4 Stand - Pediatrie, 2020

PL-3 PROCEDURI DE LUCRU Redacţia 03
PL-3.1 Realizarea instruirii practice

PL - 3.1.2 STANDARD/PROTOCOL A DEPRINDERII PRACTICE Data 20.08.2020
S.03 - O.022 PUERICULTURĂ ŞI NEONATOLOGIE CU
NURSING SPECIFIC
TRATAREA INFECŢIEI OCHILOR CU UNGUENT COD NR. 4.1
OFTALMIC DE TETRACICLINĂ 0,1%
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Tratarea infecţiei ochilor cu unguent
oftalmic de tetraciclină de 0,1% constă în aplicarea
unguentului pe conjunctiva ochiului.
OBIECTIVUL: Cu scop de tratament.
INDICAŢII: Infecţie oftalmică
ABREVIERI:
 a/m – asitent medical
 sol. – soluţie
 l – litri
B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: A/m va respecta cerinţele asepsiei.
Nr. RAŢIONAMENTUL/MOTIVAŢIA
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ
1. Pregătirea a/m: Asigurarea condiţiilor igienice

- Se spală pe mîini şi îmbracă
mănuşile sterile.
Pregătirea loculi: Asigurarea condiţiilor igienice

- Eliberează şi prelucrează suprafaţa
mesei.
Pregătirea părinţilor şi a copilului: Pregătirea psihică asigură dreptul
Psihic – informează părinţii despre părintelui la informaţie.
necesitatea acestei proceduri. Pregătirea fizică calmează copilul,
Fizic – poziţionăm copilul în decubit asigură confortul şi facilitează
dorsal. procedura.
Materialele necesare: Asigurarea tratamentului
 Unguent de tetraciclină, şerveţele de
tifon steril şi apă fiartă caldă.
II.TEHNICA EFECTUĂRII
2. 1. Asistenta medicală se spală Asigură condiţiile igienice.

pe mîini. Asigură confortul efectuării
2. Menţine poziţia copilului în procedurii.
decubit dorsal. Asigură acţiunea mai eficientă a
3. Roagă copilul să închidă ochii. unguentului.
4. Atent spală puroiul, folosind Asigură efectuarea procedurii.
şerveţele de tifon sterile şi apă curată.
5. Copilul este rugat să privească Asigură efectuarea procedurii
în sus.
6. Cu degetul arătător a/m trage Se respectă dozarea exactă a
în jos pleoapa inferioară. medicamentului
7. Stoarce puţin unguent din tub
( de mărimea unui bob de orez) pe
suprafaţa internă a pleoapei inferioare
de la comisura internă spre cea externă, Monitorizarea stării copilului
apoi închide ochiul.
8. A/m supraveghează copilul
cîteva secunde.
Evidenţa procedurii.
9. Asistenta medicală se spală
pe mîini.
10. Procedura este fixată în fişa de
indicaţii.
III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

3. 1. Copilul este transferat în salon.
2. A/m închide flaconul, care se păstrează Se păstrează în zona sterilă.
în frigider.
3. Materialele folosite se aruncă în cuva Pentru combaterea infecţiei.
pentru resturi.
4. A/m spală mîinile îmbrăcate cu mănuşi Conform standardului, pentru
şi se şterg cu prosopul destinat. combaterea infecţiei.
Q

S.06 O. 023 – PEDIATRIE CU NURSING SPECIFIC
S.05. O. 029 - M ALADII INFECŢIOASE LA COPII CU
NURSING SPECIFIC COD NR. 4.2
PREPARAREA SOLUŢIEI SRO
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Prepararea soluţiei pentru rehidratarea
orală este o procedură medicală
realizată în sopul obţinerii soluţiei
utilizată în tratamentul bolilor diareice.
INDICAŢII: Bolile diareice.
ABREVIERI:
 a/m – asistent medical.
 soluţie SRO – soluţie cu săruri rehidratante orale.

1. Soluţia poate fi preparată atît în instituţia medicală cît şi la domiciliu de
către mamă.
2. În timpul preparării soluţiei se respectă regulile de igienă.
3. Soluţia proaspăt preparată este valabilă 24 ore.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m: Asigură condiţiile igienice.

 Se spală pe mîini şi îmbracă
mănuşile sterile. Pentru a evita incidentele posibile
 Verifică valabilitatea şi ermetizarea (intoxicaţii).
pachetului.
Pregătirea locului: Asigurarea condiţiilor igienice.
1. Eliberează şi prelucrează suprafaţa
mesei.
Materialele necesare: Pentru diluţia exactă a
1. Un vas curat cu volumul de un litru. medicamentului
2. O lingură curată.
3. Apă fiartă în cantitate de 1 litru de
temperatura camerei.
4. Foarfece.
2. 1. A/m îşi spală mîinile. Pentru diluarea mai exactă a

medicamentului.
2. Cu foarfecele se taie pachetul SRO.
3. Conţinutul pachetului se eliberează

integral în vasul pregătit.
4. Se toarnă 1 litru apă.
5. Se amestecă cu lingura. Pentru dizolvarea completă a

prafului.
6. La vasul cu soluţia pregătită se
ataşează o etichetă cu indicaţia
termenului de valabilitate.
7. Frecvenţa şi volumul SRO consumat

Monitorizarea stării copilului
de copil se înregistrează în fişa de
Evidenţa procedurii.
observaţie.
NOTĂ: Soluţia preparată poate fi utilizată

pe cale orală timp de 24 ore. Soluţia
neutilizată se aruncă.

3. Peste 24 de ore lichidul neutilizat se varsă. Prevenirea accidentelor
S.06 O. 023 – PEDIATRIE CU NURSING SPECIFIC
USCAREA URECHII CU AJUTORUL

COD NR. 4.3
MEŞEI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de îngrijire a urechii copilului în caz de otită cu aplicarea
meşelor uscate.
OBIECTIVUL: Cu scop de tratament
INDICAŢII: Infecţie a urechii
ABREVIERI:
B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Prevenirea traumatizării timpanului.
2. În timpul pregătirii meşelor se respectă regulile de
igienă.
3. Procedura poate fi efectuată atât în instituţia medicală cât şi la domiciliu de către
îngrijitor.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

mănuşile sterile.
Pregătirea loculi: Asigurarea condiţiilor igienice.
1. Eliberează şi prelucrează suprafaţa
mesei. Pregătirea psihică asigură dreptul
Pregătirea părinţilor şi a copilului: părinţilor la informaţii.
Pregătirea fizică calmează

Psihologică: pacientul, asigură confortul şi
facilitează procedura.
 Informează părinţii despre necesitatea
acestei proceduri.
Fizică:
 Copilul se poziţionează în decubit dorsal.

 Halat de lucru, bonetă
 Meşe modelate din şerveţele de tifon
curate
 Cuvă pentru resturi
 Foarfece
2. 1. A/m îşi spală mînile. Asigurarea condiţiilor igienice.

2. Menţine poziţia copilului în decubit Asigură confortul efectuării
dorsal cu urechea bolnavă spre sine. procedurii.
3. Introduce meşa în urechea copilului.
Asigurarea tratamentului.
4. Peste câteva minute extrage meşa
umezită. Pentru uscarea urechii.
5. Introduce o altă meşă şi repetă Pentru însănătoşirea grabnică a
procedura până când ultima meşă se pacientului.
extrage uscată.
6. Procedura se înregistrează în fişa de Evidenţa procedurii.
observaţie.
7. Peste câteva minute se verifică starea
Monitorizarea stării copilului
generală a copilului şi efectul
tratamentului.
NOTĂ: Procedura se repetă de 3 ori pe zi.

3. După finisarea procedurii copilul este Prevenirea accidentelor
transferat în salon.
Materialele folosite se aruncă în cuva
pentru resturi.
NURSING SPECIFIC
S.06 - O.023 – PEDIATRIE CU NURSING SPECIFIC COD NR. 4.4
TRATAREA ULCERELOR BUCALE CU
VIOLET DE GENŢIANĂ
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de tratare a ulcerelor bucale cu
administrarea soluţiei violet de genţiană.
OBIECTIVUL: Cu scop de tratament a ulcerelor bucale.
ABREVIERI:
 sol. – soluţie
C. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Prevenirea traumatizării cavităţii bucale.
2. Respectarea termenului de valabilitate a soluţiei.
3. Procedura poate fi efectuată atât în instituţia medicală cât şi la domiciliu de
către îngrijitor.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m: Asigurarea condiţiilor igienice.

