Suport de curs

Patologiile vasculare periferice ale arterelor

1. Arteriopatiile cronice: endarterita şi ateroscleroza obliterantă a
membrelor pelvine. Etiopatogenie, manifestările clinice, principiile de
tratament.
2. Consecinţele arteriopatiilor cronice – gangrena uscată şi umedă.
Manifestările clinice, principiile de tratament.

Necroza – moartea ţesuturilor sau organelor într-un sector al organismului

viu.
Cauzele: Dereglări profunde de circulaţie sangvină şi de nutriţie a ţesuturilor.
Factorii care provoacă necroza sunt:
Externi:
1. Traumatismele mecanice, în care se lizează muşchii, nervii, vasele.
2. Compresiunea îndelungată a ţesuturilor – garou aplicat mai mult de 1,5
ore, ghipsul aplicat strîns, sindromul de strivire îndelungată.
3. Acţiunea factorilor termici, chimici, actinici.
4. Hernia strangulată.
Interni:
1. Obliterarea vasului sanguin cu un embol, tromb sau îngustarea lumenului
vascular.
2. Acţiunea produselor toxice a microbilor asupra ţesuturilor.
3. Dereglarea inervaţiei ţesuturilor din cauza lezării SNC.

Endarterita obliterantă şi sclerozantă

Este o afecţiune gravă însoţită de obliterarea arterelor сe duce la gangrena
membrelor. Se întîlneşte mai des la bărbaţi, pe membrele inferioare. Cauza nu
este precisă, dar se presupune:
a) Răcirea îndelungată şi repetată a picioarelor.
b) Intoxicaţii cu nicotină la fumătorii cronici.
c) Traume neuro-psihice.
d) Dereglări endocrine – DZ.
La începutul bolii se dezvoltă modificări în pereţii arterelor, pe parcurs
apare spasmul vaselor (arterelor), iar apoi dereglări morfologice a tuturor
straturilor peretelui vascular cu profilerarea ţesutului conjunctiv, ceea ce duce la
obliterarea lumenului vasului sangvin.
În stadiile avansate aceste modificări degenerative apar nu numai în vasele
extremităţilor dar şi în ale creerului, inimii, rinichilor, etc.
 În ateroscleroză obliterantă – pe lângă modificările morfologice de
proliferare a ţesutului conjunctiv apar şi leziuni de ateroscleroză (mai des la cei
vârstnici).

Manifestările clinice:
Membrele devin reci, pielea palidă, apare o surmenare precoce, dureri în
muşchii gastrocnemieni în mers rapid, care dispar la oprire. Acest semn se
numeşte ,,şchiopătare intermitentă,, (claudicaţie intermitentă). Odată cu apariţia
durerilor dispare şi pulsul la periferia membrului. Treptat durerile se intensifică
şi devin permanente, istovitoare. Ele îl lipsesc pe bolnav de somn, apare o stare
nevrotică gravă. Pe membre se intensifică dereglările trofice – cianoza
friabilitatea unghiilor, pielea devine uscată, luceşte, se descuamează, capătă un
aspect de marmură, se dezvoltă ulcere trofice sau gangrena membrului.
În evoluţia endarteritei se disting 4 faze:
1. Distrofia elementelor nervoase
- manifestările clinice sunt slab pronunţate, deoarece dereglarea
circulaţiei
sangvune este compensată prin circulaţie colaterală.
2. Spasmul vaselor magistrale cu insuficienţa vaselor colaterale:
- răcire, furnicături;
- oboseala picioarelor;
- dureri.
3. Proliferaţia ţesutului conjunctiv în toate straturile pereţilor arterelor
magistrale:
- semne de dereglări trofice;
- dureri intense;
- slăbirea pulsaţiei.
4. Obliterarea totală a vaselor şi tromboza lor:
- gangrena membrului.

Gangrena uscată
Apare în dereglări lente, progresive ale circulaţiei sangvine.
Ţesuturile se usucă, se zbârcesc, devin dure şi capătă o culoare cafenie
închisă sau neagră cu nuanţă albăstruie.
Gangrena uscată des se limitează cu o linie de demarcaţie din ţesut de
granulaţie. Apar durerile ischimice intensive. Membrul devine palid ca
„marmora”, rece la palpare, pulsul nu se determină. Apare senzaţia amorţelii.
 Ţesuturile mortificate se desprind de sine stătător. Starea generală suferă
puţin, deoarece nu are loc intoxicaţia organismului.

