Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nr1.Ati inceput ziua de lucru in sala de pansamente .Gasiti casoleta deschisa din care s-a utilizat
putin matereal.Conform tichetei anexata la casoleta ,au trecut 30 de ore din momentul sterilizarii.
1)Care vor fi actiunile dumneavoastra? Nu mai folosec materealul din casoleta ,deoarece materealul se
considera steril 24 ore de la deschiderea casoletei.
2)Demonstrati pregatirea casoletei pentru sala de pansamente.
Metode de aranjare a materealului in casoleta:
1)Metoda universala-materealul se aseza in starturi orizontale,iar in fiecare start pe sectoare in ordinea
inversa a etapelor de utilizare.Asa metoda se utilizeaza de regula in salile de pansamente
2)Metoda separate-dupa tipul materealului.In casoleta se aseaza un singur tip de
material(halite,cerseafuri,material de pansament,cimpuri de operatie)
3)Metoda specifica(foarte rar)-se aseza toate materealele pentru o anumita
operatie(apendectomie,colicistectomiea)
Asezarea materealului in casoleta:
Cerinte fata de dexteritate:
1)Pregatirea casoletelor pentru sterilizare se face in salile de pansamente sau blocul operator
2)Preventiv casoleta se prelucreaza in interior cu peroxide de hydrogen de 6%
3)Materealul se aseaza liber ca sa patrunda usor aburii
4)Materealul se aseaza lejer comfort metodelor descries mai sus
5)Sterilizarea continutului casoletei se verifica prin amplasarea testelor de control:la fund,la mijloc,la
suprafata
Caz clinic N4
Sunteti membru al echipei de operatie.Inainte de a incepe operatia efectuati dezinfectia chirurgicala
a mainilor.
1.Numiti etapele de dezinfectie chirurgicala a mainilor. 2.Demonstrati aceasta procedura.
Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
Succesiunea decontaminării este următoarea:
- scoaterea de pe mâini a tuturor bijuteriilor şi ceasului;
- umezirea suficientă a mâinilor şi antebraţelor cu apă potabilă curgătoare, săpunirea minuţioasă a
palmelor cu săpun antiseptic, părţilor posterioare ale mâinilor, spaţiilor intradegetale, loggia unghiilor
şi antebraţelor timp de 30 sec. şi înlăturarea cu apă a rămăşiţelor de săpun şi murdărie;
- uscarea minuţioasă a mâinilor cu şerveţel steril;
- de prelucrat loggia unghiilor, repliurile epidermice periunghiale;
- aplicarea pe mâini a antisepticului de piele şi fricţionarea lui în pielea mâinilor şi antebraţelor până
la uscarea deplină (se execută dublu 1½ min, în funcţie de soluţia dezinfectantă, din care se folosesc
5-10 ml aplicând porţii repetate). În timpul procedurii, mâinile trebuie să fie umezite continuu. Soluţia
dezinfectantă se consumă fără a contacta cu mâinile flaconul, folosind dispensare dirijabile cu cotul
sau piciorul.
- cantitatea de antiseptic aplicată este necesar de respectat în conformitate cu cerinţele instrucţiunii
preparatului. Totodată cantitatea de antiseptic poate fi mărită (mâini mari, înveliş pilos pronunţat,
piele uscată).
Caz clinic N 5
In preajma CMF a avut loc un accident in care a patimit un pieton.A fost adus in sala de
pansamente.In regiunea piloasa a capului are o plga ce singereaza moderat.
1.Care bandaj este indicat. 2.Demonstrati aplicarea acestui bandaj.
1.Este indicat bandajul scufie
2. Tehnica:
-se ia o bentiţă cu lăţimea de 3-4 cm şi lungimea de 40-50 cm;
-faşa pentru bandaj trebuie să fie de lăţime medie;
-centrul bentiţei se potriveşte pe creştet;
-capetele se lasă în jos anterior de pavilioanele urechilor şi sînt fixate pe torace de pacient ori de o altă
persoană, dacă bolnavul este inconştient;
-capătul liber al feşii este în mîna stingă, iar ruloul în dreapta;
-începînd de la occipit, efectuăm două rotaţii în jurul capului, peste regiunea frontală;
-la a treia rotaţie faşa este trecută peste bentiţă, întoarsă pe sub aceasta şi deplasată peste regiunea frontală,
spre partea opusă;
-la nivelul bentiţei o înconjurăm şi deplasăm faşa spre ceafa, de fiecare dată acoperind 2/3 sau 1/2 din
rotaţia precedentă;
-se repetă ultimele două mişcări pînă acoperim capul complet;
-capătul feşii de la nivelul creştetului este deplasat paralel cu unul dintre capetele bentiţei şi se leagă sub
bărbie.