 A/m se spală pe mâini, îmbracă Pentru a evita incidentele posibile.
mănuşile. Pentru asigurarea protecţiei
 Verifică valabilitatea medicamentului. personale.
Eliberează şi prelucrează suprafaţa mesei.
Pregătirea părinţilor şi a copilului:
Psihologică: Pregătirea psihică asigură dreptul

 Informează părinţii despre necesitatea acestei părinţilor la informaţie.
proceduri.
Fizică: Pregătirea fizică calmează pacientul,
Copilul este ţinut în braţe de către mamă/îngrijitor. asigură confortul şi facilitează procedura.
Materialele necesare: Asigurarea tratamentului.

 soluţie violet de genţiană. Pregătirea psihică asigură dreptul
 şerveţele de tifon curate. părinţilor la informaţie.
 soluţie salină. Pregătirea fizică calmează pacientul,
 cuvă pentru deșeuri. asigură confortul şi facilitează procedura.
 barbetă.
2. 1. A/ m se spală pe mâini, îmbracă mănuşile. Asigurarea condiţiilor igienice.
2. Fixează barbeta sub bărbia copilului.
3. Menţine poziţia adecvată pentru procedură. Asigură confortul efectuării procedurii.
Asigură confortul efectuării procedurii.
4. A/m înfăşoară şerveţelul de tifon pe degetul
Asigurarea tratamentului.
arătător al mâinii drepte.
5. Îmbibă acest şerveţel cu soluţia salină. Asigurarea tratamentului.
6. Deschide gura copilului şi badijonează
mucoasa cavităţii bucale cu soluţia salină.
7. Tamponul folosit se aruncă în cuva pentru
resturi. Asigură condiţiile igienice.
8. Cu un alt tampon îmbibat cu soluţie violet de
genţiană badijonează mucoasa cavităţii Asigurarea tratamentului.
bucale.
9. Tamponul folosit se aruncă în cuva pentru
resturi. Asigură condiţiile igienice.
10. Îndată după procedură copilul se
supraveghează câteva minute deoarece poate
apărea voma apoi este transferat în salon. Monitorizarea stării copilului
NOTĂ: Procedura se repetă de 3 ori pe zi.
3. A/m închide flaconul cu genţian de violet, care se Conform standardului, pentru combaterea
păstrează în dulapul cu medicamente. infecţiei.
PL-3 PROCEDURI DE LUCRU
Redacţia 03
PL - 3.1.2 STANDARD/PROTOCOL A DEPRINDERII PRACTICE
Data 20.08.2020
NURSING SPECIFIC
S.06 - O.023 – PEDIATRIE CU NURSING SPECIFIC
COD NR. 4.5
ALIMENTAREA COPILULUI SUGAR
CU LINGURIŢA
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Alimentarea copilului cu linguriţa reprezintă o metodă de administrare a
hranei.
OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a mânca şi a bea.
INDICAŢII:
 Pentru sugarii alimentaţi artificial sau a celor alăptaţi la sân odată cu administrarea
hranei complementare.
 Alimentarea prematurilor ce au reflexul de sugere dificil.
ABREVIERI:
 a/m – asistent medical

1. Respectarea regulilor de igienă.
2. Respectarea termenului de valabilitate a amestecului lactat.
3. Respectarea temperaturii optime a amestecului lactat.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

mănuşile sterile.
Pregătirea mamei:
 Se spală pe mîini de 2 ori cu săpun. Asigură condiţiile igienice.
Pregătirea loculi: Asigură confortul şi facilitează

Alege un scaun comod şi un suport pentru alimentarea copilului.
vasul cu amestec lactat.
Pregătirea copilului:
Fizică:
Asigură confort şi facilitează
 Copilul este ţinut în braţe cu capul
alimentarea.
rezemat pe antebraţul stâng.
Materialele necesare: Pentru prevenirea arsurii mucoasei
 cana cu amestec lactat artificial de cavităţii bucale.
temperatura 36-37 grade.
 linguriţă. Pentru protejarea hainelor copilului
 barbetă curată.

2. Aplică barbeta sub bărbia copilului. Pentru protejarea hainelor
3. A/m ia copilul în braţe cu capul copilului.
sprijinit pe antebraţul stâng. Asigură confort şi facilitează
4. În aceeaşi mână a/m ţine vasul cu alimentarea copilului.
lapte iar în mâna dreaptă linguriţa.
5. Laptele se administrează copilului în Asigură confort şi facilitează
porţii mici cu multă răbdare şi alimentarea copilului
precauţie.
6. Următoarea porţie cu lapte se dă Evită accidentele (aspirarea
copilului după ce a înghiţit-o pe cea laptelui)
precedentă.
7. Se repetă hrănirea copilului până Evită accidentele (aspirarea
acesta refuză laptele. laptelui)
8. După alimentare se şterge guriţa şi Pentru satisfacerea nevoii de a se
se reorganizează locul de lucru. alimenta.
9. Copilul este culcat în pătuc în Asigură condiţii igienice.
decubit lateral stâng şi supravegheat Prevenirea aspiraţiei laptelui rămas.
cîteva minute.

3. Utilajul folosit la alimentarea copilului se Asigură condiţiile igienice.
spală de resturi şi se sterilizează prin
autoclavare.
NURSING SPECIFIC
ALIMENTAREA SUGARULUI CU
BIBERONUL
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Alimentarea copilului cu
biberonul reprezintă o metodă de
administrare a hranei.
OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a

mânca şi a bea.
INDICAŢII: Sugarii alimentaţi

artificial.
ABREVIERI:

2. Respectarea termenului de valabilitate a amestecului lactat.
3. Respectarea temperaturii optime a amestecului lactat.
4. Alimentarea poate fi îndeplinită şi la domiciliu de îngrijitor.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

mănuşile sterile.
Pregătirea locului: Asigură confortul şi facilitează

Alege un scaun comod şi un suport pentru vasul cu alimentarea copilului.
amestec lactat
Pregătirea copilului: Asigură confort şi facilitează alimentarea.
Fizică:
Copilul este ţinut în braţe în poziţie oblică de 45o

cu capul sprijinit pe antebraţul stâng al
îngrijitorului.
Materialele necesare: Asigură dozarea corectă.
 sticluţa gradată cu capacitatea de 250 ml.
 tetină din cauciuc găurită la vârf. Asigură confort în timpul suptului.
 amestec lactat artificial de temperatura 37,00C.
Prevenirea accidentelor (arsurilor
 barbetă.
 ştergar sau manşou de lână. mucoasei cavităţii bucale).
Protejează hăinuţa copilului.
Previne răcirea alimentului.
2. 1. A/m îşi spală mîinile. Asigurarea condiţiilor igienice.

2. Aplică barbeta sub bărbia copilului. Pentru protejarea hainelor copilului.
3. A/m ia copilul în braţe în poziţia oblică de Asigură confortul şi facilitează
450 cu capul sprijinit pe antebraţul stâng. alimentarea copilului.
4. Cu mâna dreaptă a/m ia biberonul cu lapte Previne aerofagia.
şi ţinându-l ca gura sticlei să fie permanent
plină, oferă lapte copilului. Pentru asimilarea mai eficientă a hranei.
5. Alimentează copilul 10-15 minute.
6. După alimentare se şterge gura copilului. Asigurarea condiţiilor igienice
7. După alăptare copilul este ţinut vertical
apoi culcat în decubit lateral şi supravegheat Eructarea aerului înghiţit şi prevenirea
cîteva minute. vărsăturilor post-prandiale.
NOTĂ: Dacă sugarul suge prea lacom în timpul
alimentării se fac pauze scurte.
3. Utilajul folosit la alimentarea copilului se spală de Asigură condiţiile igienice.

resturi şi se sterilizează prin autoclavare.

Data 20.08.2020
NURSING SPECIFIC
COD NR. 4.7
TRATAREA CONVULSIILOR LA
COPIL CU DIAZEPAM
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Tratarea convulsiilor la copii este o metodă curativă în caz de convulsii cu
administrarea diazepamului.
OBIECTIVUL: Scop curativ.
INDICAŢII: Stări convulsive.
ABREVIERI:
D. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Respectarea asepsiei şi antisepsiei.
2. Prevenirea lezării mucoasei rectale.
3. Respectarea dozării medicamentului.
4. Respectarea termenului de valabilitate a medicamentului.
5. Procedura se efectuează numai în instituţia medicală.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 A/m se spală pe mâini şi îmbracă
mănuşile sterile. Evitarea accidentelor posibile.
 Verifică valabilitatea medicamentului.
Pregătirea loculi: Asigurarea condiţiilor igienice.
 Eliberează şi prelucrează suprafaţa
mesei.
 Eliberează şi prelucrează suprafaţa
banchetei.
Pregătirea părinţilor şi a copilului: Asigură dreptul părinţilor la
informaţie. Calmează pacientul,
Psihologică:
 Informează părinţii despre necesitatea asigură confort şi facilitează
acestei proceduri. procedura.
Fizică:
 Poziţionăm copilul în decubit dorsal.
Materialele necesare: Asigurarea tratamentului.
 fiola cu soluţie de diazepam 2 ml - 10
mg.
 seringă tuberculinică sterilă.
 cuve pentru resturi.
 muşama.
 scutec.
2. 1. A/ m se spală pe mâini, îmbracă Asigură condiţiile igienice.
mănuşile.
2. Aspiră din fiolă în seringă Dozarea exactă a medicamentului.
tuberculinică o doză de diazepam
conform vârstei, apoi înlătură acul.
3. Menţine poziţia copilului în decubit Asigură confortul efectuării
dorsal. procedurii.
4. A/m introduce seringa intrarectal la Obţinerea efectului curativ
adâncimea de 4-5 cm şi injectează
soluţia de diazepam.
5. Menţine fesele etans timp de 5 Asigură efectul procedurii.
minute.
6. A/m se spală pe mâini. Monitorizarea stării copilului
7. În decurs de câteva minute copilul se
supraveghează. Evidenţa procedurii.
8. Administrarea diazepamului se
înregistrează în fişa de observaţie.
NOTĂ: În lipsa efectului procedura se
repetă peste 30 min.

