Recuperarea rupturilor isolate de LIA tratate prin plastie

Particularități ale reeducării

- Reeducarea trebuie să țină cont de soliditatea mecanică a fixării transplantului.

Astfel, fixarea este solidă/rezistentă în primele zile post operator, apoi se
fragilizează, din cauza unei necroze avasculare și a unei activități osteoclastice
a osului ce se află în contact cu implantul (activitatea osteoclastică devine
maximală în ziua 21 ; după ziua 21, se intensifică activitatea osteoblastică, în
consecință implantul ligamentar se fixeaxă din ce în ce mai bine. Soliditatea
este obținută în ~ ziua 90.
- Reeducareea trebuie să țină cont de tensiunile suportate de LIA în timpul
exercițiilor. Mobilizarea activă a genunchiului în flexie – extensie fără rezistență
se însoțește de o creștere moderată a acestor tensiuni (între 0 și 40 o de flexie).
După 40o de flexie, tensiunile diminuează, pentru a ajunge la o valoare minimă
(aproximativ la 60o de flexie și peste). Contracția izometrică (dar și izokinetică în
partea finală, de extensie) a cvadricepsului contra unei rezistențe aplicate distal,
crează tensiuni maxime pe LIA, în extensie completă (indicație lucru cu rezistență
proximală o perioadă).
- Cocontracția cvadriceps – ischiogambieri diminuează tensiunile impuse
ligamentului încrucișat anterior, prin suprimarea mișcării de sertar anterior.
 Despre protocolul general de reeducare și principiile de tratament

In mare parte acesta variază în funcție de chirurgii care realizeză operația, dar și de
concepțiile din diferite țări. Schematic, există două concepții reeducative :

- Un model de protocol de recuperare clasic

- Un model de protocol accelerat
Primul este bazat pe o prudență mai mare în ceea ce privește perioadele de timp dedicate
câștigării în amplitudine articulară, tonifiere musculară, purtarea de atelă, reluarea încărcării
pe membru, reluarea sportului etc. Al doilea, se fondează pe faptul că soliditatea implantului
este bună în primele două săptămâni, și astfel trebuie profitat de această perioadă de timp
pentru a redobândi un maximum de funcționalitate. Insă per ansamblu se folosește un
protocol de compromis, care evită situațiile posibil riscante ale acestor două extreme.
 Reeducarea în faza I : post-operatorie imediată (⁓ ziua 1 – ziua 21)
 
Obiective:
- Controlul durerii și al inflamației
- Controlul troficității
- Ameliorarea mobilității articulare: sector articular – F/E = 0 – 60o
- Ameliorarea forței musculare
- Creșterea gradului de funcționalitate
 Mijloace:
- Instalarea membrului pe kinetic (atelă motorizată)
- Crioterapie pluricotidiană
- Masaj de drenaj al circulației sanguine (distal de articulație)
- Tratament anticoagulant
- Mobilizări în toate direcțiile, ale rotulei (și ale fundului de sac subcvadricipital)
- Mobilizări active sau activo-pasive într-un sector articular de flexie – extensie cuprins între 0
– 60o
- Mobilizări ale articulațiilor peroneo – tibiale superioare și inferioare ; ale articulațiilor sub și
supraiacente
- Tehnici de "trezire" a musculaturii (utilizarea iradierii musculare dacă nu are forță sau e
insuficientă)
- Izometrie pe cvadriceps în lanț kinematic închis + stimulare excitomotorie,
controlând mișcarea de sertar anterior.
- Lucru izometric și excentric pentru : tensor fascie lata, fesieri, triceps sural etc
- Tehnici FNP pt mobilitate, stabilitate – inițial în descărcare, apoi încărcare
parțială
- Destabilizări lente
- Mers prin care se urmărește derularea corectă a piciorului pe sol și obținerea
pasului posterior
 Reeducarea în faza aII-a : ⁓ziua 21 – 45

Obiective:

- Controlul inflamației;
- Creșterea mobilității;
- Creșterea forței musculare;
- Ameliorarea proprioceptivității articulare;

- Creșterea gradului de funcționalitate

- Stabilitate articulară
 Mijloace:

- Crioterapie sistematică de 4 ori pe zi;