Gangrena umedă sau putridă apare în dereglările rapide ale circulaţiei

sangvine.
Ţesuturile necrotizate nu dovedesc să se usuce şi sunt supuse dezintegrării
putride, ceea ce duce la absorbţia în sânge a produselor de descompunere şi la
rezolvarea intoxicaţiei grave.
Apare edemul membrelor, paloarea lor, pielea capătă aspect de marmoră,
rece la palpare, pulsul lipseşte.
Pe pielea palidă apare o reţea de vene albastre, pete roşii închise, flecteme
cu conţinut sangvinolent.
Ţesuturile descompuse se transformă într-o masă putridă de culoarea verzui
– murdară. Lipseşte linia de demarcaţie.
General: T/A joasă, pulsul frecvent, limba uscată, to înaltă.
Gangrena uscată: Gangrena umedă:
1. Apare în dereglări lente, 1. Apare în dereglări rapide, bruşte a
progresive ale circulaţiei circulaţiei sangvine.
sangvine. 2. Ţesuturile necrotizate nu dovedesc
2. Ţesuturile se usucă, se zbârcesc, să se usuce şi sunt supuse
se mumifică, devin de o dezintegrării putride, cu absorbţia
consistenţă dură. produselor toxice în sânge şi
3. Culoarea ţesuturilor este cafenie dezvoltarea intoxicaţiilor grave
închisă, sau neagră cu nuanţă 3. Culoarea ţesuturilor descompuse
albăstruie. se transformă într-o masă putridă
4. Ţesuturile afectate se delimitează de culoare verzuie-murdară
de cele sănătoase printr-o linie de 4. Lipseşte linia de demarcaţie
demarcaţie din ţesut granular. 5. Starea generală e gravă, datorită
5. Starea generală suferă puţin de- intoxicarii organismului cu
oarece nu are loc intoxcarea produse de descompunere şi de
organismului. dezintegrare putridă a ţesuturilor.
6. Sunt prezente durerile ischemice 6. Apare edemul membrului,
intensive, membrul devine palid paloarea lui, membrul de
(de marmură), rece la palpare. marmură, rece la palpare. Pulsul la
Pulsul nu se determină. Apare periferie lipseşte. Pe pielea palidă
senzaţia amorţelii.Ţesuturule apare o reţea de vene albastre, pete
mortificate se desprind singure şi roşii închise, flectene cu conţinut
 cad (autoamputare). sangvinolent, cu miros putrid, cu
iz.

Tratamentul:
Nu există metode de tratament care ar opri lezarea arterelor. Multiplele
măsuri aplicate sunt îndreptate spre înlăturarea spasmului vaselor şi se împart
în:
1. Acţiunea locală asupra vaselor – Administrarea spasmoliticelor – sol
Papaverină, sol Platifilină, vazodilatatoarelor - sol. Tio-Gama, sol Acid
nicotinic, EufilinĂ, Pentilină, agapurină etc. Se exclude fumatul, se
asigură repaos absolut, se fac băi curative.
2. Acţiunea generală asupra întregului organism- vitaminoterapie.
3. Acţiune asupra sistemului aparte – SNC, cardiovascular, endocrin etc.

Tratamentul chirurgical:
Amputarea degetelor, membrului – în cangrenă şi în caz de dureri
chinuitoare

TROMBOZE ŞI EMBOLII
Tulburările circulaţiei sangvine cauzate de trombul format în vasul sangvin
mai frecvent apare în vene- 80% şi mai rar în artere - 20%.
EMBOLIA – este vehicularea trombului, aerului sau grăsimii cu torentul
sanguin. Ea poate surveni în trombozele venelor membrelor inferioare. Trombii
desprinşi trec prin auriculul şi ventriculul drept, nimeresc în artera pulmonară,
în aorta – obturează una din ramificaţiile ei ce hrăneşte creerul, membrele
superioare ori inferioare.
În embolii cerebrale, cardiace, pulmonare, poate surveni moartea subită. La
membre are loc obturaţia bruscă a arterelor – cu dezvoltarea gangrenei umede.
Manifestările clinice:
Depinde de rapiditatea formării trombului şi existenţa colateralelor.
În tromboza lentă – circulaţia organului se poate restabili pe seama
colateralelor. Dacă aceasta nu-i suficient atunci apar dereglări ce duc la
gangrena uscată.
 Trombozarea rapidă a arterelor este la fel ca şi embolia – se dezvoltă
anemierea membrului, apar dureri ischemice intense, pulsul lipseşte – apare
gangrena umedă.
În tromboza venelor – se manifestă prin cianoză, edem, dureri în regiunea
ramificaţiilor venelor. Aceste fenomene dispar repede, deoarece apar prin
colaterale.
Emboliile arteriale – apar brusc, dureri mari, pulsul dispare, membrul se
răceşte se dezvoltă gangrena umedă.
Embolia vaselor creerului, inimii, plămânilor se manifestă prin suprimarea
bruscă a funcţiei lor.

Tratamentul:
1. Combaterea spasmului vaselor sangvine: no-şpa, platifilin, pentilin,
blocaj novocainic.
2. Micşorarea cuagulabilităţii sângelui – Fraxiparin, fenilin, neodicumarină,
heparină.
3. Membrul se ridică în sus în repaus absolut.
4. În cazul emboliei – se face embolectomia.

Tromboze şi embolii acute a venelor profunde

Tromboemboliile venelor profunde ale extremităţilor reprezintă cea mai
frecventă localizare a ocluziilor vasculare acute. Сel mai des apar la bolnavii cu
afecţiuni a SCV, diabet zaharat, obezitate. Mai des se atestă la venele gambei.
Manifestările clinice:
Dacă procesul s-a stabilit în 1-2 vene se remarcă o evoluţie ştearsă. Starea
bolnavului rămâne satisfăcătoare. Unica plângere – durere puternică în muşchii
chemieni, mai ales la deplasare.
Obiectiv – edemul gambei, hipertermie, dureri în muşchii chemieni. Dacă
se trombează 3 vene – perechi atunci apare: dureri acute, senzaţie de tensiune,
edemul gambei, creşte to generală.
Tratamentul:
Conservator:
1. Repaus la pat cu membrul sub unghi de 15-20o.
2. Înfăşarea cu bandaje elastice.
3. Complex de exerciţii curative (numai în prezenţa metodistului) pentru
a îmbunătăţi refluxul venos.
4. Când s-au stins procesele inflamatorii se indică mers dozat.
 5. Administrarea sol. anticoagulante- Fraxiparina, Fibrinolizină,
Heparină, Pelentan, Streptochinoză.
Chirurgical:
1. Trombectomia - prin vena iliacă.
2. Ligatirarea distală a venei femurale.