3. Copilul este transferat în salon. Asigură condiţiile igienice.
Materialele folosite se aruncă în cuva
pentru resturi.
NURSING SPECIFIC
RECOLTAREA URINEI LA SUGARI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o tehnică de recoltare a urinei
pentru diferite explorări.
OBIECTIVUL: Scop de diagnostic.
INDICAŢII: Infecţia organelor excretorii, diferite
maladii ale copilului.
ABREVIERI:
E. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:
2. Toaleta intimă precede recoltarea
urinei.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

mănuşile sterile. Evitarea accidentelor posibile.
 Verifică integritatea recoltorului.
Pregătirea loculi:
Pregăteşte patul copilului.
Psihologică: Asigură dreptul părinţilor la

 Informează părinţii despre necesitatea informaţie.
acestei proceduri.
Fizică: Calmează pacientul, asigură
confortul şi facilitează procedura.
 Poziţionăm copilul în decubit dorsal.
Materialele necesare:
Asigură colectarea mai eficientă.
 recoltor din material plastic monoutilizabil Pentru fixarea balonului.
Asigură confort copilului în timpul
 emplastru
colectării.
 colac de cauciuc Previne murdărirea lengeriei.
 scutece
 muşama Pentru colectarea urinei.
 vase curate
Pentru a nota informaţia.
 formular medical
2.
1. A/m se spală pe mâini, îmbracă Asigură condiţiile igienice.

mănuşile.
Facilitează recoltarea urinei.
2. Culcă copilul în decubit dorsal.
3. Fixează recoltorul din plastic (mai Asigură recoltarea.
îngust pentru băieţi şi mai larg pentru fetiţe) de
organele genitale ale sugarului cu inelul
aderent. Asigură bunăstarea copilului.
4. Sugarului i se îmbracă pampersul şi
peste 20-30 minute se verifică recoltarea.
5. Urina colectată se toarnă într-un vas
de sticlă.
Pentru aprecierea rezultatelor.
6. Vasul cu urina recoltată se
etichetează şi se expediază la laborator.
NOTĂ: La fetiţe recoltarea se poate face într-o
tăviţă care se plasează sub fesele copilului avînd
deasupra colacul de cauciuc învelit în scutec. La
băieţi, în lipsa recoltorului din plastic, poate fi
utilizat un balon de sticlă sau o eprubetă, care se
prind de piele cu emplastru.

3. Colectorul monoutilizabil se aruncă la deşeuri. Asigură condiţiile igienice.
Muşamaua este supusă dezinfecţiei.
NURSING SPECIFIC
ALIMENTAŢIA SUGARULUI CU CANA
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Alimentarea copilului cu cana reprezintă o
metodă de administrare a hranei.
INDICAŢII:
 Sugarii alimentaţi artificial.
 Prematurii fără reflexul de sugere.
 Administrarea hranei complementare.
ABREVIERI:

 Respectarea regulilor de igienă
 Respectarea termenului de valabilitate a amestecurilor lactate.
 Respectarea temperaturii optime.
 Prevenirea aspirării alimentelor.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea a/m din clinică: Asigură condiţiile igienice.

Se spală pe mîini şi îmbracă mănuşile
sterile.
Pregătirea mamei:
Se spală pe mîini de 2 ori cu apă şi săpun. Asigură condiţiile igienice.
Pregătirea locului: Asigură confortul şi facilitează alimentarea
Alege un scaun comod şi un suport pentru vasul cu amestec copilului.
lactat.
Fizică:
 Sugarul mai mare se ia în braţe în poziţie semişezândă. Asigură confort şi facilitează alimentarea.
Materialele necesare: Pentru prevenirea arsurii mucoasei cavităţii

 cana cu amestec lactat artificial de temperatura 36-37 bucale.
grade
Pentru protejarea hainelor copilului.
 linguriţă
 barbetă curată Verifică temperatura nutrimentului.
 Termometru de apă

2. Toarnă laptele în cană Pentru protejarea hainelor copilului.
3. Aplică barbeta sub bărbia copilului. Asigură confort şi facilitează alimentarea
4. Poziţionează copilul corespunzător vârstei. copilului.
5. Apropie cana de gura copilului ca laptele să umezească Evită accidentele (aspirarea laptelui)
buza inferioară.
6. Simţind mirosul şi gustul laptelui copilul sorbeşte
laptele. Pentru satisfacerea nevoii de a se alimenta.
7. Alimentarea se continuă până când copilul se satură şi Asigură condiţii igienice.
refuză laptele. Prevenirea aspiraţiei laptelui rămas.
8. Gura copilului se şterge cu un şerveţel.
Monitorizarea alimentaţiei copilului.
9. Copilul este culcat în pat în decubit dorsal cu capul
puţin ridicat şi întors spre stînga sau dreapta pentru
prevenirea aspiraţiei. Monitorizarea stării copilului.
10. În foaia de indicaţie se înregistrează ora şi cantitatea de
lapte administrat.
11. După alăptare copilul se ţine sub observaţie timp de
câteva minute.
NOTĂ: În caz de vărsături postprandiale cavitatea bucală se
eliberează de laptele vomitat.
3. Utilajul folosit la alimentarea copilului se spală de resturi şi Asigură condiţiile igienice.

se sterilizează prin autoclavare. În condiţii de domiciliu
utilajul folosit se sterilizează prin fierbere.
NURSING SPECIFIC
TOALETA INTIMĂ A SUGARULUI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o procedură de igienizare a organelor
genitale externe.
OBIECTIVUL: De a menţine în curăţenie organele genitale

ale copilului.
INDICAŢII: După micţii şi eliminarea scaunului.

ABREVIERI:

 Prevenirea incidentelor ( combustii termice, traumatisme)
 Fetele se poziţionează în aşa mod ca jetul de apă să curgă de la simfiza pubiană spre
anus.
 Poziţionarea la băieţi poate fi la alegere.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

Se spală pe mîini şi îmbracă mănuşile
sterile.
Pregătirea locului: Prevenirea combustiilor termice.
Verifică cu mâna getul de apă.
Psihologică: Asigură dreptul pacientului la
 Informarea părinţilor despre necesitatea informaţie.
procedurii.
Fizică: Asigură confort şi facilitează
 Copilul este ţinut de coapsă cu capul alimentarea.
sprijinit de braţul a/m.
Materialele necesare: Igienizarea copilului.

săpun pentru copii Uscarea pielii.

prosop higroscopic Protejarea mâinilor a/m, mamei.

mănuşi de cauciuc Profilaxia intertrigourilor.

ulei vegetal steril (unguente
hipoalergice pentru copii)
2. 1. A/m se spală pe mâini, îmbracă Asigurarea condiţiilor igienice.

mănuşile.
2. Ia copilul în braţe în poziţia
corespunzătoare.
Prevenirea infectării posibile.
3. Plasează copilul sub jetul de apă şi-l
spală.
4. La necesitate se foloseşte săpunul. Asigură igienizarea.
5. Cu prosopul pregătit se usucă prin
îmbibare organele genitale. Asigură igienizarea.
6. Cu ulei vegetal (unguente
hipoalergice pentru copii) se ung plicile Prevenirea lezării pielii.
inghinale şi suprafaţa interfesieră. Profilaxia intertrigourilor.
7. Copilul se îmbracă.
8. Procedura se înregistrează în foaia de
observaţie.
Notă: Procedura se efectuază după fiecare
act de defecaţie sau micţiune. La domiciliu
mama realizează toaleta intimă după acelaşi
algoritm cu excepţia utilizării mănuşilor.
3. Se spală chiuveta cu săpun şi se închide Asigură condiţiile igienice.

robinetul. Se spală prosopul utilizat.

