PREVENIREA I TRATAREA

ESCARELOR
DEFINIIE
Escara este o leziune profunda a tesutului prin
irigarea insuficient datorit comprimrii lor
ndelungate ntre proeminenele osoase i un plan dur.
Escarele de decubit sunt rani la nivelul pielii si a
tesutului invecinat.
Presiunea constanta la nivelul unei portiuni a pielii
reduce aportul de sange la acea zona si in final produce
moartea celulelor, lezarea pielii si formarea de ulceratii.
Escarele de decubit apar mai ales la persoanele care stau
mult timp la pat, de obicei la spitalizati.
Cauze:
Persoanele n vrst care nu se pot mobiliza, au o dieta
necorespunzatoare, astfel ncat pot dezvolta n timp malnutriie
protein calorica si deshidratare.
Din aceste cauze pielea devine mai subtire, uscata si isi pierde
elesticitatea.
In aceste conditii se pot produce escarele de decubit, daca se
asociaza cu :
- presiune constanta la nivelul pielii si tesuturilor
- leziuni datorita frecarii de suprafete rugoase, ca de exemplu
cearsafuri (leziuni de frecare)
- alunecarea intr-un pat sau un scaun, producandu-se astfel
cute de piele care vor afecta circulatia sangelui la acel nivel.
Factori de risc
Persoanele cu risc pentru dezvoltarea escarelor de
decubit sunt:
- persoanele imobilizate la pat sau n scaunul cu rotile,
n special cnd imobilizarea provine n urma unei
leziuni la nivelul coloanei vertebrale
- persoanele care sunt n imposibilitate de a se mica
fr ajutor (cei cu paralizii, comatosii, sau cei care se
refac dup chirurgie)
- pacienii care au incontinen urinar . Umezeala
poate irita pielea si astfel favorizeaza aparitia escarelor
- persoanele care nu au o dieta corepunzatoare, srac
n proteine. Malnutriia poate duce la leziuni ale pielii
si la ntrzieri de vindecare
- pacienii cu stare de contien alterat, datorata
problemelor de sanatate, administrarii de anumite
medicamente, sau dupa anestezie n urma chirurgiei
- persoanele n vrsta. Odat cu naintarea n vrst
pielea devine rigida i nu mai poate distribui egal
presiunile. De asemenea pielea devine mai subtire si i
pierde din elasticitate si astfel se lezeaza mai usor.
-
- fumtorii. Nicotina favorizeaz uscarea
tegumentelor si scade fluxul sanguin la piele
- febra. Creterea temperaturii corpului alteraza si mai
mult zonele care sunt cu risc crescut pentru formarea
de leziuni de decubit.
- alte boli care scad capacitatea de vindecare a
organismului, ca de exemplu diabetul zaharat.
Simptome:
Escarele de decubit se produc n mod obisnuit pe zonele
de piele de deasupra unei suprafete osoase, unde tesutul
dintre os si piele este slab reprezentat.
Aproximatix 95% din leziunile de decubit se produc n
partea inferioar a corpului, n zonele lombare si sacrate
(partea inferioara a spatelui), la nivelul soldurilor,
fundului, sau calcaielor.
De asemenea leziuni de decubit se mai pot produce pe
ceafa, la nivelul urechilor, n partea din spate a umerilor
si n coate, ntre genunchi si deasupra gleznelor.
Escarele de decubit se produc n patru etape :
- leziunile pot fi sensibile si dureroase. Pielea poate
prezenta o culoare rosietica, sau mai nchis dect
normal, asemntoare cu o vntaie
- apare leziunea, ulceraia, pielea este sensibila si
dureroasa. Leziunea se extinde la zonele profunde ale
pielii. Unele celule pot fi lezate n aa fel nct vindecarea
nu mai este posibil
- ulceraia se extinde la zonele profunde, se formeaz un
crater de dimensiuni reduse.
n aceast etap durerea poate s lipseasc datorit
lezrii ntinse a tesuturilor. Riscul de infectare este mare.
n acest etap ulceraia este foarte adnc i se ntinde
n muchi i os determinnd leziuni extensive.
n aceast etap durerea nu apare datorit morii
celulare extensive. Se pot produce distrucii la nivelul
tesuturilor profunde, de exemplu tendoane sau
articulaii.
Dac ulceraia progreseaz se pot produce infectii
grave ale oaselor (osteomielit) sau ale sangelui (sepsis
sau septicemie ).
Diagnostic
Escarele de decubit sunt de obicei diagnosticate la o
simpl examinare fizic.
Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare:
- culturi din leziuni sau de piele pentru a determina
germenii care pot infecta aceste leziuni
- biopsie de piele, n cazul n care diagnosticul este
incert sau se suspecteaz cancerul de piele.