- Masajul tuturor planurilor de alunecare (de tip musculo – aponevrotic și capsulo – ligamentar)
periarticulare, prin : petrisaj, fricțiuni, masaj transversal profund, accentul fiind pus pe complexul extensor
al genunchiului ;
- Mobilizarea rotulei în toate direcțiile cu menținerea poziției acesteia la finalul mișcării ;
- Mobilizare pasivă și activă într-un sector de F/E cuprins între 0 – 90 o, tehnici FNP pentru promovarea
mobilității (IR, IL, ILO, RO) ;
- Tonifierea mușchilor ischiogambieri – se va insista în special pe rolul frenator al acestora pe ultimele grade
de extensie, atunci când genunchiul se află în încărcare ;
- Tonifierea cvadricepsului, deoarece lipsa de forță post-operatorie este durabilă. Se va pune accent pe
tonifierea acestuia în lanț kinematic închis, începând cu ziua 21, în diferite grade de flexie (ȚINÂND
CONT DE PARTICULARITĂȚILE REDUCĂRII DESCRISE ANTERIOR) ;
- Tonifierea musculară a lanțurilor musculare în ansamblu pentru a asigura postura ;
- Lucru proprioceptiv, în încărcare, în sprijin bipodal, prin :
 Transferul progresiv al greutății corporale pe partea afectată
 Destabilizări în toate direcțiile
 Utilizarea planurilor instabile

Lucrul proprioceptiv se recomandă a se efectua cu orteză de protecție articulară

- Abandonarea instrumentelor ajutătoare ale mersului și corectarea acestuia, prin :

 Corectarea derulării în spațiu a genunchiului (să descrie o traiectorie cât mai apropiată de
normal)
 Schimbarea ritmului de mers și a direcției, semi-întoarceri rapide
 Trecerea peste obstacole, de înălțimi diferite
 Urcarea și coborârea scărilor
 Reeducarea în faza a III-a: faza post-operatorie tardivă și de reantrenament sportiv, după ziua 45

Particularități ce trebuiesc luate în considerare:

- Reeducarea proprioceptivă și antrenamentul la efort dețin în această fază o poziție prioritară, însă
kinetoterapia trebuie să împace dorința reluării activității sportive cât mai precoce, de către pacient, cu
soliditatea implantului (ținând cont că nu există soliditate mecanică maximă la 3 luni, ci una parțială, iar
peste 90% din aceasta este atinsă la aproape 1 an).
- Tonifierea musculară trebuie să țină cont de fragilitatea tendonului rotulian, a durerilor în articulația
femuro-patelară și a efortului sportiv specific.
- Sectorul articular de mobilitate în F/E se încadrează între 0 – 120o, iar cel de RE/RI între 30 – 20o
- Amplitudinile de extensie nu trebuie să ajungă niciodată spre recurvatum, iar cele de flexie peste 120 o,
trebuie să fie dobândite în mai multe luni ;
- Se abordează cu grijă lucrul proprioceptiv în sprijin unipodal, alergare și săriturile specifice ramurii
sportive
 Obiective :

- Decelarea și eliminarea cauzelor secundare care ar putea duce la instalarea

sindromului algo – neuro- distrofic
- Menținerea mobilității actuale și urmărirea creșterii acesteia peste 120o ;
- Tonifiere musculară și neuro – muscular în condiții variate ;
- Creșterea gradului de funcționalitate al genunchiului și integrarea acestuia în
gestul sportiv

- Stabilitate statică și dinamică

 Mijloace :
- Masaj cu gheață după fiecare ședință;
- Masaj al aderențelor cutanate reziduale și intensificarea acestor proceduri
- Insistarea pe un mers corect – derularea piciorului și a genunchiului, mers în picioarele
goale, solicitarea sprijinului plantar;
- Folosirea de tehnici FNP pentru promovarea mobilității și a stabilității, classic și în condiții
variate;
- În timpul mobilizărilor manual, kinetoterapeutul nu trebuie să realizeze prize astfel încât să
existe un brat mare al pârghiei, deoarece tensiunile impuse cartilajului în articulația femuro-
patelară și femuro-tibială pot conduce la apariția condropatiilor severe;
- Tonifiere musculară prin:
 Lucru isokinetic analitic:
 Lucru isokinetic în ansamblul lanțurilor musculare
 Lucru isokinetic grevat pe exercițiile derivate din gestul sportiv
- Lucru proprioceptiv în sprijin unipodal pe planuri instabile
- Pregătire fizică generală, care trebuie să includă : stetching (ischigambieri,
adductori, triceps suaal), tonifiere musculară (fesieri, mușchii coapsei, ai gambei),
reantrenament la efort (bicicletă, mișcări specifice rameurului, alergare în apă și pe
covor rulant)
- După ziua 90 va putea fi luat în considerare antrenamentul pliometric
- Reluarea antrenamentului sportiv, în care genunchiul îndeplinește funcție de pivot,
se efectuează între 6 – 8 luni.