Caz clinic N 6
In timpul unor actiuni violente intre adolescent,unul dintre ei a suferit un traumatism al
mandibulei.Este indicata
imobilizarea de transport.
1.Care bandaj este indicat. 2.Demonstrati aplicarea acestui bandaj.
1.Este indicat bandajul capastru
2. Tehnica:
-se fac două rotaţii de fixare în jurul capului;
-după a doua rotaţie, de la ceafa faşa o trecem oblic spre partea opusă a feţei, astfel încît să fixăm bărbia;
-deplasăm faşa în sus prin faţa pavilionului urechii, peste creştet, spre partea opusă; deplasînd faşa din
creştet prin faţa pavilionului urechii opuse de la nivelul bărbiei în jurul gîtului;
-repetăm mişcările de 2-3 ori;
-fixăm bandajul cu o rotaţie circulară în jurul capului.
CAZ CLINIC NR.7
Bandajul “Prastie”
Se apica pe barbie sau pe nas:
- Se taie 1 m dintr-o fasa lata;
- Se indoaie in jumate;
- Se masoara cu indoitura de la mijlocul barbiei 3-4 cm si se marcheaza;
- Fasa se indoaie in lungime;
- Se despica in doua pina la marcaj;
- Se indoaie ingrijit toate marginile cu 2 cm;
- Se aplica pansament aseptic pe barbie;
- Se aplica mijlocul fesii pe mijlocul barbiei;
- Capetele jumatatii inferioare se ridica peste cele superioare paralel cu pavilioanele urechilor si se leaga
in crestet;
- Capetele superioare se trec pe la ceafa, unde se incruciseaza;
- Se fixeaza in regiunea frontala.
Nr 15.In urma unui atac de violenta in familie,a fost adus la CMF o femee cu plaga in refiunea fetei
cu dimensiuni de 2:1 Cm ,adinca,singereaza abundant.Pentru a o transporta in sectia de chirurgie
este necesar de a efectua hemostaza provizorie
1.Ce metoda de hemostaza se indica? Tamponarea plagii, concomitent cu comprimarea digitala a
vasului pe traiect
2.Demonstrati aplicarea acestei metode?
Comprimarea digitala a vasului pe traiect
Comprimarea se face sub unghiul mandibulei ,pe marginea inferioara-posterioara a mandibulei,cu degetul
marea;
Tamponarea plagii: Dupa dezinfectarea marginilor plagii,in rana se introduce tampoane din tifon pina la
umplerea ei,folosind sonda butona,canelata si pensa chirurgicala.Se fixeaza cu pansament.
1. Hemoragie arteriala.
2. Hemostaza cu ajutorul garoului.
3. Tehnica:
- membrul se ridica ca sa se retraga single venos;
- mai la centru de plaga se aplica o bucata de pinza, batista ori basma, capetele se leaga in lat in care se
introduce un betisor si se rasuceste pina dispare hemoragia si membrul devine palid;
- capetele betisorului se fixeaza cu tifon pe membru, astfel incit sa nu se desfaca;
- daca membrul este cianotic, pulsul si hemoragia nu dispar, deci garoul improvizat este aplicat prea slab
si se stringe putin;
- daca membrul devine cianotic, pulsul si hemoragia dispar, inseamna ca garoul este prea strins aplicat si
trebuie slabit putin;
- se aplica un biletel care indica timpul aplicarii garoului improvizat;
- garoul se aplica pe 1,5 ore- vara si pe 45 min- iarna. Daca in acest rastimp nu a fost realizata o
hemostaza definitiva, mai intii se comprima digital vasul pe traiect, se scoate garoul pe 15-20 min, apoi se
aplica din nou mai sus ori mai jos de locul precedent pe un timp mai scurt, pe 20-30 minute;
- garoul improvizatse aplica la un loc vazut, nu se acopera cu pansament, cu haina sau cu basmaua;
- e indicata aplicarea garoului improvizat pe treimea inferioara a coapsei;
- membrul pe care s-a aplicat garoul se imobilizeaza cu o atela de transport;
- accidentatului in mod obligatoriu I se administreaza analgetice.
