Explicaţi anatomia Explicaţi anatomia Relataţi funcţiile

uterului placentei placentei

0 20 40-42
 Expuneți funcțiile
principale ale placentei:
1.
2.
3.
4.
5.
1. Respiratorie
2. De protecție
3. Digestivă
4. Metabolică
5. Hormonală
FILM DIDACTIC
 HEMORAGII ÎN
SARCINA TARDIVĂ
PLANUL
1.Placenta praevia, noțiune, factorii ce determină această patologie.
2. Clasificarea
3. Manifestările clinice
4. Rolul asistentului medical
5. Algoritm de acțiuni
6. Profilaxia, consilierea gravidelor.
7. DPPNL, cauze, manifestările clinice
8. Rolul asistentului medical
9. Algoritm de acțiuni
10. Profilaxia, consilierea gravidelor.
 ACTUALITATEA

 529.000 cazuri de MM au loc anual, sau 400 la 100.000

nn vii. În fiecare minut decedează 1 femeie;

 99% din decese survin în ţările în curs de dezvoltare;

 Orice hemoragie - în sarcina tardivă abordare urgentă şi
foarte activă, din motivul pericolului pentru gravidă și făt.

Principiile de bază a tratamentului hemoragiilor.

Rapiditate:
Om potrivit
...în locul potrivit
...la momentul potrivit
...întrepride acţiuni potrivite
... în modul potrivit

Definirea priorităţilor
Cere ajutor
Evaluarea stării pacientei
Determină cauza hemoragiei
Stopează hemoragia
Stabilizarea / resuscitarea pacientei
Prevenirea reapariţiei hemoragiei
 Placenta praevia sau
prezentaţie placentară este o
complicaţie gravă a sarcinii,
în care inserţia placentei are
loc în segmentul uterin
inferior, închizînd complet sau
aproape complet orificiul
intern al colului uterin
PLACENTA PRAEVIA

 N placenta se
inserează în segmentul
superior al uterului pe
faţa anterioară sau
posterioară

 Placenta se localizează
mai jos de partea
prezentată a fătului
 ETIOLOGIE

 multipare 5 primipare
 inflamații cronice endometriale
 malformaţii uterine
 noduli fibromatoşi submucoşi
 trecut genital nefavorabil metroragii,
avorturi şi chiuretaje repetate
 cicatrice uterine cezariene
 primipare 30 – 40 ani
 sarcina gemelară suprafaţă pentru
placentaţie
 CLASIFICAREA

 Placenta praevia laterală

(80%) – cînd numai o
porţiune a placentei se
inseră la segmentul
inferior, placenta acoperă
orificiul intern al
colului cu partea sa laterală
 CLASIFICAREA

 Placenta praevia marginală

(18%) – cînd placenta
atinge cu marginea ei
orificiul intern al colului
 CLASIFICAREA

 Placenta praevia
centrală (2%) – cînd
placenta acoperă
orificiul intern al colului
la dilatarea de 4 – 6cm
 CLASIFICAREA

 Inserţiajoasă a placentei – marginea placentei se

apropie de orificiul intern, dar nu se palpează nici
la deschiderea completă
 CLASIFICAREA

 Placenta praevia cervicală – cînd placenta se

implantează în canalul cervical.
 Rar hemoragii abundente.
 MECANISMUL DE DECOLARE AL PLACENTEI
PRAEVIA

 Sarcină decolarea placentei distensiei segmentului

inferior
 Segment inferior rapid în ultimele trei luni de
sarcină, ritm care poate fi urmat de placenta complet
maturizată şi puţin elastică
 Ruperea acestui paralelism de creştere
decolarea placentei hemoragie
 MECANISMUL DE DECOLARE AL PLACENTEI
PRAEVIA

 Naşterea. Contracţiile uterine retracţia musculaturii

uterine în segmentul inferior şi dilatarea colului, deplasînd
pereţii segmentului uterin inferior , conţinutul oului
împins , retracţia placentei şi decolarea ei.

 Contracţiile uterului la dilatarea colului puternice se

decolează placenta şi hemoragia periculoasă
 MANIFESTĂRILE CLINICE
 Hemoragia în ultimul trimestru
de sarcină.

 Prima hemoragie bruscă,

neaşteptată, indoloră, puţin
abundentă, durează cîtva timp şi
încetează spontan, apare în orice
moment fără nici o cauză vizibilă
chiar noaptea în somn .

