ASEPSIA ȘI ANTISEPSIA PRESENTER: HARPA MARIUS 2022 APRILIE

Senior Lecturer, MD, PHD.

SCURT ISTORIC

SECOLUL XIX:

Louis Pasteur
• a emis ipoteza conform căreia bacteriile duc la apariția unei
boli fiind transmise prin aer – Teoria Germenilor
• a izolat Stafilococul
• a demonstrat că levurile din drojdie provoacă procesul de
fermentație
SCURT ISTORIC

SECOLUL XIX:

Joseph Lister
• a utilizat pentru prima oară fenolul ca spray în teatrul
operator pentru a steriliza instrumente, respectiv pentru a
decontamina plăgile chirurgicale
SCURT ISTORIC

SECOLUL XX :

Alexander Fleming
• a demonstrat proprietățile antibacteriene ale Penicilinei
• a demonstrat rezistența bacteriilor la antibiotice
CAUZELE INFECȚIEI

Întreaga suprafață corporeală este colonizată de microorganisme nepatogene – comensale.

În timpul unei intervenții chirurgicale, bariera pielii este distrusă, microorganismele comensale devenind patogene,
respectiv cauzând infecții.

Alte cauze:
• tratamentul antibiotic
• modificări ale pH-ului local
• tratamentul imunosupresor
• HIV/SIDA
• cancerul
• diabetul zaharat
FLORA COMENSALĂ
DEFINIȚII

Asepsia = măsuri profilactice care previn contactul pacientului cu germenii

Antisepsia = măsuri curative – distrugerea germenilor prezenți la nivelul unei plăgi chirurgicale, la nivelul pielii sau în
mediul înconjurător

Sterilizarea = componentă a măsurilor de antisepsie – distrugerea tuturor formelor de germeni, inclusiv viruși și spori
bacterieni

Dezinfecția = reduce numărul microorganismelor viabile, dar nu distruge virușii și sporii bacterieni
METODE DE ASEPSIE

În practica chirurgicală, obiectivul asepsiei este de a avea un număr cât mai limitat de organisme în imediata vecinătate
a câmpului operator.

Scopul este de a preveni contaminarea plăgilor chirurgicale:

Impune:
- spălarea chirurgicală a mâinilor, respectiv utilizarea mănușilor sterile
- dezinfecția câmpului chirurgical
- sterilizarea instrumentelor și a echipamentului utilizat în cadrul unei intervenții chirurgicale
- prepararea pielii pacientului, respectiv utilizarea câmpurilor sterile
- purtarea echipamentului steril de către echipa operatorie
PREVENIREA INFECȚIEI LA PACIENTUL CHIRURGICAL

Cele 5 momente definite de OMS în vederea spălării mâinilor:

• Înainte de a avea contact cu un pacient

• Înaintea unei proceduri curate/aseptice
• După un risc de expunere la fluide corporeale
• După contactul cu un pacient
• După contactul cu suprafețele din jurul unui pacient
SPALAREA MÂINILOR

Garden, O. James, and Rowan W. Parks, eds. Principles and Practice of Surgery. 7th edition. Edinburgh ; New York: Elsevier, 2018.
SPALAREA MÂINILOR

Garden, O. James, and Rowan W. Parks, eds. Principles and Practice of Surgery. 7th edition. Edinburgh ; New York: Elsevier, 2018.
ANTISEPSIA

Presupune măsurile luate pentru a distruge, omorî sau îndepărta microbii de la nivelul unei suprafețe – câmp operator,
piele, plăgi chirurgicale.

•Dezinfectanți – substanțe care distrug, omoară sau îndepărtează microbii de la nivelul instrumentelor, obiectelor
•Antisepice – substanțe utilizate la nivelul țesuturilor vii
SUBSTANȚE ANTISEPTICE

• Produse chimice cu activitate bactericidă și bacteriostatică, utilizate la nivelul țesuturilor, cu scopul de a distruge,
omorî sau îndepărta microbi, germeni, microorganisme patogene.