Stadiul 1: Pielea este rosie sau rozalie, ca o arsura
solara usoara. Atunci cand se exercita presiune asupra
zonei afectate, aceasta nu se albeste. Poate prezenta
mancarime sau durere usoara.
Stadiul 2: In acest stadiu pielea nrosita este umflata si
dureroasa. Pot aparea vezicule deschise sau intacte.
straturile exterioare ale pielii ncep s moar.
Stadiul 3: Ulceratia s-a transformat n crater ce
invadeaza tesuturile subcutanate. Rana se poate
infecta cu usurinta.
Stadiul 4: Craterul s-a extins n muschi, os, tendon
sau articulatie. Tesutul este necrozat.
Diagnostic diferential
- distrugeri tisulare de alte cauze, de exemplu
gangrene (infectii ale tesuturilor cu distrugerii
celulare)
- leziuni ale pielii cu alte cauze, de exemplu:
insuficien venoas profund, insuficien arterial
periferic sau diabet
- cancer de piele.
Tratament
Tratament - Generalitati
Tratamentul consta n prevenirea aparitiei leziunilor si vindecarea
acestora n momentul n care s-au format.
Tratamentul include :
- restabilirea presiunii sngelui la esuturi. Schimbarea freventa a
pozitiei, cu distribuirea egala a presiunii, o saltea speciala sau alte
suporturi care s mpiedice o presiune constanta ndelungata
aspupra unei zone
- curirea zilnic cu o solutie salina a leziunilor
- mentinerea tesutului sanatos din jurul escarei uscat si curat
- ndeprtarea esuturilor moarte si aplicarea de unguente si creme
care s reduc riscul infeciilor.
Tratament
Tratamentul initiat precoce poate preveni aparitia escarelor.
Odata leziunea progresata la o etapa avansata va fi mai greu de vindecat.
Alte metode care pot fi folosite pentru a mentine rana curat i pentru a
induce vindecarea sunt terapia cu ultraviolete si terapia cu ultrasunete.
Dac se produce suprainfectia leziunii este necesara terapia cu
antibiotice.
Escarele de decubit severe pot necesita tratament chirurgical.
Leziunile de decubit se produc mai frecvent la persoanele imobilizate la
pat sau n scaunele cu rotile.
n majoritatea cazurilor, o persoana cu escare de decubit are mai multe
afectiuni asociate, ce pot afecta tratamentul sau vindecarea. Aceste
afectiuni includ boli renale, diabetul si bolile cardiace.
Tratament in functie de stadiul bolii
Stadiul I
n primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include :
- splarea zilnic a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata
- meninerea zonei lezate curata si uscata, nlaturarea transpiratiei, urinii sau
fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor
- alimentatia bogata n proteine, pentru a induce vindecarea
- schimbarea frecventa a pozitiei corpului, pentru a preveni presiunea
constanta si ndelungat ntr-o anumita zona
- se evit frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, n pat sau
n scaunul cu rotile
- folosirea de perne sau de dispozitive care s scad presiunea dintr-o anumita
zona si sa o distribuie uniform.
Majoritatea escarelor n stadiul I se vindeca n 60 de zile cu tratament
corespunzator. Nu sunt necesare ngrijiri speciale, dar o monitorizare atenta
este necesara pentru a supraveghea evolutia.
Stadiul II.
n stadiul II pielea este lezat, apare solutia de continuitate
(ruperea pielii) si se formeaza ulceratia, care este n mod
obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include :
- curatirea leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline,
de catre un profesionist. Nu se folosesc pentru curatire ioduri,
peroxizi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot provoca
distrugeri ale tesutului.
Se utilizeaza pansamente din tifon mbibate cu solutii saline
pentru a acoperi pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata
si pentru a mentine fluidele naturale.
Pansamentele uscate mpiedic vindecarea
- administrarea de unguente care sa grabeasca vindecarea, ca
de exemplu unguentele ce contin enzime.
Nu se folosesc unguente ce nu au fost recomandate de
medicul specialist
- alimentatia bogata n proteine, pentru promovarea
vindecarii.
- nlaturarea esutului mort (debridare).
n cazul n care se produc necroze tisulare, medicul va
nlatura aceste tesuturi pentru a grbi vindecarea si
pentru a preveni infectiile.
Debridarea implic :
- aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa uscarea
acestuia se ndeparteaz, iar prin ndeprtarea lui se va
ndeprta i esutul mort din acea zona.
- aplicarea de unguente ce conin enzime, ce vor dizova
prtile necrotice
- splarea cu jet de ap, ceea ce va duce la ndeprtarea
zonelor moarte
- ndeprtarea chirurgical, efectuat cu bisturiul sau cu
foarfeca.