Caz clinic 20
La lectia de cultura fizica un elev de 13 ani a cazut pe mina stinga intinsa. Acuza dureri violente si
limitarea miscarilor in articulatia scapulohumerala pe stinga.
1.Luxatie a umarului.
2.Basmaua se aplica cu scop de a sustine bratul,antebratul sub un unghi de 90 de grade pentru asistenta de
urgenta sau cu scop curativ in leziunile membrului superior si ale claviculei.Baza basmalei se aseaza sub
antebratul flexat in unghi drept.Virful se fixeaza cu un ac de siguranta in partea anterioara a
basmalei.Colturile basmalei se leaga in jurul gitului.
Caz clinic 21
Pe un santier de constructie.cu 3 ore in urma peste membrul inferior sting la nivelui treimei medii a
gambei a cazut o bara de metal.
1. Traumatism.
2.-Asiguraram protectie proprie si a traumatizantului;
-Degajarea traumatizatului din focar;
-Calmarea traumatizatului.
-Suprimarea durerii: se administrează analgezice opioide (Promedol, Omnopon), la indicaţia medicului
In lipsa medicului, a.m. administrează:
-Sol. Analgină 50% - 2 ml şi
-Sol. Dimedrol 1% - 1 ml, i/m.
-Imobilizarea provizorie (de transport);
-Transportarea de urgenţă a traumatizatului la spital.
3.-Atela se alpaca posterior de la jumatatea coapsei sau de la plica fesiera pina la virful degetelor.
-Laba piciorului e in unghi de 90 de grade fata de gamba.
-Se fixeaza cu fasa de tifon.
Caz clinic 22
Un motociclist a suferit in utma unui accident rutier.Accidentatuul striga,cere ajutor.La inspectia in
treimea media a femurului sting se atesta o deformatie pronuntata.
1.Fractura de femur.
2. -Asiguraram protectie proprie si a traumatizantului;
-Degajarea traumatizatului din focar;
-Calmarea traumatizatului.
-Suprimarea durerii: se administrează analgezice opioide (Promedol, Omnopon), la indicaţia medicului
In lipsa medicului, a.m. administrează:
-Sol. Analgină 50% - 2 ml şi
-Sol. Dimedrol 1% - 1 ml, i/m.
-Imobilizarea provizorie (de transport);
-Transportarea de urgenţă a traumatizatului la spital.
3.-Se face in fracturile colului femoral cu o atela lunga din axial pina la calcie pe fata laterala,dupa ce sa
introdus vata pudrata cu talc in fosa axilei.
-Atela se fixeaza prin legaturi circulare la torace,bazin,coapsa.genunchi si gamba.
-Se leaga ambele picioare unul de altul cu citeva legaturi de fasa.Cind femurul este fracturat in
apropierea genunchiului,se imobilizeaza cu o atela posterioara de la plica gluteina pin la talpa,fixind astfel
talpa fixinduse cu fasa de tifon de gamba si femur.
23. copilul M, in virsta de 10 ani a cazut de pe bicicleta si sa lovit cu bratul sting de marginea
trotuarului. In treimea medie a bratului observati o deformatie pronuntata si semne de crepitatie a
osului.
1. ce semne clinice locale ve-ti determina inca la examenul obiectiv?
- mobilitate patologica, pozitia fortata, echimoza, tumefiere, durere locala vie, scurtarea membrului.
2. elaborati algoritmul asistentei de urgenta.
Degajarea traumatizatului,
calmarea, suprimarea durerii,
imobilizarea provizorie,
transportarea la spital.
3.determinati aplicarea atelei cramer pe bratul sting.
Caz clinic Nr 24
Pacienta in virsta de 70 ani a cazut pe gheata pe mina dreapta. Acuza dureri violente si lipsa
miscarilor in treimea medie a antebratuluipe stinga.
1. ce suspectati?