Modul de acțiune:

• distrugerea membranei celulare

• alterarea proteinelor plasmatice
• alterarea structurilor lipidice ale bacteriilor
• blocajul sistemelor enzimatice
• deshidratarea celulelor
SUBSTANȚE ANTISEPTICE

COMPUȘI DERIVAȚI DE IOD

Iod Povidonă (Betadina)

• reducere rapidă a numărului de bacterii

• acțiune germicidă împotriva bacteriilor, virușilor, protozoarelor
SUBSTANȚE ANTISEPTICE

COMPUȘI PE BAZĂ DE CLOR

• Clorhexidina : compus organic utilizat pentru țesuturi vii, respectiv instrumentar chirurgical

• Clorhexidina gluconat : acționează prin reducerea numărului de bacterii, cu efect de lungă durată

• Hexachlorofenul : eficient pe bacteriile Gram pozitive, mai puțin eficient pe cele Gram negative. Nu poate fi utilizat în
asociere cu detergenți anionici sau săpun.
ANTISEPTICUL IDEAL

Nu există încă!

Proprietăți pe care ar trebui să le dețină:

• eficient împotriva tuturor germenilor

• fără efect iritant
• fără efecte alergice
• fără efecte toxice
• raport preț/calitate
• organoleptic pozitiv
STERILIZAREA – METODE FIZICE

Sterilizarea prin căldură:

• Autoclavul – aburi sub presiune – instrumente sau câmpuri chirurgicale aflate într-un container/casoletă permeabilă
la aburi, dar care împiedică trecerea microorgamismelor.
• Căldura uscată – utilizată pentru sterilizarea instrumentelor fine, susceptibile la coroziune.
• Sterilizarea la temperatură joasă – pentru materiale și echipament sensibile la căldură.

Iradierea
• Utilizează radiații Gamma. Folosită în industria materialelor dispozabile – seringi, catetere.

Sterilizarea prin căldură:

• Avantaje : • Dezavantaje :
- sterilizare eficientă - deteriorarea în timp a materialelor
- preț convenabil - necesită timp de răcire a instrumentelor și materialelor
sterilizate
STERILIZAREA PRIN CĂLDURĂ
Autoclavul:
• utilizează căldură umedă
• materialele sunt pre-împachetate pentru
sterilizare
• utilizează presuni mari – necesită un sistem
etanș
• 1 atm = 120 grade C, 3 atm = 144 grade C
Poupinel:
• utilizează căldură uscată
• conține o cameră de sterilizare cu pereți dubli, o sursă de energie,
ventilație, respectiv sursa de control a temperaturii
• utilizat pentru sterilizarea instrumentelor metalice
• temperatură uscată:
- 30 minute la 180 grade C
- 60 minute la 170 grade C
- 120 minute la 160 grade C
AUTOCLAVUL
STERILIZAREA – METODE CHIMICE

Sterilizarea la temperatură scăzută:

• Oxidul de etilenă – ideal pentru instrumente sensibile la căldură de tipul echipamentului electric, endoscoapelor.
Utilizat în industria materialelor de plastic.

• Glutaraldehida – utilizată pentru instrumente cu componente sensibile la căldură, materiale biologice.

! Toxic, iritant și cu efect alergen.
STERILIZAREA – METODE CHIMICE

Sterilizarea cu oxid de etilenă: Formaldehida:

• utilizată pentru materiale biologice
• sterilizarea suprafețelor
• utilizează temperaturi de 60 grade c
Glutaraldehida
• durează între 5 și 6 ore
• folosită pentru materiale moi – plastic, • utilizată pentru materiale biologice – valve cardiace
cauciuc • mai stabilă decât Formaldehida
PREPARAREA TEGUMENTULUI

! 50% din infecțiile de plagă sunt cauzate de bacterii de la nivelul tegumentului

Reducerea riscului de infecție:

• epilarea părului pacientului
• în dimineața operației, pacientul este rugat să facă duș și să folosească substanțe antiseptice
• zona de incizie, respectiv zona înconjurătoare sunt antiseptizate utilizând soluții de tipul Betadinei, Clorhexidinei.
PREPARAREA TEGUMENTULUI
IZOLAREA CÂMPULUI OPERATOR

• Pacientul, respectiv zona în care se va realiza intervenția, sunt izolate folosind câmpuri sterile.