A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Băiţa igienică este o procedură de igienizare a copilului sugar, realiazată de
a/m în maternitate şi de mamă la domiciliu.
OBIECTIVUL: De a menţine în curăţenie corpul.
INDICAŢII: Până la vârsta de 6 luni baia igienică se efectuează zilnic, 6-12 luni – peste o
zi, 12 luni-3 ani – de 2 ori pe săptămână, după 3 ani – o dată în săptămână şi la necesitate.
CONTRAINDICAŢII: Boli de piele, combustii, stări febrile.
ABREVIERI:
 Prevenirea incidentelor (combustiile termice, înecul, traumatismele, suprarăcirea).
 Până la vârsta copilului de o lună se utilizează apă fiartă.
 Durata băii 5-7 minute.
 Săpunul se va folosi doar de 2 ori pe săptămână.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

1. Pregătirea a/m, mamei: Asigură condiţiile igienice.
Se spală pe mîini.
Pregătirea locului: Prevenirea suprarăcirii.

 Menţine temperatura în încăpere 240-250C.
 Pregătirea unei mese drepte neînclinate şi imobile.
Prevenirea traumatismelor.
Psihologică: Facilitează baia igienică.
 Copilul are dispoziţie bună. Asigură confortul şi facilitează procedura.
Fizică:
 Până la vârsta de 6 luni poziţia copilului este în decubit
dorsal. După 6 luni poziţia în şezut.
Materialele necesare: Crearea confortului.


cada emailată sau din plastic, se spălă şi se clăteşte cu Pentru verificarea temperatura apei.
apă clocotită Pentru susţinerea poziţiei ridicate a capului.

apă de temperatura 370-380C

termometru pentru apă Înlăturarea murdăriei.

scutece Facilitează spălarea.

săpun pentru copii Uscarea copilului.

mănuşă flauşată Element de călire.

prosop higroscopic din bumbac

ulcior cu apă de T 360-370 C
2. 1. Aşează cada pe masă. Asigură confortul.

2. Toarnă apă în cantitate de 1/3 din volumul căzii. Prevenirea incidentelor.
3. Verifică temperatura apei cu termometrul. Prevenirea incidentelor.
4. A/m se spală pe mâini.
Asigurarea condiţiilor igienice.
5. Cu un scutec înveleşte copilul.
6. Copilul se umezeşte treptat începând de la picioare,
Asigură confortul.
fese, spate, apoi se cufundă în apă.
7. Se spală uşor faţa fără săpun.
Pentru acomodarea cu apa.
8. Cu mănuşa flauşată se săpuneşte capul, gâtul,
toracele, membrele superioare şi inferioare, spatele,
fesele apoi organele genitale.
Pentru acomodarea cu apa.
9. Copilul se scoate din apă cu faţa în jos sprijinit de
braţul mamei şi se obluţionează cu apă din urcior.
Asigură o mai bună igienizare.
10. Copilul se înveleşte în prosop, se trece pe o
suprafaţă comodă şi prin mişcări de tamponare se usucă.
11. Pliurile pielii se prelucrează cu ulei vegetal
Element de călire.
(unguent pentru copii).
12. Copilul se îmbracă.
Prevenirea suprarăcirii.
Prevenirea lezării pielii.
3.  Apa se varsă şi cada se clăteşte. Asigură condiţiile igienice.

 Scutecele folosite şi prosopul se spală.

NURSING SPECIFIC
PREPARAREA PIUREULUI DIN
LEGUME
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Pregătirea pireului din legume este o metodă realizată în scopul obţinerii
hranei utilizate în alimentarea copilului.
OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a mânca.

INDICAŢII: Sugarilor după atingerea vârstei de 6 luni.
ABREVIERI:

 În timpul preparării se respectă regimul de igienă.
 Se utilizează legume proaspete.
 Pireul preparat este valabil câteva ore.
 Pireul trebuie să fie omogenizat şi consistent.
 Pireul se prepară în instituţia medicală şi în condiţii casnice.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea mamei: Asigură condiţiile igienice.

Mama se spală pe mâini.
Materialele necesare: Asigurarea condiţiilor igienice.
 un vas curat
 cuţit
 apă fierbinte
 legume: cartofi-40g, morcov-30g, sfeclă-
20g, ceapă-3g, mărar, pătrunjel.
 unt -5 g sau ulei vegetal.
2. 1. Mama se spală pe mâini. Asigurarea condiţiilor igienice.

2. Legumele se spală sub apă
Asigurarea condiţiilor igienice.
curgătoare apoi se curăţă.
3. Legumele curăţate se mai Asigurarea condiţiilor igienice.
spală o dată cu apă fierbinte.
4. Legumele se taie mărunt, se
pun în cratiţa cu apă fierbinte şi se fierb
la foc mic până devin moi (20-30 min).
5. Legumele fierte sunt tocate Facilitează alimentarea.
până la omogenizare. Obţinerea gustului plăcut.
6. În legumele tocate se adaugă
lapte, unt sau ulei vegetal.
7. Piureul proaspăt se serveşte cu
Stimulează alimentarea
linguriţa. Se promovează alimentaţia
independentă a copilului.
activă a copilului.
Asigurarea condiţiilor igienice
8. După alimentaţie guriţa
copilului se şterge cu un şerveţel.
3. Vesela folosită la alimentarea copilului se Asigură condiţiile igienice.

spală de resturi.

NURSING SPECIFIC
PREGĂTIREA TERCIULUI
CONSISTENT
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Pregătirea terciului consistent este o metodă de obţinere a hranei utilizată
pentru alimentarea copiilor.
OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a mânca.

ABREVIERI:
 ml – mililitru
 gr – gram

 În timpul preparării se respectă regulile de igienă.
 Se utilizează produse alimentare proaspete.
 Terciul trebuie să fie omogenizat şi consistent.
 Terciul poate fi preparat în instituţia medicală şi în condiţii casnice.
 Terciul preparat este valabil câteva ore.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII



 un vas curat Asigură consistenţa terciului.
 lapte fiert – 100ml
 apă fiartă - 100 ml
 crupe de hrişcă (orez, porumb) 40gr
 unt -5 gr
 lingură

2. Crupele de hrişcă se trec prin sită. Asigurarea condiţiilor igienice.
3. În crupe se toarnă apă clocotită şi, Facilitează omogenizarea.
amestecând permanent, se fierb până
sunt gata. Profilaxia infectării posibile.
4. Se adaugă laptele fierbinte şi se mai
fierbe 2-3 minute.
5. În terciul pregătit se adaugă unt. Obţinerea gustului plăcut.
6. Terciul proaspăt se serveşte cu
linguriţa. Stimulează alimentarea
7. Se promovează alimentaţia activă a independentă a copilului.
copilului. Asigurarea condiţiilor igienice
8. După alimentaţie guriţa copilului se
şterge cu un şerveţel.
3. Vesela folosită la alimentarea copilului se Asigură condiţiile igienice.

spală de resturi.

NURSING SPECIFIC
PREPARAREA SUCULUI DIN MERE
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Prepararea sucului din mere este o metodă de obţinere a hranei utilizate în
alimentaţia copilului.

ABREVIERI:
 gr – grame

 În timpul preparării sucului se respectă regulile de igienă.
 Se utilizează mere proaspete .
 Sucul se prepară în instituţia medicală şi în condiţii casnice.
 Sucul preparat se utilizează îndată.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

Materialele necesare: Asigură calitatea sucului.
 mere proaspete – 20g Facilitează prepararea sucului.
 răzătoare de plastic Stoarcerea sucului.
 tifon steril sau o sită Asigură condiţiile igienice.
 apă fiartă
 lingură

2. Spală merele sub jetul de apă.
3. Merele spălate se opăresc.
4. Merele opărite se curăţă de Profilaxia infectării posibile.
seminţe.
5. Merele se rad cu tot cu coajă.
6. Merele rase se pun în sită şi cu Păstrarea vitaminelor.
ajutorul lingurii se stoarce sucul.
NOTĂ: Stoarcerea sucului se poate face
utilizând un strat subţire de tifon. Prin
aceeaşi metodă poate fi preparat sucul de
caise, prune, pere, cireşe, etc.

3. Utilajul folosit la alimentarea copilului se Asigură condiţiile igienice.
spală de resturi.

NURSING SPECIFIC
ADMINISTRAREA PASTILELOR LA
COPII
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de administrare a medicamentelor la copii.
INDICAŢII: Diferite stări patologice.

ABREVIERI:

 În timpul administrării medicamentelor se respectă regulile de igienă.
 Procedura poate fi efectuată atât în instituţia medicale cât şi la domiciliu de către
îngrijitor.
 Până a părăsi instituţia medicală îngrijitorul este instruit să administreze medicamente pe cale orală.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

A/m se spală pe mâini, îmbracă mănuşile.
 pastile
 pahar
 apă potabilă
 două linguri
Psihologică: pacientului la informaţie.
 Se informează părinţii despre necesitatea Facilitează administrarea medi-
acestei proceduri. camentului.
Fizică:
 Poziţionăm copilul în decubit lateral cu
capul puţin mai ridicat.

mănuşile.
2. Alege preparatul medicamentos indicat
şi verifică termenul de valabilitate.
Asigură dozarea corectă a
3. Determină doza medicamentului în
conformitate cu prescripţia medicului. medicamentului.
Dacă este necesar pastila se împarte în
jumătate.
4. Pastila se pune într-un pahar sau o
lingură, se adaugă puţină apă şi se Asigură înmuierea pastilei.
aşteaptă aproximativ un minut.
5. Pastila înmuiată se striveşte cu altă Facilitează administrarea pastilei.
lingură.
6. Medicamentul pregătit se administrează
copilului.
7. Administrarea medicamentului se
înregistrează în fişa de observaţie. Monitorizarea tratamentului.
8. În decurs de 30 minute copilul se Monitorizarea stării generale şi
supraveghează. profilaxia aspiraţiei cu mase
NOTĂ:
vomitive.
 În caz de vomă la copil şi
Obţinerea rezultatului curativ.
vizualizarea pastilei în masele vomitive
se va repeta administrarea
medicamentelor pe cale orală.
 Pastila poate fi administrată cu Neutralizează gustul amar al
pireu de fructe. medicamentului şi facilitează
administrarea.

