Curs 1.

Asepsia si antisepsia
• Asepsia şi antisepsia: istoric,
• Metode şi echipamente de asepsie;
• Metode şi substanţe clasice şi moderne de antisepsie;
• Rolul asistentei medicale în pregătirea chirurgului şi a
câmpului operator în vederea intervenţiilor chirurgicale.
Istoric
• Înainte de Hipocrate, cei care practicau medicina recomandau
pentru prevenirea infectării plăgilor, spălarea acestora cu apă
caldă şi pansarea lor cu bucăţi de pânză albă.
• Hipocrate, era recomandat spălarea plăgilor cu apă caldă şi vin
vechi iar echipa chirurgicală trebuia să se spele pe mâini înainte de
operaţie iar plăgile erau pansate cu pânză alba
• În perioada evului mediu se descoperă noţiunea de infecţie şi a
fenomenului de contagiune de către Ambroise Paré.
• Un mare pas în descoperirea şi folosirea metodelor de combatere a
infecţiilor a fost făcut prin inventarea microscopului de către Van
Leeuwenhoek
• Lister ( 1827 – 1912 ) în Anglia este cel care utilizează
primele metode de antisepsie prin folosirea acidului carbolic
în tratamentul plăgilor
• Semmelweis este cel care introduce în clinica sa
obligativitatea spalîrii mâinilor cu apă şi săpun şi apă
clorurată înainte de a începe un act chirurgical sau
obstetrical
• Louis Pasteur este considerat părintele asepsiei, fiind primul
care descoperă diverse familii de germeni şi demonstrează
relaţia de cauzalitate între aceştia şi apariţia diverselor boli
• Dezinfectia – metoda de neutralizare indepartare sau
distrugere a germenilor patogeni indiferent de locul unde se
afla acestia
• Foloseste mijloace fizice, chimice, biologice sau
farmacologice
• Urmareste distrugerea germenilor patogeni
• Sterilizarea urmareste distrugerea tuturor germenilor
Dezinfectia

Poate fi : - speciala – aplicata in focar epidemic pentru

germeni cunoscuti sau nu
- generala – aplicata pentru toate manevrele
chirurgicale, adresata tuturo germenilor pentru a face
profilaxia infectiei
• Asepsia (a= fara, sepsis= putrefactie) – metoda profilactica
care foloseste pentru indepartarea si distrugerea agentilor
patogeni de pe maini, imbracaminte, instrumente si orice
alt obiect ce intra in contact cu pacientul sau campul
operator
• Antisepsia (anti=impotriva, sepsis=putrefactie) – metoda
curativa care folosind mijloace chimice distruge agentii
patogeni de pe miinilie chirurgului, campul operator, si
obiectele care vor veni in contact cu campul operator
• Antisepticele = Substanţe care distrug microorganismele, dar nu
sunt toxice pentru organismul viu, ele fiind utilizate în aplicaţii
pentru tegumente şi mucoase şi pentru spălarea plăgilor
• Dezinfectantele = Substanţe bactericide mai puternice, iritante
pentru organismul viu, din această cauză fiind utilizate pentru
distrugerea germenilor de pe obiecte, suprafeţe, produse
septice.Pentru a putea fi utilizate ca antiseptice, substanţele
chimice trebuie :Să aibă capacitate bactericidăSă fie lipsite de
miros neplăcutSă aibă proprietăţi antiseptice în orice mediuSă
fie uşor solubile în apă şi să dea amestecuri stabileSă nu
acţioneze asupra ţesuturilorSă fie ieftine şi uşor transportabile
Sterilizarea