 Zile sau săptămîni hemoragia se

repetă abundentă.

 Repetarea hemoragiei starea

generală a gravidei se agravează
progresiv.
 Placenta praevia totală hemoragia ultimele luni
de sarcină.
 Placenta praevia laterală hemoragia sfîrşitul
sarcinii sau începutul travaliului.
 Placenta praevia marginală hemoragia în
perioada de dilatare.

 Inserţia joasă a placentei hemoragia perioada de

dilatare nu atinge un grad însemnat
 Anemia corespunde volumului hemoragiei.

 Paliditatea tegumentelor şi mucoaselor, PS, TA,

ameţeli, agravarea stării generale
 DIAGNOSTICUL PLACENTEI PRAEVIA

 USG

 Partea prezentată situată sus

într-un bazin normal

 Tactul vaginal trebuie efectuat

cu prudenţă

 Aria placentară cu senzaţie numită

“simptomul saltelei”
 CONDUITA
Managementul fiecărui caz depinde de factori materni,
fetali şi condiţiile de dotare a instituţiei medicale.
În principal, conduita depinde de:

 Severitatea hemoragiei
 Starea generală a mamei
 Termenul de gestaţie
 Varietatea topografică a placentei
 Starea fătului
 Momentul diagnosticului: sarcină, naştere
 CONDUITA

 Gravidele cu placenta praevia după a

37-a săptămînă de gestaţie nu
necesită prelungirea sarcinii.

 Naşterea per vias naturalis:

• placenta praevia laterală, marginală
• hemoragia absentă
• lipsa disproporţiei feto-pelvine
• activitate contractilă normală a
uterului
 CONDUITA
La prima hemoragie se recomandă de urgenţă:
 repaos obligatoriu la pat
terapia antispastică - sulfat de magneziu 20-25% - 10ml i/m sau
hidroclorură de papaverină 2% - 2ml i/m,
no-şpa 2% - 2ml i/m
terapia hemostatică – gluconat de calciu 10% - 10ml i/v, vikasol 3ml
i/m, acid ascorbic 50mg, rutin 0,02
hemoragia se opreşte şi gravida însoţită de medic sau moaşă
transportată la spital
 hemoragia nu se opreşte transportarea gravidei este contraindicată
brigada de urgenţă obstetricală
 perfuzia intravenoasă , determinarea grupei sanguine şi chemarea
donatorilor
DPPNL
DECOLAREA PREMATURĂ
A PLACENTEI NORMAL
LOCALIZATE ( DPPNL)
 ETIOLOGIE

 Gestoze
 Viciicardiace
 Diabet zaharat
 Incompatibilitate sanguină feto –
maternă
 Traumatisme externe
 Cordon ombilical scurt
 Ruperea tardivă a pungii amniotice
 ETIOLOGIE

 sarcinăgemelară după naşterea

primului făt.
 placenta localizată pe proiecţia
unui nodul miomatos.
 scurgerea rapidă a lichidului.
amniotic în hidramnios.
 CLASIFICAREA

 GRADUL I – placenta este decolată 1/6 din

suprafaţa ei. Hematom mic 50 – 100ml.
 GRADUL II – placenta se decolează pînă la
1/3 – ½ din suprafaţă. Hematomul constituie
150 – 200ml.
 GRADUL III – placenta este decolată mai
mult de ½ din suprafaţa ei. Hematomul
retroplacentar depăşeşte 500 – 1000ml.
 SEMNELE CLINICE
FORMA UŞOARĂ (gradul I).
 gravida dureri abdominale.

 uterul hipertonus.

 starea generală a gravidei şi

fătului satisfăcătoare.

 diagnosticul după naştere

examenul placentei mică
depresiune cu diametrul de cîţiva
centimetri, pe care se găsesc
cheaguri de sânge.
 SEMNELE CLINICE
FORMA MODERATĂ (gradul II).
 Gravida dureri abdominale intense.
 Starea generală semnele de debut al şocului
hemoragic:paloare, ameţeli, respiraţie dispneică,
extremităţi reci, PS accelerat, TA
 Uterul voluminos sarcina normală la termenul
respectiv, tonus până la o duritate lemnoasă.
 B.C.F diminuate sau absente.
 Cantitate redusă de sânge, culoare închisă, incoagulabil.
 Anemie acută, oligurie.
 SEMNELE CLINICE
FORMA GRAVĂ (gradul III).