Redacţia 03
Data 20.08.2020
NURSING SPECIFIC
ALIMENTAREA PRIN GAVAJ A NOU- COD NR. 4.16

NĂSCUTULUI PREMATUR
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de administrare a hranei.
OBIECTIVUL: Cu scop de a satisface nevoia de a mânca şi a

bea.
INDICAŢII: Nou-născutul prematur în absenţa reflexului de

sugere şi de glutiţie.
ABREVIERI:

 Procedura se efectuează doar în instituţia medicală.
 În timpul alimentării copilului se respectă regulile de igienă.
 Prevenirea accidentelor ( lezarea mucoasei tractului digestiv, asfixia).
 Se utilizează doar nutrimente proaspete.
 Laptele se administrează lent în decurs de 15-20 minute pentru a evita vărsătura.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea asistentului medical: Asigură condiţiile igienice.

A/m se spală pe mâini, îmbracă mănuşile.
Pregătirea locului: Asigură confortul în timpul

Copilul poate fi alimentat în pătuc sau în alimentării.
incubator.
 Sonde sterile monoutilizabile din plastic
sau catetere sterile moi Nr. 10,12,14. Asigurarea condiţiilor igienice.
 Seringi sterile cu volumul de 10,0-20,0
ml. Profilactica accidentelor.
 Vase sterile gradate cu lapte matern la
temperatura de 360-370 C.
 Emplastru.

Psihologică: informaţie.
•Informarea părinţilor despre necesitatea Asigură confortul şi facilitează
acestei proceduri. alimentarea.
Fizică:
•Poziţia copilului în decubit lateral cu capul
puţin ridicat.

mănuşile.
2. Mama menţine poziţia copilului în
decubit lateral cu capul puţin ridicat.
3. A/m determină şi marchează lungimea Facilitează alimentarea copilului.
sondei, măsurând distanţa de la baza
nasului până la apendicele xifoid al
sternului. Asigură pătrunderea sondei în
4. Sonda se umple cu lapte, se închide stomac.
prestubul apoi capătul rotunjit se
umezeşte cu lapte sau apă.
5. Cu mâna stângă deschide gura copilului, Facilitează introducerea sondei.
apăsând pe bărbie sau pe obraji.
6. Cu mâna dreaptă a/m introduce sonda
cu precauţie pe linia medie a limbii
până la semnul marcat.
7. Dacă copilul nu dă semne de nelinişte,
capătul extern al sondei se uneşte cu Asigură pătrunderea sondei în
seringa în care se toarnă laptele rămas. stomac.
8. A/m ţine corpul seringii cu lapte la 20 –
30 cm de asupra capului copilului şi
supraveghează scurgerea laptelui în
stomac, care durează aproximativ 10 –
15 minute. Dacă se stopează scurgerea Monitorizarea stării copilului.
laptelui, se reglează aceasta cu ajutorul
pistonului.
9. Când seringa se goleşte de lapte a/m o
înlătură, închide lumenul sondei cu
ajutorul prestubului.
10. Capătul extern al sondei se prinde de Asigurarea condiţiilor igienice.
obraz cu emplastru.
11. În fişa de observaţie a copilului se
înregistrează timpul şi cantitatea de Monitorizarea cantităţii de lapte
lapte administrat. administrat.
NOTĂ:
 Sonda poate fi introdusă în
stomac şi prin unul din orificiile nazale.
 Dacă în timpul procedurii la
copil se observă cianoza, tusea, sonda
se extrage imediat, iar copilului i se dă
oxigen.
 Sonda se lasă în stomac 24 ore
apoi se extrage cu precauţie, ca
prematurul să nu vomite.
 La necesitate se întroduce în
stomac o altă sondă sterilă. Profilaxia eroziilor mucoasei bucale
sau nazale.
3. Sonda utilizată se aruncă la deşeuri. Asigurarea condiţiilor igienice.

Paharul utilizat se spală şi se
dezinfectează.

NURSING SPECIFIC
DETERMINAREA FRECVENŢEI
RESPIRAŢIEI LA SUGARI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de determinare a frecvenţei
respiraţiei într-un minut.
OBIECTIVUL: Cu scop de a determina respiraţia

accelerată a copilului.
INDICAŢII: Maladii ale sistemului respirator,

cardiovascular.
ABREVIERI:

 Sugarul trebuie să fie liniştit.
 Se repetă determinarea respiraţiei dacă rezultatul obţinut nu este sigur.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 A/m se spală pe mâini.
 Verifică ceasul cu secundometru.
Pregătirea locului: Asigură confortul şi facilitează
Alege o suprafaţă comodă sau un scaun. procedura.
Pregătirea părinţilor şi a copilului: Asigură dreptul la informaţie.
Psihologică:
procedurii.
Asigură confortul şi facilitează
Fizică:
procedura.
 Poziţionează copilul în braţele mamei cu
faţa spre a/m.
Materialele necesare: Obţinerea datelor exacte.
Ceas cu secundometru sau ceas cu cadran
electronic.
2. 1. A/m se spală pe mâini. Asigurarea condiţiilor igienice.

2. Mama menţine poziţia copilului în
braţele sale cu faţa spre lucrătorul Facilitează numărarea respiraţiei.
medical.
3. Roagă mama să ridice haina copilului. Facilitează numărarea respiraţiei.
4. Alege un punct pe pieptul sau burta Facilitează obţinerea datelor exacte.
copilului şi-l fixează.
5. Porneşte secundometrul şi numără Facilitează numărarea respiraţiei.
frecvenţa respiraţiei timp de un minut,
urmărind punctul fixat. Monitorizarea stării copilului.
6. Datele obţinute se înregistrează în foaia
de temperatură.
NOTĂ: Frecvenţa respiraţiei într-un minut
poate fi determinată şi în timpul somnului
copilului.
3. După finisarea procedurii copilul este

NURSING SPECIFIC
APLICAREA TUBULUI DE EVACUARE
A GAZELOR
LA SUGARI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o procedură de eliberare a gazelor din intestin.
OBIECTIVUL: Evacuarea gazelor din intestin.
INDICAŢII: În caz de meteorism, balonări.
ABREVIERI:

 Prevenirea incidentelor (lezarea mucoasei intestinale).
 Procedura se efectuează în instituţia medicală.
 Respectarea regulilor de igienă.
 Clisma evacuatoare anticipează aplicarea tubului de gaze.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

A/m se spală pe mâini, îmbracă mânuşile.

Eliberează şi prelucrează suprafaţa mesei
de înfăşat.
Pregătirea părinţilor şi a copilului: Asigură dreptul părinților la
Psihologică: informaţie.
 Informarea părinţilor despre necesitatea
procedurii. Asigură confortul şi facilitează
Fizică: procedura.
 Copilul este culcat pe măsuţa de înfăşat
în decubit dorsal.
Materialele necesare: Asigură efectuarea procedurii.
 tub elastic steril cu 2-3 orificii la un
capăt
 cuvă renală Facilitează introducerea tubului de
 mănuşi sterile
gaze.
 tampoane de vată
 ulei vegetal steril pentru lubrifiere
 recipient pentru resturi
 muşama
 scutec
2. 1. A/m se spală pe mâini, Asigură condiţiile igienice.

îmbracă mănuşile.
2. Materialele pregătite le aşează
pe măsuţa de înfăşat.
3. Copilul este dezbrăcat şi
culcat pe măsuţa de înfăşat în decubit
dorsal. Protejează lenjeria copilului.
4. Sub fesele copilului se aşterne
un scutec monoutilizabil.
5. A/m se spală pe mâini. Pentru a preveni traumatizarea
6. Tubul se ţine cu o pensă sterilă mucoasei intestinale.
şi se lubrifiază cu ulei vegetal capătul
rotunjit pe lungimea de 5-15 cm. Facilitează procedura.
7. Cu un tampon steril se
lubrifiază şi orificiul anal.
8. Cu mâna stângă a/m fixează
picoarele copilului iar cu cea dreaptă se
introduce capătul rotunjit al tubului. Profilaxia traumatizării mucoasei
9. Tubul se introduce cu mişcări intestinale.
de rotaţie şi înaintare la distanţa 5-15 Asigură condiţiile igienice.
cm (în dependenţă de vîrsta copilului).
10. Capătul extern al tubului se va
plasa într-un scutec împăturit (sac de
polietilenă). Stimulează eliminarea gazelor.
11. La sugari după întroducerea
tubului de gaze se aplică pampersul. Până la atingerea rezultatului.
12. A/m va face un masaj uşor al
abdomenului. Profilaxia traumatizării mucoasei
13. Tubul se va menţine în intestinale.
lumenul intestinal timp de 30 min -2
ore.
14. Peste 30 minute, o oră tubul Asigură condiţiile igienice.
se extrage atent din intestin.
15. A/m spală regiunea anală a Evidenţa efectuării procedurii.
copilului şi o usucă cu un şerveţel de
tifon.
16. Procedura se înregistrează în
fişa de observaţie.
NOTĂ: Clisma evacuatoare precede
procedura. Tubul de gaze poate fi extras
mai timpuriu, îndată după dispariţia
balonării. Menţinerea tubului mai mult de 2
ore conduce la apariţia complicaţiilor
(erozia anusului).
3. După finisarea procedurii copilul este Asigură condiţiile igienice.