• Mijloace fizice : mecanice, caldura (uscata si umeda), raze

gamma

• Mijloace chimice
Mijloace fizice - mecanice
• Curatarea mecanica si spalarea
• Pregatire instrumentar in vederea sterilizarii
• Spălarea se întrebuinţează pentru pregătirea instrumentelor, a
rufăriei şi sticlăriei de laborator în vederea sterilizării, dar şi
pentru curăţirea mâinilor chirurgului şi a câmpului operator.
• Pentru aceasta se utilizează apă şi săpun, detergenţi
• Pentru curăţirea mecanică a instrumentarului se mai foloseşte şi
amoniacul, sol. 2%.
Mijloace fizice - caldura
• Acţionează prin precipitarea proteinelor din membrana
bacteriilor, precipitare care apare după atingerea
temperaturii de 50° C .
• Rezistenţa la căldură a bacteriilor este diferită, cele bogate
în apă fiind mult mai sensibile decât cele liofilizate sau cele
care conţin puţină apă
Tipuri: a.Căldura uscată-Flambarea-Încălzirea la roşu-Fierul
de călcat-Pupinel ( Etuva cu aer cald ), incinerare
b.Caldura umeda: fierbere, pasteurizare, tindalizare
sterilizare prin vapori sub presiune (autoclavare)
 Mijloace fizice- caldura
• Flambarea Constă în trecerea prin flacără a instrumentelor metalice.
Astăzi este indicată numai în flambarea gurii eprubetelor şi a gâtului
fiolelor
• Incalzirea la rosu realizează o sterilizare rapidă şi relativ sigură, dar
strică instrumentele şi din această cauză se foloseşte numai pentru
sterilizarea ansei bacteriologice
• Fierul de calcat este utilizat în situaţii când nu avem alte mijloace de
sterilizare sau atunci când capacitatea acestora este depăşită.
Realizează o temperatură de crescuta asigurând în condiţii improvizate
distrugerea germenilor de pe ţesături. Se foloseşte la sterilizarea
lenjeriei nou- născuţilor sau materialelor pentru pansarea unor plăgi
• Incinerarea – material cu risc biologic,
 Sterilizare prin caldura uscata - pupinel
• Aparatul folosit la sterilizarea cu aer cald. Este o metodă larg
utilizată atât în spital cât şi în unităţi fără paturi.
• Este alcătuit din
• Carcasă= o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între
care circulă aerul cald. În interiorul cutiei există rafturi unde se
aşează obiectele.
• Sistemul de ventilaţie= un ventilator care uniformizează
temperatura aerului favorizând circulaţia continua
• Sistemul de măsurare al temperaturii= un termometru cu mercur
al cărui rezervor este plasat în interior iar scala gradată în
exteriorSursa de căldură= rezistenţă electrică
• Sistem de reglare şi control
• La Pupinel putem steriliza:-instrumentar chirurgical metalic-
obiecte din sticlă, ceramică
PUPINEL TEMPERATURI
• 160° C timp de 1h

• 160° C timp de 1h
• 170 ° C timp de 40’
• 180 ° C timp de 20’
• 180 °C timp de 30’-40’
Sterilizarea prin caldura umeda- fierberea
Prima metodă de sterilizare utilizată. Astăzi se utilizează
doar în mod excepţional. Deoarece apa nu depăşea
100°C, o parte din bacterii şi virusuri nu erau distruse.
Se sterilizau: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar
chirurgical. 30-40 minute din momentul cand inepe sa
fiarba apa
Sterilizarea prin caldura umeda- autoclavul
• Aparatul utilizat pentru sterilizarea cu vapori de apă sub
presiune. Este metoda cea mai utilizată astăzi pentru
sterilizarea unor materiale şi a instrumentelor chirurgicale.
Practic peste 120°C sunt distruşi toţi germenii, inclusiv
bacteriile sporulate şi virusurile.
• Se sterilizeaza la autoclav: inventarul moale, seringi,
tuburile de dren, mănuşi de cauciuc, sonde de diverse
tipuri, instrumentar pentru chirurgia clasică şi laparoscopică
Autoclav

• Autoclavul este alcătuit din:- un cazan cu

peraţi dubli, cazanul interior fiind în
comunicare cu spaţiul dintre cei 2 pereţi-
• Capacul- Manometru- Robinet pentru reglarea
presiunii- Supapă de siguranţă- Sursa de căldură
( arzător cu gaze sau rezistenţă electrică )
• Controlul sterilizării se poate face prin mijloace
fizice (termometru), chimice ( modificări de
culoare a unor substanţe la anumite
temperaturi), biologice ( bacili distruşi la
anumite temperaturi ).
Mijloace fizice - radiatiile

• Neionizante ultraviolet, infrarosii

• Ionizante GAMMA
Radiatii neionizante
RAZELE ULTRAVIOLETE –
Utilizate în principal pentru purificarea
aerului și de purificare a apei în
spitale.
Sursele sunt lămpile cu vapori de
mercur sau cadmiu
RADIATII INFRAROSII
Rol de a purifica aerul din sala de
operație.
Sunt eficiente, cu toate acestea, nu au
capacitatea de penetrare.
 Radiatii ionizante
Cel mai utilizat tip de radiaţie ionizantă pentru obţinerea sterilizării este radiaţia gamma
(γ); distrugerea microbilor se realizează pe capacitatea de ionizare şi excitare a atomilor
materiei cu care radiaţia vine în contact
Formele vegetative sunt mai sensibile decât formele sporulate iar rezistenţa virusurilor se
apropie de cea a sporilor.
Avantajele constau în puterea mare de penetrabilitate, putând penetra inclusiv foliile de
plastic sau hârtie în care sunt învelite materialele de sterilizat.
Se pot steriliza sonde de cauciuc, mănuşi chirurgicale, câmpuri operatorii, instrumente
chirurgicale, seringi de plastic, materiale de sutură – sterilizare la rece
 Mijloacele chimice