• Există diferite tipuri de câmpuri chirurgicale – auto-adezive, utilizate pentru a delimita zona inciziei, câmpuri făcute
specific pentru utilizare în chirurgia laparoscopică.

• Câmpurile sterile sunt utilizate și pentru a delimita zona aseptică în care se află echipa operatorie, instrumentara.
IZOLAREA CÂMPULUI OPERATOR
IZOLAREA CÂMPULUI OPERATOR
IZOLAREA CÂMPULUI OPERATOR
IZOLAREA CÂMPULUI OPERATOR
PREGĂTIREA ECHIPEI OPERATORII

Ce presupune?
Procesul de spălare a mâinilor la începutul unei intervenții chirurgicale.

Ce ar trebui să faci?
• Îndepărtați toate bijuteriile.
• Folosiți substanțe antiseptice (Clorhexidină, Betadină, soluții pe bază de alcool).
• Spălați-vă mâinile timp de 3-5 minute.
• Mâinile vor fi spălate de trei ori
- prima spălare – până la nivelul coatelor
- a doua spălare – până la ½ din antebraț
- a treia spălare – până la nivelul încheieturii
• Mâinile/degetele vor fi în permanență îndreptate în sus.
SPĂLATUL CHIRURGICAL AL MÂINILOR
MĂNUȘILE ȘI HALATUL CHIRURGICAL

Reduc șansele de contaminare a pacientului, respectiv a țesuturilor.

Se utilizează halate chirurgicale sterile convenționale.

Halate chirurgicale impermeabile se utilizează la pacienții cu HVB, HVC, HIV, pentru a preveni contaminarea sau
contactul cu fluidele pacientului.
În cazul acestor pacienți, este indicată purtarea a două perechi de mănuși sterile.

Este indicată purtarea ochelarilor de protecție.

MĂNUȘILE ȘI HALATUL CHIRURGICAL - PRINCIPII

Halatul steril – se atinge doar partea interioară a halatului!

Mănușile sterile :
INTERIOR – INTERIOR
EXTERIOR – EXTERIOR

Când se dau jos:

INTERIOR – INTERIOR
EXTERIOR – EXTERIOR
ÎMBRĂCAREA HALATULUI ȘI A MĂNUȘILOR STERILE
DEZBRĂCAREA HALATULUI ȘI A MĂNUȘILOR STERILE
ÎMBRĂCAREA MĂNUȘILOR STERILE (când nu se utilizează un halat steril)
PACIENȚII CARE PREZINTĂ UN RISC DE INFECȚIE

Măsurile de prevenție în cazul pacienților care prezintă un risc de infecție:

• utilizarea halatelor impermeabile, pentru a preveni contactul echipei operatorii cu sângele sau fluidele pacientului
• utilizarea mănușilor de latex – previn contactul cu fluidele, dar oferă o protecție mai scăzută în cazul instrumentelor
înțepătoare – lame de bisturiu, ace de sutură
• respectarea regulilor în ceea ce privește manevrarea instrumentelor – transportul acelor și a lamelor de bisturiu într-
o tăviță renală, pentru a preveni posibilele accidente cauzate de înmânarea acestora
• la sfârșitul intervenției, aruncarea materialelor contaminate în pungi sigilate de plastic, în vederea incinerării
PACIENȚII CARE PREZINTĂ UN RISC DE INFECȚIE

• HIV/SIDA
• HEPATITIA B
• HEPATITA C

Măsuri de precauție:
• Purtarea a două perechi de mănuși
• Ochelari de protecție
• Utilizarea staple-urilor pentru a reduce riscul de leziuni cauzate de acele de sutură
• Utilizarea acelor de sutură cu vârf bont

La purtarea a două perechi de mănuși, cea din interior ar trebui să fie cu ½ mai mare !
INFECȚIA

Garden, O. James, and Rowan W. Parks, eds. Principles and Practice of Surgery. 7th
edition. Edinburgh ; New York: Elsevier, 2018.
MECANISMELE DE APĂRARE ALE ORGANISMULUI

• Pielea – barieră mecanică, secreție de sebum cu proprietăți antibacteriene.