transferat în salon. Tubul de gaze se spală
şi se sterilizează prin fierbere.
RACLAJUL PERIANAL
COD NR. 4.19
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de depistare a oxiurazei la copii.
OBIECTIVUL: Cu scop de identificare a ouălelor de oxiuri.
INDICAŢII: Suspecţie la helmintiaze.
ABREVIERI:

 Prevenirea lezării mucoasei perianale.
 În timpul colectării analizei se respectă regulile de igienă.
 Analiza se recolectează în instituţiile medicale.
 Recoltarea e acceptată înaintea toaletei intime a sugarului.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

A/m se spală pe mâini, îmbracă mânuşile.

Prelucrează suprafaţa banchetei.
Psihologică: informare.
investigaţiei. Copilul se linişteşte. Calmează copilul.
Fizică:
Facilitează recoltarea.
 Poziţionează copilul în decubit lateral.
Materialele necesare: Facilitează recoltarea.

 recipiente curate cu tampoane înmuiate
în glicerină şi apă în părţi egale.
 formulare medicale.
2. 1. Asistenta medicală se spală pe mâini, Asigurarea condiţiilor igienice.

2. Menţine poziţia în decubit lateral.
3. Cu o mână îndepărtează fesele iar cu Asigură confortului.
cealaltă recoltează materialul din plicele
perianale cu ajutorul tamponului umezit Asigură eficacitatea recoltării.
de la orificiul anal spre periferie.
4. Materialul recoltat se plasează în
recipient.
5. La recipientul cu materialul recoltat se
anexează o etichetă unde se indică
numele copilului, secţia, scopul, data Respectarea cerinţelor faţă de
recoltării. Materialul, însoţit de recoltare.
documentaţia medicală, este expediat la
laborator parazitologic.
NOTĂ:
La sugari poziţia în timpul colectării poate Asigură eficacitatea recoltării.
fi în decubit dorsal.
3. După finisarea recoltării copilul este

NURSING SPECIFIC
TOALETA MATINALĂ A NOU- COD NR. 4.20
NĂSCUTULUI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Toaleta matinală este o metodă de igienizare a
copilului.
OBIECTIVUL: De a menţine tegumentele şi mucoasele

în curăţenie.
INDICAŢII: Zilnic dimineaţa înainte de prima alăptare.
ABREVIERI:
 % - procent
F. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Prevenirea incidentelor (combustii termice, lezarea mucoaselor, traumatismul
timpanului).
2. La prelucrarea nasului şi urechilor este interzisă folosirea agrafelor şi chibritelor.
3. A/m zilnic controlează cavitatea bucală. Prelucrarea cavităţii bucale este interzisă
în primele zile după naştere deoarece mucoasa este foarte fină, uşor vulnerabilă.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

mănuşile sterile.
Pregătirea locului: Asigură condiţiile igienice.
Eliberează şi prelucrează suprafaţa mesei
de înfăşat.

Psihologică:
Asigură dreptul părinţilor la
 Informarea părinţilor despre necesitatea
informaţie.
procedurii.
Fizică: Asigură confortul şi facilitează
 Copilul se culcă în decubit dorsal pe toaleta matinală.
masa de înfăşat.
 scutece curate Asigură condiţiile igienice.
 pampers
 ulei vegetal steril Profilaxia intertrigourilor.
 tampoane şi şerveţele de tifon sterile
 meşe de tifon sterile
 apă fiartă caldă
 soluţie dezinfectantă
 clordixidină sau verde de briliant de
1%
2.
1. A/m se spală pe mâini, îmbracă Asigură condiţiile igienice.
mănuşile.
2. Dezinfectează suprafaţa mesei de Prevenirea infectării posibile.
înfăşat cu soluţie dezinfectantă.
3. A/m se spală iarăşi pe mâini. Asigură condiţiile igienice.
4. Aşterne un scutec curat pe masă.
5. Trece sugarul din pătuc pe masa de Facilitează procedura.
înfăşat.
6. A/m şterge ochii cu tampoane îmbibate Asigură igienizarea.
în apă fiartă de la comisura externă a
ochiului spre cea internă.
7. Curăţă nasul de cruste cu ajutorul Asigură igienizarea.
meşelor înmuiate în ulei vegetal steril
care se introduc în nară la 1-1,5 cm
fiind răsucite şi extrase peste câteva
secunde.
8. A/m repetă procedura până când Asigură igienizarea.
narinele rămân curate.
9. A/m şterge pavilioanele urechilor cu
tampoane umezite apoi le usucă cu un Profilaxia intertrigourilor.
şerveţel uscat.
10.Şterge faţa copilului cu tampoane Asigură igienizarea.
umectate în apă fiartă caldă apoi o
usucă cu un şerveţel.
11.Cu un tampon umectat şterge sub Profilaxia intertrigourilor.
bărbie şi plicele gâtului, apoi le usucă
cu şerveţele uscate.
12.Ridică mâinile copilului, şterge fosele Asigură igienizarea.
axilare, cubitale cu şerveţele umectate
apoi cu uscate.
13.Desface pumnii copilului, şterge Asigură igienizarea.
palmele şi între degete prin aceiaşi
metodă.
14.Scoate pampersul şi efectuează toaleta Asigură igienizarea.
intimă (vezi toaleta intimă la sugari).
15.A/m se spală pe mâini. Asigură condiţiile igienice.
16.Prelucrează bontul ombilical (plaga Asigură igienizarea. Pentru
ombilicală) cu clordixidină. prevenirea complicaţiilor.
17.Îmbracă copilul şi îl plasează în pătuc.
18.Procedura se înregistrează în fişa de
Monitorizarea îngrijirii copilului.
dezvoltare a copilului.
NOTĂ: Pentru igienizarea narinelor pot fi
utilizate beţişoare nazale speciale.
Conductul auditiv extern nu se curăţă. În
condiţii de domiciliu plaga ombilicală se
prelucrează pînă la uscarea completă cu
verde de briliant de 1%.

3. După examinare suprafaţa taliometrului se Asigurarea condiţiilor igienice.
dezinfectează.

Redacţia 03
Data 20.08.2020
NURSING SPECIFIC
COD NR. 4.21
DETERMINAREA TALIEI LA SUGARI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Taliometria este o metodă de determinare a taliei la copii cu utilizarea
taliometrului orizontal.
OBIECTIVUL: Cu scop de determinare a taliei.
INDICAŢII: Aprecierea dezvoltării fizice.
ABREVIERI:
G. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Taliometria se efectuează copiilor cu starea
emoţională satisfăcătoare.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 A/m se spală pe mâini.
Pregătirea locului:
 Pediometrul se plasează pe o
Facilitează taliometria.
masă dreaptă, neînclinată şi imobilă.
Psihologică: Asigură dreptul părinţilor la

 Informează părinţii despre necesitatea informaţie.
procedurii.
 Copilul se află într-o stare emoţională
bună. Asigură confortul şi facilitează
Fizică:
taliometria.
 Copilul se culcă în decubit dorsal.
 taliometru Asigură condiţiile igienice.
 scutec
 burete
2.
1. A/ m se spală pe mâini, Asigură condiţiile igienice.
2. Aşează pediometrul pe masă. Facilitează taliometria
3. Dezinfectează suprafaţa Asigurarea condiţiilor igienice.
taliometrului,
aşterne un scutec. Obţinerea datelor veridice.
4. A/m culcă copilul cu capul
fixat de partea imobilă a pediometrului. Obţinerea datelor veridice.
5. Cu mâna stângă apasă uşor pe
genunchi iar cu cea dreaptă apropie
cursorul mobil de tălpile copilului.
Distanţa dintre partea imobilă a
pediometrului şi partea internă a
cursorului corespunde taliei copilului.
6. Copilul este înmânat mamei
sau se transferă în pătuc. Monitorizarea dezvoltării fizice.
7. Rezultatele taliometriei se
înscriu în fişa de dezvoltare a copilului.
Notă: În maternitate pentru determinarea
taliei nou-născutului a/m îmbracă mănuşile
sterile.