-fractura de os
2. acordati asistenta de urgenta:
- calmarea pacientei,
pozitie anatomica a membrului,
suprimarea sindromului algic,
imobilizarea de transport ,
transportarea la spital.
3. demonstrati aplicarea atelei cramer pe bratul sting.
Caz clinic Nr 25
Un elev de 15 ani a fost accidentat. Acuza dureri violente si imposibilitatea miscarii in gamba stinga. La
inspectie in treimea medie a gambei pe stinga se atesta deformarea pronuntata.
1. ce suspectati?
- fractura de os
2. care sunt pricipiile de tratament?
Tratamentul consta in extensia continua cu brosa transosoasa.
Pregatiti materialele necesate pentru extensia transosoasa.
Trusă pentru extensia continuă trans- osoasă :
-atelă Bohler;
-osteoperforator electric;
-broşă metalică sterilă;
-scoabă;
-piuliţă (cheia pentru întins broşa);
-şnur;
-greutăţi.
Caz clinic nr 26:
1.Ce suspectati?
2. tegumentele în jurul plăgii se prelucrează cu soluţii antiseptice (iodinol, iodonat, betadin, alcool etilic)
cu mişcări spiralate de la centrul spre periferie;
3. plaga se prelucrează cu soluţie de apă oxigenată de 3%, apoi cu soluţie de furacilină 1:5000;
2.Tratamentul local.Marginile sunt excizate si inlaturate si se transforma plaga inchisa in plaga deschisa
si se trateaza ca o plaga prin taiere:
2. tegumentele în jurul plăgii se prelucrează cu soluţii antiseptice (iodinol, iodonat, betadin, alcool etilic)
cu mişcări spiralate de la centrul spre periferie;
3. plaga se prelucrează cu soluţie de apă oxigenată de 3%, apoi cu soluţie de furacilină 1:5000;
Sol antiseptic
Casoleta cu material steril
Seringa
Pensa anatomica
Pensa coher
Pensa hemostatica
Ac si fire de sutura
Cuva renala
bisturiu
Caz clinic nr 28
1.ce suspectati?
Abces
2. Este necesară intervenţia chirurgicală – deschiderea abcesului. După deschidere se tratează ca o plagă
purulentă.
Drenarea plagii
tegumentele în jurul plăgii se prelucrează cu soluţii antiseptice (iodinol, iodonat, betadin, alcool etilic) cu
mişcări spiralate de la centrul spre periferie;
plaga se prelucrează cu soluţie de apă oxigenată de 3%, apoi cu soluţie de furacilină 1:5000;
plaga si tegumentele în jurul ei se usucă;
tegumentele în jurul plăgii se prelucrează din nou cu soluţii antiseptice;
se aplică pansament aseptic
3.pregatiti materialele necesare pentru deschiderea cplectiei purulnte
Bisturu
Cuva renala
Material steril
Subs antiseptice(peroxide de hydrogen 3%,furacilina
Subst anestezica
Pensa anatomica
Seriga
Cazul clinic Nr.29
Materiale necesare: flacoane sterile etichetate, in care se afla iodinol, iodonat, betadin, alcool etilic,
peroxid de hidrogen de 3%, furacilina ; casoleta cu comprese sterile de diferite marimi, tampoane de vata
si tifon, vata sterila, mese de tifon; cutie cu instrumente sterile: pense, foarfeci; tavita renala, musama,
seringi sterile.
Tehnica efectuarii:
1. se badijoneaza marginile plagii cu mişcări spiralate de la centrul spre periferie, cu (iodinol, iodonat,
betadin, alcool etilic).
2. se dezinfectează plaga cu soluţie de peroxid de hidrogen de 3%, apoi cu soluţie de furacilină 1:5000;
3. plaga si tegumentele în jurul ei se usucă;
4. tegumentele în jurul plăgii se prelucrează din nou cu soluţii antiseptice;
5. se aplică pansament aseptic cu aplicarea soluţiilor antiseptice şi antibioticilor, a fermenţilor pentru
stimularea hidratării şi curăţirii;
6. se fixeaza cu cleol, emplastru, lipici.
În prima perioadă pansarea plăgii se efectuează în fiecare zi sau chiar şi mai des, dacă în aceasta este
necesitate.