Majoritatea leziunilor n stadiul II se vindeca n 60 de zile cu
tratament corespunzator.
Stadiile III si IV
n stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand
un mic crater.
n stadiul IV craterul este foarte adanc, ajungnd pn la muschi
si la oase, producnd distrucii.
Tratamentul n stadiile III si IV este urmtorul :
- eliminarea presiunii exercitate pe tegument prin schimbarea
pozitiei
- promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine
- meninerea leziunii curate i hidratate cu unguente si irigatii cu
solutii saline
- administrarea de unguente topice
- dac este necesar se efectueaz ndepartarea esuturilor moarte
(debridarea)
n cazul n care apare infecia se ncepe terapia cu
antibiotice.
Semnele de infectie includ: coninut purulent al ulceraiei,
nrosirea tegumentului din jur i febra
- n cazul n care este necesar se face o grefare a pielii.
Grefa stimuleaz regenerarea pielii. n cazul n care se face
grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei,
pentru a grbi vindecarea.
Stadiile III i IV ale escarelor de decubit se vindec greu.
O ulceraie adnc se poate vindeca n cteva luni sau n
civa ani.
Terapii alternative
Alte terapii pot determina scderea gravitii leziunilor, dei
aceste terapii sunt experimentale si destul de controversate.
- terapia cu oxigen hiperbar. Pacientul este nchis ntr-o
camer n care se pompeaz oxigen n concentratie de 100%.
Acest oxigen poate determina creterea nivelelor sanguine
de oxigen i astfel o cantitate mai mare de oxigen va ajunge
la tesuturi.
Se previne astfel moartea celulelor, se accelereaza vindecarea
si ajuta la prevenirea infectiilor
- terapiile cu ultraviolete, cu jet de apa sau cu ultrasunete
previn agravarea leziunilor.
Majoritatea leziunilor apar la persoanele imobilizate la pat
sau n scaun.
Se pot lua cteva msuri pentru a preveni apariia acestor
leziuni.
Din momentul n care acestea au aprut se poate preveni
agravarea lor.
Procedeele prin care se previne apariia si agravarea escarelor
de decubit sunt:
- inspecia zilnic a tegumentelor, n special n jurul
suprafetelor osoase, de exemplu de-a lungul coloanei
vertebrale, n partea inferioar a spatelui, n jurul solurilor,
coatelor, genunchilor, i pe partea posterioar a spatelui si
clcielor
se menine pielea curat, se ndeparteaza transpiratia, urina
sau materiile fecale.
Se face curirea tegumentelor cu un sapun moale, cu grij s
nu se lezeze
- se hidrateaz pielea cu loiuni si se limiteaz expunerea la aer
uscat, rece, deoarece pielea uscata se lezeaza mai usor
- se promoveaz o alimetaie sntoas, cu un coninut optim
de proteine.
- este indicat ca presiunea sa fie minim, s se mpiedice
frecarea de cearsafuri sau alunecarea din scaun.
Se reduce riscul de apariie a escarelor dac presiunea asupra
unei anumite zone este crescut
- n cazul n care pacientul este nevoit s stea n pat sau n
scaun se pun perne sau alte dispozitive care s disipe presiunea.
se schimb poziia cel puin o dat la o ora
- se evita fumatul sau expunerea la fumul de tigar
- este indicat ca pacientul sa fac fizioterapie
- este indicat meninerea greutii constante fr
creteri sau scderi bruste.
Cresterea greutatii poate duce la crestera presiunii ntr-o
anumit zon.
- se evita dispozitivele sub forma de colac sau suporturile
sub forma de ghete cu aer pentru clcie. Acestea pot
provoca la rndul lor leziuni
- este necesar s se cunoasc aspectul leziunilor i
identificarea lor ct mai rapid.
Profilaxie
Mentinerea sntii tesuturilor implic:
- dieta corespunzatoare, ce cuprinde o cantitate optim de
proteine
- meninerea curaeniei tegumentelor
- aplicarea de lotiuni de corp ce mpiedic uscarea pielii.
Formarea de crpturi n piele crete riscul de apariie a escarelor.
Folosirea de perne sau alte dispozitive care scad presiunea pot
preveni aparitia escarelor de decubit, mai ales la persoanele care
stau la pat sau n scaun timp ndelungat.
Acoperirea partilor metalice ale scaunelor cu rotile scad frecarea
si astfel aparitia leziunilor de frecare. Schimbarea frecventa a
pozitiei reduce presiunea constanta n anumite parti si permite
distribuirea uniform a acesteia.