 Duritatea uterului accentuată

 Respiraţie superficială, ps filiform, frecvent, TA maximală
sub 80 – 70 mmHg
 Palpator se evidenţiază o bombare a uterului de o
consistenţă mai puţin dură hematomului retroplacentar
 Hemoragia externă absentă, uterul si – a pierdut
proprietatea de a se contracta sîngele nu se expulzează
în exterior.
 B.C.F. sunt absente
 CONDUITA CURATIVĂ
 Asistenţa medicală urgentă şi calificată.
 Principiul de bază:
• evacuarea sarcinii
• Combaterea şocului
 Stimularea travaliului este contraindicată
 Colul uterin dilatat complet:
• forceps dacă fătul este viu
• embriotomie dacă fătul este mort
După naştere este indicată:
 Decolarea manuală imediată a placentei cu o
revizie cavităţii uterine
 Înlăturarea cheagurilor şi excluderea rupturii
 Prevenirea hemoragiei hipotonice
 HEMORAGII ÎN NAŞTERE
 Anomaliilor de dinamică uterină (hipo- sau
atonie)
 Retenţie placentei patologic înserate.
 Rupturile canalului moale de naştere.
 În dezlipirea şi expulzia fiziologica a placentei
parturienta pierde 200-300 ml de sînge.
 HIPOTONIE ŞI ATONIE
Noţiunea de „atonie” caracterizează starea
uterului cînd miometrul este privat de
capacitatea de contracţie.
„Hipotonia” caracterizează reducerea
tonusului şi capacitatea insuficientă de
contracţie a uterului
 FACTORII
 Supradistensia uterului în sarcină (făt macrosom,
polihidramnios,sarcină gemelară) şi relaxarea musculaturii
după expulzie
 Anamneza ginecologică şi obstetricală complicată (stări
inflamatorii, infecţie puierperală, avorturi, malformaţii
uterine, miom uterin, uter cicatrizat etc.)
 Sarcina complicată cu gestoze, vicii cardiace, afecţiuni
renale,dereglări neuroendocrine, infecţii acute şi cronice etc.
Retenţie placentei patologic înserate
 ◦ Enumerați cauzele cele mai frecvente ale hemoragiilor în
lăuzie:
 _________________________________________
__
 _________________________________________
__
 _________________________________________
__
 _________________________________________
__
 Definiți noțiunile de:
 Atonie uterină -
__________________________________________________
__________________________________________________
___________________.
 Hipotonie uterină -
__________________________________________________
__________________________________________________
________________
 Denumiți variantele clinice ale hemoragiei în lauzia precoce:
 Forma ___________________
 Forma ___________________
 Completați spațiile libere:
 Pierderea de sînge pînă la ____% se consideră fiziologică.
 În forma generalizată a hemoragiilor în lăuzia precoce, uterul
este ______
 __ _________, ________________, depășește ombilicul, are
consistență ___________________, reacționează insuficient
sau deloc la administrarea _________________, la masajul
transabdominal etc.
 Hemoragiile apărute după expirarea a 2 ore și mai mult după
finalizarea nașterii – sunt hemoragii ________________
 Apreciați răspunsul cu Adevărat sau Fals:
 Pentru a opri hemoragia în lăuzie, una din măsuri este
efectuarea masajului terapeutic extern.
A F
 De obicei, hemoragia în perioada de lăuzie apare în perioada
de dilatare.

