Ruptura uterină

• Reprezintă soluţia de continuitate a

segmentului inferior sau/şi a corpului uterin
• Poate fi completă (interesând peritoneul) sau
incompletă
• Cel mai adesea în travaliu, însă pot exista şi
rupturi uterine legate de contracţiile uterine
(spontane sau provocate)
 Criterii de clasificare
• Anatomic:
-ruptură incompletă (mucoasa şi musculara până
la seroasă)
-ruptură completă (cuprinde toate straturile
uterine, inclusiv seroasa) şi se întinde în
cavitatea peritoneală
• Topografic:
-corporeală
-segmentară
-cervico-segmentară
 Criterii de clasificare
• După extensie:
-limitate (segment inferior, corp uterin)
-propagate (de la orificiul uterin la segment, corp)
-complicate (şi organele vecine)
• Momentul apariţiei:
-în sarcină
-în travaliu
• Modalităţi de producere:
-spontane
-provocate.
 Diagnostic

• În travaliu, clinica rupturilor uterine

necicatriciale cuprinde:
 Un sindrom de preruptură Bandl- Frommel
 Ruptura uterină propriu-zisă
Sindromul de preruptură:
-sdr. hiperton-hiperkinetic uterin, cu dureri
intense lombo-abdominale şi suprasimfizare
-agitaţie şi anxietate.
 Clinic

• Examen obstetrical:
-uter cu activitate contractilă exagerată,
-dacă membranele sunt rupte, uterul se mulează
pe fătul ce poate fi palpat uşor,
-palparea uterului şi segmentului inferior este
extrem de dureroasă,
-corpul uterin este gros, avem o delimitare netă
între corp şi segment inferior= inelul Bandl,
-uterul are forma de clepsidră.
 Clinic

• Examenul cu valve:
-sângerare redusă cu sânge roşu
-col edemaţiat, violaceu

• Tuşeu vaginal:
-col sau orificiu intern dur, edemaţiat,
-dilataţie staţionară ce contrastează cu dinamica
uterină excesivă,
-bosă a prezentaţiei, relevând conflictul cefalo-
pelvis.
 Ruptura uterină propriu-zisă
Clinic:
-durere abdominală violentă descrisă ca o smulgere, urmată
de o stare de linişte suspectă
-încetarea activităţii uterine, simţită ca o mare uşurare
-semnele şocului hemoragic: hTA, puls rapid, paloare,
lipotimie, sete, buze uscate
-palpare abdominală extrem de dureroasă
-fătul se poate simţi cu uşurinţă sub peretele abdominal
-sângerare abdominală variabilă, uneori abundentă, cu
sânge roşu coagulabil
-dispariţia BCF
-hematurie
 Conduită

• Profilaxie:
-în sarcină, femeile cu uter cicatricial vor fi atent
supravegheate şi informate cu privire la riscurile şi
simptomatologia rupturii uterine
-în travaliu:
-diagnostic obstetrical corect
-supravegherea atentă a evoluţiei travaliului
-indicaţii corecte şi supraveghere riguroasă a
dinamicii uterine sub perfuzie ocitocică
-evitarea manevrelor obstetricale riscante:
versiune externă, versiune internă
 Conduită

• Tratament curativ:
-dacă ruptura uterină a fost diagnosticată, trebuie instituit
rapid
-stabilirea căilor venoase pentru perfuzare: iniţial soluţii
cristaloide, apoi sânge integral
-intervenţie chirurgicală rapidă
-stimularea ocitocică intraoperatorie este benefică:
îmbunătăţeşte contractilitatea uterină şi reduce pierderile de
sânge
-în cazul rupturii pe utere cicatriciale simpla sutură a breşei
este suficientă, însă în cazul celor pe un uter indemn,
hemoragia este gravă, greu de stăpânit şi de aceea
histerectomia de hemostază, este frecventă.
 Prognostic
• Cel matern: datorită progresului terapiei intensive,
antibioterapiei, mortalitatea maternă s-a redus,
acesta depinzând de starea gravidei anterioare,
locul şi întinderea rupturii, leziuni vasculare şi
viscerale, promtitudinea diagnosticului, gravitatea
şocului.
• Cel fetal: statisticile arată o mortalitate de 70%
pentru rupturile spontane în cursul sarcinii, sau la
începutul travaliului şi 20% în expluzie, şansa de
supravieţuire fetală este mai mare în localizările
placentare îndepărtate de zona de ruptură.