În faza a doua se aplica pansamente cu unguente care protejeaza granulatiile de traumatizare. Pansarea
plăgii se efectuează o dată în 3-4 zile.
1. Accidentatul se afla in stare de soc hemoragic, din cauza scurgerii de singe prin plaga de cutit din treimea
medie a bratului pe stinga.
2. Materiale necesare pentru aplicarea suturilor:
Materiale pentru realizarea antisepsiei(sol. antiseptice, tampoane, pensa)
Instrumente de prindere şi prezentare a ţesuturilor.
Instrumente pentru realizarea hemostazei(pensa hemostatica)
Instrumente pentru sutura propriu-zisă(ace, fire de sutura, portac).
Cazul clinic Nr.31
1. Semne locale: flictena „albă” cu conţinut seric, limpede, transparent, hiperemie, edem.
2. Asistenta de urgenta:
Asigurarea protectiei proprii si a accidentatului;
Scoaterea victimei de sub influenţa agentului vulnerant;
Evaluarea functiilor vitale;
Resuscitarea cardiovasculară, dacă este nevoie.
Combaterea durerii.
Toaleta primara a plăgii:
-se badijonează tegumentele în jurul arsurii cu alcool;
-se aplică un pansament aseptic cu soluţie de furacilină sau rivanol.
Transportul victimei la o instituţie sanitară specializată sub observaţia asistentului medical.
3. Se aplica bandajul recurent al mainii(manusa fara deget):
Fasa se fixeaza in jurul carpului apoi se trece pe partea dorsala a mainii pe degete si se intoarce inapoi pe
fata palmara. Se face din nou un tur de sprijin in jurul carpului si se repeta tururile fesii. Dupa acoperirea
totala a mainii si degetelor atit pe fata palmara cit si pe fata dorsala, mîna si degetele se acopera prin tururi
transversale. Fasa se fixeaza in regiunea carpiana
Nr 32
La un baitel de 7 ani a fost solicitata ambulanta.Mama ne comunika precum ca baiatul sa trezit din somn
cu dureri in regiunea gambei pe stingi,are febra39,frison,a avut voma,cu o saptamina in urma a facut
angina.
-Ce suspectati
-In ce consta tratamentul local
-Pregatiti atela gipsata pentru imobilizarea gambei pe stinga.
1.Suspectezosteomelita hematogena acuta in faza 2
2.Se vor deschide colectiile de puroi desfacind tesutul pina la os
-plaga se vvaspala cu sol.piroxid de hidrogen si sol.de furacelina
-se va efectua drenarea cu fisii late de cauciuk umezite cu sol.NaCl 10%
-se va aplika pansamentul aseptik
-se va aplika in mod obligatoriu atela gipsata pentru a preveni fractura patologika.
3.Pentru pregatirea atelei gipsate se va :
-masura lungimea necesara ;
-se va presa pulberea,supraponind tifonul strat sub strat ;
-pn gamba stinga se va impregna cu gips10-12 straturi ;
-atela se va impaketa din ambele capete spre centru,pina se va obtine un pachet gipsat ;
-Acesta se scufunda in apa caldaunde se lasa pina inceteneaza formarea bulelor de aer ;
-Scotindul se fixeaza pe ambele capete se stoarce usor;
-pachetul se desface pe masa de gipsare si se netezeste minuntios pe ambele parti;
-Se aplika pe gamba stinga unde a mai fostinfasat in spirala cu fasa de tifon.
Nr33
Lauza de 23 de ani in perioada post natala precoce se dezvolta metroalgie.La inspectie pacienta este palida
ps 140,ta sistolika 70mm hg.este indicat tarnsfuzia de concentrat eritrocitar 400ml.
1.Care este algoritmul hemotransfuziei
2.Pregatirea materialului necesar pentru determinarea grupelor sangvine cu seruri de
izohemoglutinare.Evaluati si expuneti rezultatele.
1. Inainte de a efectua o transfuzie a/m insista ca pacienta sa se urineze,ia ps.TA si verifica :
-temperatura de pastrare ;
-Grupa si rezus factor al componentului sangvin ;
-integritatea si ermecitatea recipientului.
-controlul organoleptic al componentului sangvin ;
-eticheta :data,durata,valabiliatate,numele,prenumele.