3. După examinare suprafaţa taliometrului se Asigurarea condiţiilor igienice.
dezinfectează.

NURSING SPECIFIC
DETERMINAREA MASEI
CORPORALE LA SUGARI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Este o metodă de determinare a masei corporale a copilului cu utilizarea
cântarului medical cu platan orizontal.
OBIECTIVUL: De verificare a masei corporale.
INDICAŢII: Aprecierea dezvoltării fizice.
ABREVIERI:
H. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

1. Cântărirea copiilor se va face de preferinţă
dimineaţa după ce copilul a avut scaun şi a urinat.
2. Dexteritatea se face copiilor cu starea emoţională satisfăcătoare.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 A/m se spală pe mâini şi îmbracă mănuşile sterile.
Pregătirea locului: Facilitează efectuarea corectă a cîntăririi
 Cântarul cu platan orizontal se plasează pe o masă copilului.
dreaptă neînclinată şi imobilă.
 A/m verifică lucrul cîntarului.

Psihologică: Asigură dreptul părinţilor la informaţie.
 Informează părinţii despre necesitatea procedurii. Facilitează procedura.
Asigură confortul şi facilitează procedura.
 Copilul se află într-o stare emoţională satisfăcătoare.
Fizică:
 Copilul se culcă cu capul în partea lărgită a platanului.
 cântar medical cu platan orizontal Asigură condiţiile igienice.
 scutec
 burete
2.
Asigură condiţiile igienice.
1. A/ m se spală pe mâini, îmbracă mănuşile.
Facilitează tehnica cîntăririi
2. Aşează cântarul cu platan orizontal pe
masă, şi verifică echilibrul balanţei cântarului.
3. Imobilizează indicatorul, închizând braţul Asigurarea condiţiilor igienice.
balanţei.
4. Dezinfectează suprafaţa cântarului. Asigurarea condiţiilor igienice.
5. A/m se spală pe mâni.

6. Pe platanul cântarului aşterne un scutec.
7. A/m culcă copilul dezbrăcat cu capul în Obţinerea datelor veridice.
partea lărgită a platanului. Asigură confortul in timpul procedurii.
Obţinerea datelor veridice.
8. A/m deschide cântarul, şi manevrează
greutăţile într-un sens sau în altul până la obţinerea Aprecierea dezvoltării fizice.
balanţei.
9. A/m citeşte valorile obţinute şi
imobilizează din nou braţul balanţei cu acul indicator
mobil.
10. A/m ia copilul de pe platan şi îl înmânează Monitorizarea dezvoltării fizice.
mamei.
11. Datele obţinute se înscriu în fişa de
Asigură confortul in timpul procedurii.
dezvoltare a copilului.
NOTĂ:
 După vârsta de 7-8 luni copilul se cântăreşte în poziţie
şezândă.
Monitorizarea dezvoltării fizice.
 Greutatea scutecului se va scădea din masa obţinută.
 Cântărirea copiilor se va face de preferinţă dimineaţa
după ce copilul a avut scaun şi a urinat.
 Copiii până la vârsta de un an se cântăresc lunar.

3. Platanul cântarului este supus dezinfectării. Asigurarea condiţiilor igienice.

NURSING SPECIFIC
TRATAREA INFECŢIEI LOCALE A COD NR. 4.23
NOU- NĂSCUTULUI LA DOMICILIU
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Tratarea veziculopustulozei şi a omfalitelor cu
violet de genţiană de 0,5%
INDICAŢII: Veziculopustuloză (pînă la 10 elemente purulente pe piele) şi omfalită

catarală.
ABREVIERI:
ETAPELE
d/o ACŢIUNII
1. Pregătirea mamei: Asigurarea condiţiilor igienice

- Se spală pe mîini de 2 ori cu săpun.
Pregătirea loculi: Asigurarea condiţiilor igienice
mesei.
Psihic – a/m informează părinţii despre părintelui la informaţie.
necesitatea acestei proceduri. Pregătirea fizică asigură confortul şi
Fizic – copilul este în decubit dorsal. facilitează procedura.
 şerveţele de tifon steril
 apă fiartă călduţă cu săpun
 violet de genţian 0,5%
2. 1. Mama/îngrijitorul se spală pe Asigură condiţiile igienice.

mîini. Asigură confortul efectuării
2. Culcă copilului pe suprafaţa procedurii.
pregătită. Asigurarea tratamentului
3. Spală atent puroiul şi crustele
cu apă şi săpun. Asigură eficacitatea procedurii.
4. Usucă pielea copilului.
5. O prelucrează cu violet de Asigură efectuiarea procedurii.
genţiană 0,5%
6. A/m repetă prelucrarea altor
vezicule şi pustule, utilizand de fiecare Asigură condiţiile igienice.
dată tampoane noi.
7. După prelucrarea tuturor
pustulelor mama se spală pe mîini.

3. 1. Mama închide
flaconul, care se păstrează în dulap. Conform standardului, pentru
2. Materialele folosite combaterea infecţiei.
se aruncă în cuva pentru resturi.
NURSING SPECIFIC
ALĂPTAREA NOU-NĂSCUTULUI LA COD NR. 4.24
SÎNUL MAMEI
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Alimentarea copilului cu lapte matern.
OBIECTIVUL: De a satisface nevoia nou-născutului de a

mânca şi a bea.
INDICAŢII:
 Nou-născutul sănătos cu reflexele de sugere şi de glutiţie
dezvoltate.
 Toaleta glandei mamare se realizează doar
odată în zi, înainte de prima alăptare.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 Se spală pe mîini cu apă şi săpun de 2
ori.
 Realizează toaleta glandelor mamare
cu apă şi săpun apoi le şterge cu un
prosop, folosit numai pentru acest
scop.
Poziţia mamei: Asigură confortul şi facilitează
Îndată după naştere mama poate alăpta alimentarea copilului.
copilul în poziţie culcată, şezîndă şi din
picioare.
Pregătirea copilului: Asigură confort şi facilitează
Înainte de alăptare copilului i se va schimba alimentarea.
pampersul, după care este poziţionat şi
aplicat la sînul mamei.
Materialele necesare: Pentru igienizarea glandei mamare.
 Apă caldă, săpun
 Prosop
2. 10. Mama se spală pe mîini. Asigurarea condiţiilor igienice.
11. Spală glandele mamare cu apă şi Protejarea hainelor copilului.
săpun apoi le şterge cu un prosop,
destinat pentru aceasta. Asigurarea confortului şi facilitarea
12. Stoarce cîteva picături de lapte, alimentării copilului.
facilitînd aplicarea corectă la sîn.
13. Copilul este culcat lîngă mamă întors
cu tot corpul spre ea în aşa mod încît el
în timpul alimentaţiei să nu fie nevoit să
întoarcă capul să ajungă la sîn. Corpul Evitarea accidentelor (aspirarea
copilului este sprijinit pe toată lungimea laptelui)
de braţul mamei, încît burtica copilului
este opusă abdomenului mamei. Peste
cîteva zile pentru a fi alăptat copilul
poate fi luat în braţele mamei cu capul Asigurarea alăptării la sîn.
sprijinit pe antebraţ.
14. Susţinînd glanda mamară cu mîna,
mama apropie de guriţa copilului
mamelonul pentru ai declanşa reflexul de
sugere. Este mai bine să i se atingă buza
superioară.
15. Cînd copilul deschide guriţa, printr-o
mişcare rapidă mama întroduce Asigurarea alăptării eficiente la sîn.
mamelonul şi o parte a areolei în guriţa
copilului.
16. Dacă copilul este aplicat corect la săn Satisfacerea nevoii de a se alimenta.
se observă următoarele semne: guriţa
copilului este larg deschisă, buza
inferioară este maximal întoarsă în
exterior, bărbia copilului se va atinge de
sînul mamei, o fîşie mai mare a areolei
este vizualizată superior decît inferior de
guriţă. Aplicarea corectă la sîn.
17. Ţinut prea aproape, copilul poate
atinge sînul şi cu năsucul, însă mama nu
trebuie să-şi facă griji în privinţa
respiraţiei deoarece nasul copilului are o
aşa structură ce-i permite să respire dintr-
o astfel de poziţie. Alimentare eficientă.
18. Dacă copilul este aplicat corect, actul
de sugere este eficient, laptele curge
bine, copilul suge lent şi profund,
înghiţiturile lui pot fi văzute şi auzite. Asigurarea suptului eficient.
19. Dacă copilul adoarme la sîn el este
trezit atent, fiind ciupit de obrăjori.
20. Cînd copilul se satură el lasă sînul.
Unor copii le face plăcerea să mai
rămînă la sîn după ce se satură. În acest
caz mama va opri suptul întroducînd cu
blîndeze degetul în colţul gurii copilului.
21. După alimentare se şterge guriţa Profilaxia balonărilor.
copilului, se ţine cîteva minute în poziţie
verticală, ca să eructeze aerul înghiţit.
22. Copilul este culcat în pătuc în decubit Prevenirea aspiraţiei laptelui
lateral stîng sau drept şi supravegheat regurgitat.
cîteva minute.
23. Notă: Durata alăptării este nelimitată,
dar nu trebuie să depăşească 20 -30 Profilaxia angorjării sînului.
minute. La fiecare alăptare copilul poate
fi hrănit din ambii sîni.