A F
 În forma generalizată de hemoragie în lăuzie, uterul este
micșorat în volum, nu depășește ombilicul.
A F
 În caz de hemoragie în lăuzie este contraindicată cateterizarea
vezicii urinare.
A F
 PROBLEMĂ
Bolnava de 30 ani, se socoate gravidă, (reţinerea
menstruaţiei timp de 1 săptămînă, greţuri, tumefierea
glandelor mamare) a fost internată cu acuze: apariţia
durerilor acute în partea stîngă inferioară a abdomenului cu
iradiaţie în rect şi clavicula stîngă, vertijuri, pierdere de
conştiinţă de scurtă durată, Ps 100 b/ min, slab, TA 90/60
mm/Hg. Abdomenul e balonat, nu participă în actul de
respiraţie, la palpare e dureros, sunetul percutar în părţile de
jos este surd. Culoarea cianotică a intrării în vagin, eliminări
brune din canalul cervical. Deplasările colului uterin sînt
foarte dureroase, fornixul prominează, uterul şi trompele
nu se conturează din cauza durerii.
1.Diagnostcul.
2.Tactica medicală.
PROBLEMĂ
Bolnava 29 ani. Acuză hemoragii mici din vagin timp de 2
săptămîni după o reţinere a menstruaţiei de 10 zile; dureri în
partea de jos a abdomenului , în anamneză: 1 avort artificial cu 5
ani în urmă, care s-a complicat cu inflamaţia anexelor, sterilitate
secundară; s-a tratat în repetate rînduri în sanatoriu. 8 zile în
urmă a fost internată cu dagnoza: avort incomplect. Deoarece
durerile şi eliminările hemoragice continuau, s-a adresat iarăşi,
medicului şi a fost spitalizată. Starea e satisfăcătoare.
Tegumentele sunt palide, P/s 80 b/min, TA –120/80mm/Hg.
Abdomenul e moale, nu e balonat, participă în actul
de respiraţie la palpare e dureros în partea dreaptă inferior.
Percutar - timpaită. Cianoză vaginală, eliminări hemoragice
puţine. Fornixul e adînc, deplasările colului sînt dureroase.
Orificiul extern e închis, uterul e ceva mai mare decît în normă,
ramolit. Anexele stîngi nu se palpează. În regiunea anexelor
drepte se palpează o formaţiune dureroasă, fără conturi precise.
Histologia raclajului endometrial indică metamorfoză deciduală,
Hb –100 g/l, analiza urinei – este prezentă horiogonina.
•Diagnosticul.
• Conduita.
PROBLEMĂ
Bolnava de 25 ani, acuză dureri în formă de accese în partea de jos a abdomenului, cu
iradiere în sacru şi coapsa dreaptă (3 accese timp de 10 zile), eliminări hemoragice din vagin în
formă de pete timp de 10 zile, care au apărut după o reţinere de menstruaţie timp de 5 zile,
uneori greţuri.
În anamneză: apendicectomia la 17 ani, fără complicaţii. A avut o naştere prematură
(copilul e viu) şi 1 avort spontan la un termen de 6 săptămîni cu chiuretajul uterinului, fără
complicaţii cu 6 luni în urmă).
Obiectiv:
Ps 80 b/min., TA 120/80, t - 36,5C. Abdomenul nu e balonat, dureros la palpare în partea
hipogastrică dreaptă , semne de excitaţie a peritoneului nu sînt.
Eliminările din canalul cervical sînt hemoragice, puţine. Uterul e mărit pînă la 5
săptămîni de sarcină, ramolit.
Anexele stăngi nu se palpează; cele drepte sînt mărite şi dureroase, fără contururi sigure.
Deplasările colului sînt puţin dureroase. Fornixul vaginal proeminează.
•Diagnosticul.
2. Conduita.
Bibliografie de bază:
•”Obstetrica” Gh.Paladi Ed. „Lumina” Chişinău 1993.
•”Obstetrică şi ginecologie” V.Niţescu Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
1995.
•”Obstetrica fiziologică şi patologică” P.Vârtej Ed. „ALL”Bucureşti 1996.
•”Obstetrica” V.Ancar, C.Ionescu Ed.”Naţional” 1997.
•”Obstetrica” M.G.Brăila, S.Berceanu Ed.”Alius” Craiova 1996.
•”Obstetrică şi ginecologie” W.W.Beck jr. Ed „Almatea” ediţie în l.română
sub red. R.Vlădărescu, Bucureşti 1997.”

Bibliografie suplimentară:
•”Actualităţi în obstetrică şi ginecologie” H.Ciortoloman, Ed.”Medicală”
Bucureşti 1985.
•”Obstetrica şi ginecologia „ A.Cristea, V.Achim Ed.”Medicală”, Bucureşti
1983.
•”Îndrumător practic de obstetrică şi ginecologie” C.Gavrilescu Institutul de
Medicină şi Farmacie Iaşi 1987.
• ”Ghid al serviciilor de Planificare Familială” V.Moşin şi coaut. Chişinău
Ed „Reclama”2001
Trăeşte cu oamenii,
Învaţă de la ei,
Iubeşte-i,
Începe cu ceea ce ei ştiu,
Construieşte pe ceea ce ei au.
la ei,
Iubeşte-i,
Începe
cu ceea ce ei ştiu,
Construieşte pe ceea ce ei au,