• Cilii de la nivelul tractului respirator – favorizează eliminarea secrețiilor.
• pH-ul acid al stomacului – distruge microorganisme de la nivelul a porțiunii proximale a intestinului
• Mișcările peristaltice defavorizează dezvoltarea organismelor la nivel local.
• Competența valvulei ileo-cecale previne refluxul de la nivelul colonului la nivelul intestinului subțire.
• Flora comensală de la nivelul pielii și a tractului intestinal formează o barieră fizica prin prevenirea aderării
microorganismelor străine. De asemenea, favorizează secreția de mucus – barieră chimică.
FACTORI LOCALI – ORGANISMUL GAZDĂ

• Moartea celulară – favorizează apariția infecțiilor – frecvent cu floră anaerobă. Rezecția țesutului necrotic este
esențială pentru prevenția și tratarea infecțiilor.

• Ischemia – reduce eficiența celulelor fagocitare, favorizează creșterea florei anaerove. Îmbunătățirea concentrației
de oxigen la nivel local reduce riscul de infecție.

• Diabetul zaharat – este asociat frecvent cu infecțiile de plagă – mecanism multifactorial: hiperglicemie, patologie
microvasculară, neuropatie periferică.

• Hematomul – asigură mediul ideal pentru creșterea bacteriană – absența fluxului de sânge, respectiv nutriția
microorganismelor. Prevenția se realizează printr-o hemostază riguroasă și prin utilizarea drenajului chirurgical.
INFECȚIILE CHIRURGICALE

Incidența infecțiilor postoperatorii a scăzut semnificativ în urma evoluției tehnicilor de sterilizare, respectiv a profilaxiei
antibiotice. Riscul este legat de tipul de intervenție chirurgicală, respectiv de patologia asociată a pacientului.

Henry, Michael M., and Jeremy N. Thompson. Clinical Surgery. 3. ed. Edinburgh: Saunders, 2012.

Infecțiile postoperatorii sunt responsabile de creșterea morbidității, a mortalității, respectiv creșterea duratei de spitalizare.
MANAGEMENTUL INFECȚIILOR POSTOPERATORII

42
IDENTIFICAREA SURSEI INFECȚIEI INIȚIEREA TRATAMENTULUI OPTIM

• Infecții în perioada imediat postoperatorie (sub 48h) – infecții de tract urinar sau respirator
• Infecții de plagă – devin manifeste peste 48 h
• Infecții legate de implanturi – săptămâni sau luni postoperator

• Identificarea factorilor care ar putea favoriza apariția infecțiilor – tratament imunosupresor, abuz de droguri, diabet
zaharat).
INFECȚII DE PLAGĂ
INFECȚII DE PLAGĂ
INFECȚII DE PLAGĂ

Dehiscență de plagă ca și complicație a infecției de plagă

CONCLUZII

• Metodele de asepsie s-au schimbat radical de când a fost înțeleasă relația dintre microorganisme, pacient și mediul
înconjurător.
• În practica chirurgicală, prevenția infecțiilor postoperatorii presupune un management complex al pacientului, care
include principiile de asepsie, antisepsia și cunoașterea mecanismelor de apărare are organismului.
• Screeningul preoperator al pacientului pentru posibile surse de infecție (MRSA, infecții de tract urinar, infecții
dentare) este parte a managementului preoperator pentru prevenția infecțiilor.
• Practica de rutină a spălării mâinilor, prepararea tegumentului pacientului și menținerea unui câmp operator steril
sunt pașii esențiali ai asepsiei.
• Sterilizarea instrumentelor chirurgicale reprezintă de cheia în prevenția apariției infecțiilor.
BIBLIOGRAFIE

1. Garden, O. James, and Rowan W. Parks, eds. Principles and Practice of Surgery. 7th edition.
Edinburgh ; New York: Elsevier, 2018.

2. Henry, Michael M., and Jeremy N. Thompson. Clinical Surgery. 3. ed. Edinburgh: Saunders, 2012.

3. Myint, Fiona, Kirk`s basic surgical techniques. 7th edition. Edinburgh ; New York: Elsevier, 2018.

4. Hartman, Christopher M., and Louis R. Kavoussi, Handbook of Surgical Technique – A true
surgeon`s guide to navigating the operating room. Philadelphia, Elsevier, 2018.