Pregatirea recipientului :
-continutul va fi amestecat fara al agita ;
-se va inkalzi la expunerea temperaturii camerii ;
Transfuzia de componente sangvine trebuie in mod obligatoriu sa fie precedata in 3 metode :
-proba compabilitatii individuale ;
-proba RH compabilitatii ;
-proba biologica.
Materialel necesare pentru stabilirea grupei sangvine sunt:
-seruri hemotest etalonate;
-placa emaileata standart;
-7pipete; -7 baghete de stikla; -vata; -alkool 70 grade;
-seringa monouzuala,garou,perna-suport pentru cot;
-manusi.
Tehnica determinarii cu seruri hemotest etalonate:
Recoltarea singelui pentru determinarea grupelor sanguine se face fie prin punctie venoasa fie prin
inteparea cu lanteta din deget.
1.Se recolteaza singe din vena cubitala(5-7ml)
2.Pe placa emailata de depune cite 1-2 pikaturi de ser izohemoglutinat etalonat in godeuri
3.Se depune o pikatura de singe pe placa emailata in godeul corespunzator
4.De fiecare data schimbind bagheta,o imuiem in pikatura de singe si omoginizam bine cu serurile
hemotest
5.Evaluam rezultatele peste 5 min.
Rezultatele :
a)daca aglutinarea nu avut loc nici in una din seruri-test singele este de grupa a 0(I)
b)daca aglutinarea are loc in grupa I si a III este grupa a A(II)
c)daca aglutinarea are loc in grupa a I si a II este grupa a B(III)
d)daca aglutinarea nu are loc in toate cele 3 seruri este grupa a AB(IV).
In acest caz alaturi de pikatura de singe serul grupei IV si se omonogineaza cu o pikatura mika de
singe,aglutinarea nu va avea loc.
Caz clinic N34
Pacienta de 16 ani a facut avort criminal la termen de 10 sapt.Dupa 6h se declanseaza o hemoragie
uterine si este internata in sectia de ginecologie.La inspectie:tegumentele palide,Ps-100b/min,TA
sistolica-100mmHg.Pacientei ii este indicata transfuzia de concentrate eritrocitar.
2.Pregatiti material necesare pentru determinarea grupelor sangvine cu ser toliclon.Evaluati si documentati
rezultatele.
Hemotransfuzia
1.Se determina grupa sangvina si RH factor al primitorului.Se colecteaza singe din vena in 2
eprubete.Dintr-o eprubeta se va determina grupul sanguine,apoi se va trimite la laboratorpentru verificarea
si determinarea Rh factor.Cealalta se va utiliza la determinarea compatibilitatii.
2.Se comanda sangele,se scoate containerul cu component al sangelui din frigider se face analiza
macroscopica a sangelui din container
2. Pregatirea materealelor:
6)sol.alcool 70%,vat
Tehnica efectuarii:
2)placa emailata se degreseaza cu sol alcool 70% ,si inscribe numele persoanei investigate
3)In primul godeu se picura o picatura mare (0,1)de reagent cu anticorpi monoclonali anti-A
4) In doilea godeu se picura o picatura mare (0,1)de reagent cu anticorpi monoclonali anti-B
5) In treile godeu se picura o picatura mare (0,1)de reagent cu anticorpi monoclonali anti-AB
7)Se amesteca picaturile cu baghete diferite,de omogenizeaza continutul picaturilor prin inclinarea placi
Interpretarea rezulatelor
1)In cazul absentei aglutinari in toate 3 godeuri atunci singele cercetat apartine grupei O(I)
2)Daca Aglutinarea are loc in godeul cu anticorpi monoclonali anti-A si anti-AB atunci singele cercetat
apartine grupei A(II)
3) Daca Aglutinarea are loc in godeul cu anticorpi monoclonali anti-B si anti-AB atunci singele cercetat
apartine grupei B(III)
4)Daca agutinarea are loc in toate godeurile atunci singele cercetat apartine grupei AB(IV).
Pentru a exclude aglutinarea spontana nespecifica a eritocitelor se amesteca o picatura mare(0,1) de sol
fiziologica cu o picatura mica(0,01) de singe al pacientului.Absenta aglutinarii confirma corectitudinea
reactiei
Documentarea
1.Edemul laringian
-Substante antiseptic
-Pensa