristicile fizico-chimice ale
unor substante introduse in casolete. Se folosesc astfel:
-substante ce isi modifica culoarea sau starea de agregare dupa cum
urmeaza: dupa 15 minute la temperatura de:

110 grade- benzonaftolul;

115 grade- floarea de sulf;

114 grade- antipirina;

120 grade- acidul benzoic- se topesc.

Mai perfectionate sunt tuburile de control BROWN, ce-si schimba culoarea

in functie de temperatura atinsa, astfel:

-tubul Brown tip I- negru la 126° C, in autoclav;

-tubul Brown tip II- galben la 126 sC in autoclav cu vid;

-tubul Brown tip III- verde la 160 °C, la pupinel;

-tubul Brown tip IV- albastru la 180 s C, la pupinel.

Mai nou, Institutul Cantacuzino din Bucuresti a pus la dispozitie produsul

STEAROTEST 120. Fiolele sunt introduse in autoclav, iar dupa sterilizare,
se incubeaza la 56° C, timp de 24 de ore, in etuve. Daca sterilizarea a fost
corecta (a fost atinsa temperatura de 120 sC) continutul violet al fiolei
ramane neschimbat. Bacilul stearohemofilus continut in fiole, este distrus
la 120 °C. In cazul in care sporii nu au fost distrusi, ei se dezvolta in
timpul incubarii, modificand in galben culoarea.

Pregatirea campului operator:

Definitie: Campul operator este zona tegumentara sau mucoasa in

centrul careia se practica viitoarea actiune chirurgicala. El corespunde unei
suprafete mai largi, cu zone de securitate de cel putin 10-20cm, in jurul
viitoarei incizii. Dupa necesitatile de abord, aria poate fi si mai mare.
Pregatirea campului este un act cu intentie aseptica, de profilaxie a
infectiilor postoperatorii, realizata prin metoda antiseptica.

Ea se practica in doua etape:

-prima etapa- in preziua operatiei, baie si spalare cu apa si sapun, la care

se adauga, in ziua operatiei raderea zonei de incizie;

-a doua etapa- pe masa de operatie se degreseaza tegumentele cu

benzina iodata, dupa care se badijoneaza campul, repetat (3 ori, cu
tinctura de iod). Manevra de badijonare se face centrifug.
La persoanele alergice la iod, se foloseste alcool 70 grade sau antiseptice
colorate - metoseptul. Izolarea campului operator cu cearsafuri si
comprese sterile constituie ultimul act in cadrul pregatirii corecte pentru
interventie.

Mijloacele moderne utilizeaza aplicarea prin lipire a unor pelicule sterile

care acopera total campul operator, evitand complet contactul tesuturilor
din profunzime cu tegumentele.

Dezinfectia salii de operatie si a aerului:

Desi salile de operatie sunt impartite in septice si aseptice, in orice sala

exista factori care produc si intretin o poluare microbiana de intensitate
deosebita, cum ar fi:

-produsele cavitatilor septice, care se imprastie uneori in timpul

interventiilor;

-prezenta si circulatia intensa a personalului medical;

-studentii;

-ajutoare fara echipament de protectie suficient si corespunzator;

-curentii de aer turbulenti, produsi la deschiderea usilor.

In aceste conditii se impune o respectare riguroasa a regulilor in sala de

operatie, cat si o dezinfectie sistematica, care uzeaza de mijloace multiple.

Curatenia zilnica obligatorie dupa terminarea operatiilor, este completata

saptamanal de:

-curatenia mare: spalarea cu apa si detergenti a pardoselii, tavanului si

aparaturii;

-formolizarea cu vapori de formol 2-3%, calculandu-se 4g formol la 1cmc

spatiu de sala, timp de minimum 7 ore, timp in care sala ramane inchisa.
Excesul de formol se neutralizeaza cu amoniac in solutie de 11/10 mc.

Se poate intrebuinta pentru dezinfectie, prin pulverizarea peretilor sau a

mobilierului, bromocet sau clorocet.

Zilnic, aerul din sala se iradiaza cu ultraviolete. Lampile trebuie asezate la

150 cm de pereti si la 300 cm una de alta. Iradierea este eficienta la
distanta de 150 cm, timp de 30 minute.