1. Oxidul de etilena
• Este un gaz cu mare putere de penetrabilitate. Poate
penetra prin: mase plastice, cauciuc, lemn, hârtie,
textile. Sterilizarea se face cu un aparat special cu
funcţionare automată, asigurând temperatura în etuvă
de 40°C.
• Dezavantaje:durata ciclului de lungă durată, cost
pericole potențiale pentru pacienti si personal
• Avantaj – se pot steriliza echipamente medicale
sensibile.
B.Aldehidele
• Cea mai folosită este glutaraldehida.
Are acţiune bactericidă, fungicidă,
viricidă. Realizează dezinfecţii chir şi
în prezenţa unor substanţe organice
cum ar fi: sânge, plasmă, urină.
• Se pot steriliza instrumente pentru
chirurgia laparoscopică şi materiale
din plastic.
c. Formolul

Se utilizează foarte puţin odată cu

introducerea glutaraldehidei. Astăzi se
mai foloseşte doar la dezinfecţia
încăperilor.
Agenti chimici – cai de actiune
• În acţiunea agenţilor chimici asupra bacteriilor trebuie luaţi
în considerare o serie de factori
• Factori care ţin de substanţa chimică (concentraţia,
solubilitatea, etc. )
• Factori care ţin de germenele microbian (numărul, specia,
etc. )Factori care ţin de mediu ( temperatura, pH, etc. )
•.
Agenti chimici
• Principalele mecanisme de acţiune sunt:
a.Denaturarea proteinelor- substanţele alterează profund
protoplasma prin precipitarea proteinelor, suprimând
activitatea metabolică
b.Blocarea enzimelor celulare- substanţele blochează grupările
proteice chimic active ale enzimelor ducând la blocarea
funcţiei
c.Acţiune tensioactivă- substanţele solubilizează lipidele din
membrana celulară, provocând dezorganizarea funcţiei de
membrană
Agenti chimici
1.Substanţe pe bază de iod – cele mai eficiente antiseptice .
Acţionează asupra fungilor şi bacteriilor, inclusiv formele
sporulate. Pentru majoritatea sunt bactericide. Iodul
pătrunde în anfractuozităţile tegumentelor şi în porii
glandelor, distrugând germenii din glomerulul acestora.
Există în diverse combinaţii:
- Tinctura de iod Soluţie alcoolică 2%+ iodură de sodiu
2%, folosită curent pentru tegumente
Agenti chimici
1. Substanţe pe bază de iod .
- Soluţie Lugol Alcătuită din iod 5% şi iodură de potasiu 10%
dizolvate în apă, cu slabă activitate antiseptică – chir. tiroidiana
- Iodoforii Combinaţii ale iodului cu detergenţi,
polivinilpirolidonă, realizând substanţe active în timp, cu
activitate antiseptică puternică, în soluţii slabe putând fi
utilizate şi la spălarea plăgilor. Cel mai cunoscut produs este
Betadina
Agenti chimici
2. Alcoolii
• Alcoolul etilic este unul din cele mai folosite antiseptice pentru tegumente.
• Concentraţia optimă este de 70-100%, este bactericid dar nu omoară sporii.
• Actioneaza prin denaturarea proteinelor bacteriene.
• Antisepsie piele înainte de punctie, injectii
• Alcoolul izopropilic este preferat deoarece este un solvent de grăsime bună,
mai bactericid și mai puțin volatil. Folosit pentru dezinfectarea termometrului.
Agentii chimici
3. Substante pe bază de clor
- Hipocloritul de sodiu Este o soluţie apoasă de clor tamponată cu
bicarbonat de calciu; produce dizolvarea ţesuturilor necrozate şi
dezodorizează plăgile.
- Cloramina B Sub formă comprimate de 500 mg. Are acţiune bactericidă
în special asupra bacililor gram-negativi şi BK. Se pot folosi soluţii 0,2-2 %
- Clorhexidina Compus al clorului cu acidul acetic. Are o bună toleranţă
locală. Soluţia 0,05% se utilizează pentru plăgile şi suprafeţele arse
Agenti chimici
4. Substanţe care degajă oxigen.
Oxigenul acţionează în special asupra germenilor anaerobi. Se utilizează în
tratamentul plăgilor infectate cu anaerobi sau delabrante. Cele mai utilizate
sunt:
- Apa oxigenată Soluţie apoasă 3% peroxid de hidrogen. Are acţiune bactericidă
dar şi mecanică datorită efervescenţei produsă în ţesuturi. De asemenea are şi
acţiune uşor hemostatică.
- Acidul boric Sub formă de soluţii 2-3 % pentru spălarea plăgilor
- Permanganatul de potasiu Se utilizează sub formă de soluţii 1-3 %0 pentru
spălături vaginale, uretrale şi spălarea plăgilor
Agenti chimici
5. Mercurul
Se foloseşte sub forma sărurilor de mercur, care au în
special acţiune bacteriostatică. Cele mai folosite sunt:
- Mercurocromul cu acţiune puternic bactericidă în
special asupra stafilococului. Se folosesc soluţii apoase şi
hidro alcoolice 2-4%
- Fenosept este o soluţie apoasa de borat fenil mercuric
0,2%. Are acţiune bacteriostatică şi fungistatică.
. 6. Detergenţii
Posedă înalte calităţi bactericide şi bacteriostatice, emulsionează grăsimile şi
uleiurile, dezorganizează membrana, inactivează enzimele, etc.
Cei mai utilizaţi sunt:
- Bromocetul Soluţie hidroalcoolică de bromură de cetilpirinum 0,1% utilizată în plăgi
- TEGO 103G Soluţie 0,1 % utilizată pentru dezinfecţia lenjeriei şi a tegumentelor
- Deconex
- Surfanios Soluţie 2%
- Hexanios Soluţie diluată 0,5%
Pregatirea salii de operatii
• În sala de operaţie trebuie să se găsească numai utilajul
necesar pentru executarea operaţiei. Cu cât mai puţin utilaj se
află în sala de operaţie, cu atât mai uşor se asigură curaţenia. În
timpul când se operează este interzis accesul în sala de operaţie.
• În timpul lucrului se respectă curăţenia, compresele şi
tampoanele de tifon îmbibate cu sânge sau secreţie din plagă se
aruncă în ligheane speciale. Exsudatul şi puroiul din plagă sau
cavităţi se colectează cu aspiratorul  într-un vas închis.
Pregatirea salii de operatii
• 1.Curăţenia curentă în timpul operaţiei: infirmiera strânge tampoanele şi compresele
întâmplător căzute pe podea şi şterge podeaua murdară de sînge sau exudat.
• 2. Curăţenia sălii de operaţie după fiecare operaţie.
• 3.Curăţenia zilnică după terminarea operaţiilor obişnuite sau urgente.
• 4. Curăţenia generală a sălii de operaţie, care se face conform unui plan într-o zi când nu se
fac operaţii, o dată pe săptămână.
• 5. Dimineaţa înainte de a începe lucrul, suprafeţele orizontale(duşumeaua, mesele,
pervazurile) se şterg cu o cârpă umedă, pentru a strînge praful depus peste noapte. Această
metodă se numeşte prealabilă.