3. După alăptare mama stoarce laptele rămas, Asigură lactogeneza.
ceea ce va contribui la sporirea lactogenezei.
Profilaxia hipogalactiei.
Mamelonul şi areola se ung cu ultimele
picături de lapte, bogate în grăsimi, care vor
apăra pielea de fisuri şi leziuni. Profilaxia fisurilor şi leziunilor.

NURSING SPECIFIC
STOARCEREA LAPTELUI MATERN COD NR. 4.25
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Evacuarea laptelui din glanda mamară.
OBIECTIVUL: Menţinerea lactaţiei, sporirea secreţiei

lactate şi prevenirea angorjării sînului.
INDICAŢII:
 În primele zile de viaţă a copilului după fiecare
alăptare, sîni plini sau angorjarea sînului, canale
galactofore obstruate etc.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

 Se spală pe mîini cu apă şi săpun de 2 ori.
 Realizează igeinizarea glandelor mamare cu
apă şi săpun apoi le şterge cu un prosop, Asigură condiţiile igienice.
folosit numai pentru acest scop (în cazul
colectării laptelui pentru donaţie).
Materialele necesare: Pentru igienizarea glandei mamare.

 Apă caldă, săpun
 Prosop
 Recipient pentru colectarea laptelui.
2. 1. După igienizarea mîinilor şi a glandelor mamare Asigurarea condiţiilor igienice.

mama îşi masează uşor sînii apoi efectuază Asigurarea evacuării laptelui.
lovituri uşoare dinspre suprafeţele externe ale
sînului spre mamelon.
2. Aplică pe sîni comprese calde pentru cîteva
minute. Dilatarea canalelor şi asigurarea evacuării
3. Cu ajutorul degetului mare şi arătător puse pe laptelui.
areolă apasă înspre peretele toracic apoi strînge
uşor degetele în spatele areolei, facilitînd Asigurarea evacuării laptelui.
evacuarea laptelui.
4. Primele picături de lapte stors se înlătură
deoarece pot fi infectate.
5. Următoarele picături de lapte sunt stoarse în vasul Evacuarea totală a laptelui.
preconizat pentru colectarea laptelui.
6. Repetă aceste mişcări ritmic, rotind poziţia
degetelor în jurul areolei pentru a goli toate
zonele ei.
7. Mama alternează sînii la fiecare 5 minute sau
atunci cînd laptele curge mai încet, repetă
masajul, compresele, micile lovituri şi reluază
ciclul de stoarcere a laptelui la fiecare sîn pînă Profilaxia infectării copilului.
glandele mamare devin moi.
8. După terminarea stoarcerii laptelui, pe fiecare
mamelon mama aplică cîteva picături de lapte,
lăsîndu-l să se usuce.
9. Pe recipientul cu lapte colectat se aplică eticheta Profilaxia complicaţiilor.
cu data şi ora colectării.
Notă: Stoarcerea laptelui poate fi realizată cu
ajutorul aspiratorului manual sau electric. Laptele Respectarea termenului de valabilitate.
stors se păstrează 6 – 8 ore la temperatura camerei la
frigider pînă la 12 ore. Laptele stocat un timp mai Păstrarea calităţii laptelui matern.
îndelungat îşi pierde calităţile nutritive. Nu se
încălzeşte la foc sau microunde. Se încălzeşte treptat
fiind lăsat la temperatura camerei.
3. 24. Recipientul cu lapte colectat este utilizat

conform indicaţiilor.

NURSING SPECIFIC
IMUNIZAREA CU VACCINUL BCG
A. DATE GENERALE
DEFINIŢIE: Administrarea bacteriilor vii atenuate de
tuberculoză.
OBIECTIVUL: Formarea imunităţii active împotriva

tuberculozei
INDICAŢII:
 În ziua a 3-5 de viaţă a nou-născutului.
ETAPELE
d/o ACŢIUNII

Pregătirea a/m: Asigurarea condiţiilor igienice
- Se spală pe mîini şi îmbracă mănuşile
sterile.
Pregătirea locului: Asigurarea condiţiilor igienice

mesei.
Pregătirea părinţilor: Pregătirea psihică asigură dreptul
Psihic – informează părinţii despre necesitatea părintelui la informaţie.
imunizării .
Materialele necesare: Asigurarea imunizării nou-născutului
 Fiola cu vaccin, dizolvant
 Seringă cu destinaţie specială pentru
vaccinarea BCG
 Alcool de 70%
 Tampoane de tifon sterile
2. 1. Asistenta medicală se spală Asigurarea condiţiilor igienice.

pe mîini.
2. Montează seringa. Asigurarea efectuării corecte a vaccinului.
3. Verifică ermecitatea fiolei cu
vaccin şi termenul valabilităţii. Asigurarea efectuării corecte a vaccinului.
4. Diluează vaccinul cu
solventul anexat la cutia cu vaccin, agită fiola.
8. Aspiră în seringă 0,05ml vaccin
diluat. Asigurarea condiţiilor igienice.
9. Poziţionează copilului în decubit
dorsal, descoperă braţul stîng. Asigură corectitudinea efectuării
vaccinului.
10. Prelucrează pielea braţului cu un
tampon îmbibat în alcool ,apoi cu alt tampon
steril usucă pielea.
11. A/M fixează locul injectării (limita
treimii superioare şi medii a braţului stîng) şi
strict intradermal injectează vaccinul.
Profilaxia complicaţiilor.
Respectînd corect tehnica de administrare,
local se formează un infiltrat de 4-5 mm, care
se reabsoarbe peste 20 minute.
Asigură evidenţa vaccinului.
12. A/m supraveghează copilul cîteva
secunde, apoi îl transferat cu mama în salon.
13. Actul de vaccinare este documentat
în fişa de observaţie a mamei.
3.  A/m plasează fiola cu vaccin rîmas în frigider,

care este valabilă încă 3 ore. Se păstrează în zona sterilă.
 Seringa şi vaccinul neutilizat din fiolă este Pentru combaterea infecţiei.

inactivat cu soluţie dezinfectantă în decurs de
4-6 ore. Conform standardului, pentru combaterea
infecţiei.
 Seringa utilizată şi dezinfectată este colectată
în container special, care ulterior centralizat se
distruge prin ardere

4 Stand - Pediatrie, 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Stand - Pediatrie, 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PL-3 PROCEDURI DE LUCRU Redacţia 03

PL-3.1 Realizarea instruirii practice

OBIECTIVUL: Cu scop de tratament.

INDICAŢII: Infecţie oftalmică

B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: A/m va respecta cerinţele asepsiei.

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigurarea condiţiilor igienice

Pregătirea loculi: Asigurarea condiţiilor igienice

2. 1. Asistenta medicală se spală Asigură condiţiile igienice.

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

PL-3 PROCEDURI DE LUCRU Redacţia 03

OBIECTIVUL: Cu scop de tratament.

INDICAŢII: Bolile diareice.

B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: A/m va respecta cerinţele asepsiei.

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigură condiţiile igienice.

2. 1. A/m îşi spală mîinile. Pentru diluarea mai exactă a

3. Conţinutul pachetului se eliberează

4. Se toarnă 1 litru apă.

5. Se amestecă cu lingura. Pentru dizolvarea completă a

7. Frecvenţa şi volumul SRO consumat

NOTĂ: Soluţia preparată poate fi utilizată

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

USCAREA URECHII CU AJUTORUL

OBIECTIVUL: Cu scop de tratament

INDICAŢII: Infecţie a urechii

B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigură condiţiile igienice.

Pregătirea fizică calmează

 Copilul se poziţionează în decubit dorsal.

2. 1. A/m îşi spală mînile. Asigurarea condiţiilor igienice.

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

OBIECTIVUL: Cu scop de tratament a ulcerelor bucale.

C. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE:

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigurarea condiţiilor igienice.

Psihologică: Pregătirea psihică asigură dreptul

Materialele necesare: Asigurarea tratamentului.

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a mânca şi a bea.

B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: A/m va respecta cerinţele asepsiei.

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigură condiţiile igienice.

Pregătirea loculi: Asigură confortul şi facilitează

2. 1. A/m îşi spală mînile. Asigurarea condiţiilor igienice.

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

OBIECTIVUL: De a satisface nevoia de a

INDICAŢII: Sugarii alimentaţi

B. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: A/m va respecta cerinţele asepsiei.

I. PREGĂTIREA PENTRU PROCEDURĂ

1. Pregătirea a/m: Asigură condiţiile igienice.

Pregătirea locului: Asigură confortul şi facilitează

Copilul este ţinut în braţe în poziţie oblică de 45o

Protejează hăinuţa copilului.

Previne răcirea alimentului.

2. 1. A/m îşi spală mîinile. Asigurarea condiţiilor igienice.

III. REORGANIZAREA LOCULUI DE LUCRU

3. Utilajul folosit la alimentarea copilului se spală de Asigură condiţiile igienice.

PL-3 PROCEDURI DE LUCRU Redacţia 03

OBIECTIVUL: Scop curativ.

INDICAŢII: Stări convulsive.

D. CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE: