Ingrijirea tegumentului

Obiective:
La sfârșitul acestei sesiuni, participanții vor fi capabili:

- Sa identifice factorii predispozanti: intrinseci si extrinseci care

favorizează aparitia escarelor
- Să descrie caracteristicile escarelor in functie de gradul acestora
- Sa decidă asupra tipului de pansament indicat în funcție de
gradul escarei și problemele care o însoțesc (durere, exudat,
suprainfecție, sangerare, miros)
- Sa enumere criteriile unui pansament ideal
- Să enumere modalități de prevenire a apariției și/sau
aprofundării gradului escarelor
 Escarele de decubit

• Zone localizate de tesut mort

• Sunt rezultatul tulburarilor circulatiei sanguine si

limfatice la nivelul pielii si tesuturilor subiacente ca
urmare a compresiei si a forfecarii
 Incidenta escarelor
Doreen Norton – primul studiu despre ingrijirea escarelor
• Incidenta aparitiei escarelor dupa admisie: 24%
11% dintre pacientii externati au avut escare
54% dintre pacientii decedati au avut escare
70% dintre escare au aparut in primele 2 saptmani
7% pacienti fara incontinenta
59% pacienti incontinenti

Rata mortalitatii a fost de 5 ori mai mare la pacientii cu

escare, comparativ cu grupul fara escare
Zone cu risc
 Factori predispozanti:
factori intrinseci
• varsta inaintata
• deficit neurologic
• afectiuni vasculare
• deficiente nutritionale, deshidratare
• cancer, diabet, septicemii
• obezitatea, casexia
• sedarea
 Factori predispozanti: factori extrinseci
• compresia
• fortele de forfecare (cutare)
• incontinenta
• transpiratia
• imobilizarea
• tehnici defectuoase de mobilizare
• igiena precara (tegument, asternut)
• umezeala (folii de plastic sau musama)
• medicatia
• imbracamintea improprie
• pozitia inadecvata a pacientului in pat
 Presiunea (compresia)

• Este rezultatul fortei de gravitatie

• Presiunea excesiva poate comprima vasele de sange
in punctul de contact
provocand ischemie,
inflamatie si
necroza tesutului.
 Fortele de forfecare
• Prin pozitia sezand a pacientului, tesutul cutanat ramane pe
loc, iar tesutul subcutanat (grasime, muschi) se aduna , se
cuteaza.

• Aceasta deplasare diminueaza

aportul sangvin din zona
provocand hipoxie,
ischemie, inflamatie si
necroza.
Lucru in grupuri mici- identificarea
caracteristicilor fiecarui grad de
escara
Exercitiu – 15 min ( asezarea pe masa a unor
biletele cu caracteristicile gradelor de escare).
Apoi impartim grupul in 4 si ii rugam sa aleaga
biletelele corespunzatoare pentru fiecare grad
de escara
Prezentare caracteristici escare
 Gradele de evolutie ale escarelor
• Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia intacta

• Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii

superficiale, vezicule

• Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii

si subcutanat, exudat

• Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere

musculara, pina la os, exudat, necroza

• Gradul 5 fistule
Gradul escarelor
Gradul 1 eritem tegumentar,microcirculatia intacta
Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii
superficiale, vezicule
Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii si
subcutanat, exudat
Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere
musculara, pina la os, exudat, necroza
 Evaluarea escarelor
• Istoric - durata, eficacitatea tratamentului precedent
• Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
• Prezenta exudatului, hemoragiei, necrozei
• Durerea, semne de infectie
• Factori care influenteaza negativ evolutia - RT,
subnutritie, steroizi, alte boli
• Prezenta / absenta tesutului de granulatie
• Impactul psihologic - anxietate, depresie, imagine
corporala alterata, izolare
 Obiectivele tratamentului

• Mentinerea calitatii vietii

• Vindecarea escarelor
• Prevenirea agravarii escarelor
• Controlul durerii si al disconfortului
• Prevenirea infectarii escarelor
• Controlul mirosului si al exudatului
• Reducerea hemoragiei
 Fiziologia vindecarii plagilor
1. Faza acuta inflamatorie – eliberarea histaminelor din
celulele lezate si migratia leucocitelor (macrofage si
polimorfonucleare) catre locul afectat.

2. Faza de distrugere – eliminarea tesutului mort de catre

macrofage si polimorfonucleare

3. Faza proliferativa – infiltrarea plagii cu noi vase de sange,

sprijinite de tesut conjuctiv

4. Faza de maturizare – reepitelizare, contractia marginilor

plagii si reorganizarea tesutului conjuctiv
 Vindecarea plagilor
• Primara - la plagile chirurgicale cind cele doua buze
sunt tinute apropiate si vindecarea se produce ca
prima intentie.

• Secundara - la plagile cu lipsa de substanta unde

tesutul de granulatie, hranit de capilare noi, dezvolta
la marginile plagii celule epiteliale ce migreaza catre
centrul plagii.
 Factori care intarzie vindecarea
• Hipoxia • Edemul, inflamatia
• Deshidratarea • RT
• Exudatul in exces • CT
• Scaderea temperaturii • Steroizi (doze mari /
locale timp indelungat)
• Prezenta necrozei • Deficient de nutritie,
• Corpi straini circulatie
• Noi traume • Tehnici deficitare si
• Infectii, secretii materiale nepotrivite
purulente
 Factori care intarzie vindecarea
Scaderea temperaturii:
• expunerea indelungata a plagii la temperatura ambianta
in timpul efectuarii pansamentului
• irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperatura
corpului (37oC)
Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer
• Migrarea celulelor epiteliale in plaga este impiedicata
intr-un mediu uscat
 Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza
total timp de 3 – 8 ore
 Principiul vindecarii in mediu umed
• Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele de
exudat.
• Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda; in
acelasi timp asigura necesarul de glucoza, proteine si
electroliti.
• Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si
mitoza celulelor epiteliale.
• Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta
impotriva bacteriilor.
Vindecarea in mediul umed

Vindecarea plagii are loc

de trei ori mai repede
intr-un mediu umed fata de unul uscat.
 Metode de curatire a plagii
Folosirea tampoanelor
• are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe
suprafata plagii si nu indepartarea lor din plaga
• poate cauza noi traume, distrugand tesutul de
granulatie
• lasa in plaga fibre fine care actioneaza precum
corpii straini si intarzie vindecarea (mentin
inflamatia)
 Metode de curatire a plagii
Irigarea plagii

• Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30 ml cu ac

18-20 G
• Indeparteaza microorganismele si corpii straini
• Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate
• Fluidele incalzite (ser fiziologic, apa) la temperatura
corpului
 Folosirea antisepticelor
• Solutii pe baza de clor: citotoxice, inhiba circulatia in
capilare, toxice pentru tesutul de granulatie, mentin
inflamatia plagii, irita pielea sanatoasa.

• Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie, macereaza

pielea sanatoasa, risc de embolie la irigarea plagilor
cavitare inchise, poate cauza durere la contact.

• Povidone iodat: poate intarzia vindecarea si da risc de

toxicitate la iod daca este folosit in plagi mari.
 Criteriile unui pansament ideal
• Sa permita indepartarea exudatului in exces si a
compusilor toxici
• Sa fie non-aderent
• Sa mentina umiditatea
• Sa permita schimburile gazoase
• Sa fie impermeabil pentru bacterii
• Sa fie un bun izolator termic
• Sa nu aiba efect toxic
• Sa nu deranjeze si sa fie comode pentru pacient
• Sa protejeze plaga de alte traumatisme
 Etape de baza
in efectuarea pansamentului

• Pregatirea materialelor necesare

• Indepartarea pansamentului existent

• Irigarea ranii

• Evaluarea ranii

• Aplicarea pansamentului
 Pansamente - HYDROCOLLOID
(GRANUFLEX)

• Este fabricat din diferiti polimeri naturali si sintetici.

• Este waterproof, pacientul poate face dus, chiar baie.

• Este protectiv impotriva micro-organismelor.

• Exudatul va fi absorbit usor si transformat in gel.

• Poate fi lasat 7 zile pe loc

 Pansamente - HYDROGEL
(INTRASITEGEL)

• Ajuta la debridarea plagii si permite schimbul de gaze.

• Promoveaza mediu umed, absoarbe exudatul in exces.

• Trebuie schimbat la fiecare 2-3 zile.

• Se indeparteaza prin irigare cu ser fiziologic.

 Pansamente - ALLEVYN

• Este un polyurethan cu o structura trilaminata.

• Nu este aderenta la suprafata plagii.

• Poate absorbi de 10 ori greutatea lui in lichid.

• Se poate folosi in plagile cavitare adanci.

• Poate fi lasat pana la 4 zile ,depinzind de cantitatea

exudatului.
 Pansamente - ALGINATE
(KALTOSTAT, SORBSAN)

• Este fabricat din alge de mare.

• Promoveaza un mediu umed.

• Este extrem de absorbant.

• Este hemostatic si biodegradabil.

• Poate fi schimbat la 2-3 zile.

• Nu se foloseste in plagi uscate, cu necroza prezenta.

 Profilaxia escarelor
• Igiena generala
• Mentinerea integritatii tegumentului
• Reducerea presiunii, forfecarii
• Mobilizarea pacientului
• Ameliorarea starii de nutritie, hidratare
• Controlul durerii
• Evaluarea si tratarea incontinentei
• Observarea regulata a punctelor de presiune
• Educarea pacientului si a familiei
 Profilaxia escarelor
Ingrijirea pielii

• Evitarea traumei asupra tegumentului: evitarea

frictiunilor cu prosopul, a sapunarilor dese, a frictiunilor
cu alcool, a pudrei de talc, a masajelor riguroase.

• Aplicarea zilnica a unei creme in zonele de risc sau

crema pe baza de zinc pe zonele afectate de
incontinenta.
 Profilaxia escarelor
Evitarea presiunilor

• Mobilizare pasiva la doua ore

• Folosirea unor saltele
si dispozitive speciale
• Evitarea colacului
de cauciuc
• Blana de oaie
 Studii de caz

Participantii impartiti in 3 grupe, primesc

poze cu escare gradul 2,3,4 si trebuie sa
stabileasca plan de ingrijire si materiale
folosite

De adaugat poze