• Temperatura aerului din sala de operaţie trebuie să fie între 22 – 250C la o umeditate de
50% şi cu o ventilaţie ce asigură schimbul aerului de 3-4 ori pe oră.
• Locul unde se va efectua viitoarea incizie va fi ras şi pregătit
mecanic printr-o baie generală în preziua operaţiei
• Bolnavul va fi îmbrăcat într-un halat steril. În sală tegumentul
se va antiseptiza apoi peste regiunea viitoarei incizii se aplică
un câmp ce conţine în centru o fereastră acoperită cu o folie de
plastic transparentă, folie ce aderă la tegumente.
• Asistentul medical trebuie să–şi pregătească mâinile inainte de a
efectua un gest medical invaziv bolnavului.
• Înaintea oricărui act operator, chirurgul nu pansează plăgi septice nu
efectuează TR sau TV. Mâna trebuie să fie îngrijită, să aibă unghiile tăiate
scurt şi să nu aibă plăgi.
• La blocul operator, în compartimentul de filtru, chirurgul îşi schimbă
echipamentul cu unul steril şi cu încălţăminte ce va fi utilizată numai în
blocul operator.
• Antiseptizarea mâinilor chirurgului se face prin spălare cu apă sterilă, săpun
şi lufe timp de 15 minute. În ultimii ani, odată cu perfecţionarea
antisepticelor, acestea au început să fie din ce în ce mai utilizate, având
avantajul de a asigura o bună sterilizare a tegumentelor într+un timp foarte
scurt ( 1-2 minute ).