MODULUL 23: CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC II

CURSUL NR.2

TEME :
1. Pregătirea preoperatorie – locală și generală
2. Îngrijirea postoperatorie
3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii imediate / tardive
4. Educație pentru sănătate - regimul de viață al bolnavului cu afecțiuni
chirurgicale.
 PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE ÎN CHIRURGIA TORACICĂ

•PERIOADA PREOPERATORIE:
•1.Examene specifice:
•-radiografia pulmonara, fata si profil,
•-analiza gazelor sangvine,
•-probele functionale respiratoria,
•-scintigrafia pulmonara,
•-fibroscopia bronsica,
•-se cauta focare infectioase la distanta(ORL, stomatologice) care sa trateaza,
•-bilantul metastazelor(daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica, scintigrafie osoasa, markeri tumorali,
•-EKG.
•2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:
•-hemoleucograma ,
•-factorii de coagulare,
•-gr sangvin si Rh,
•-ionograma, uree, glicemie, TGP,TGO.
 PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIREA
POSTOPERATORIE ÎN CHIRURGIA TORACICĂ
•3.Pegatirea pacientului:
•a.cu citeva zile inainte:
•-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris
•-gimnastica respiratorie
•-oprirea fumatului
•-dus cu sapun dezinfectant
•-masurarea functiilor vitale
•-epilarea intregului torace
•b.Seara dinaintea operatiei:
•-dus cu sapun dezinfectant
•-inspectarea integritatii tegumentului
•-badijonarea toracelui cu alcool iodat sau betadina
•-clisma evacuatoare
•-oprirea alimentatiei si hidratarii
•c.In ziua operatiei:
•-dus
•-badijonarea toracelui
•-premedicatie in functie de indicatie
•-schimbarea lenjeriei de corp
•-masurarea functiilor vitale
•-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie .
 ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

•1.Intoarcerea de la blocul operator

•La iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:
•-o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de
•pansament
•-o masca cu oxigen
•-unul sau doua drenaje toracice
•-linie venoasa periferica si/sau centrala
•2.Ingrijiri postoperatorii:
•a.in cazul operatiilor fara complicatii:
•-se urmareste perfuzia si se adm. medicatia prescrisa(sol perfuzabile, antibiotice,analgetice)
•-se urmareste si goleste drenajul pleural
•-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este nevoie, la 14zile se scot firele de sutura
•-toaleta se face pe regiuni
•-alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tarnzitului(eliminarea de gaze si materii fecale)
•-se adm. tratament anticoagulant
•- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizarii.
 ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
•b.in cazul operatiilor complicate:
•Dupa citeva ore, zile, saptamani pot aparea diverse complicatii:
•Suprainfectia bronsica:
•Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate respiratorie redusa la un pacient care nu tuseste, pentru a nu simti durerea.
•Semne:
•-cianoza si dispnee
•-tuse quintoasa si productiva
•Interventii:
•-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii
•-aspiratie traheala .
•Decompensarea respiratorie: Cauza:rezectia chirugicala(lobectomie, pneumectomie)
•Semne:
•-dispnee cu durere toracica
•-tahicardie
•-hipoxie si cianoza
•-insuficienta cardiaca dreapta cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta jugularelor
•Interventii:
•-oxigenoterapie
•-bronhodilatatoare si diuretice
•- kinetoterapie respiratorie
 ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
•Tromboza venoasa:
•Cauza:imobilizare prelungita
•Semne:
•-durere spontana sau la palpare in molet
•-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba
•-dilatare venoasa
•-edem unilateral
•-febra
•Interventii:
•-tratament anticoagulant
•-fasa elastica
•-mobilizari active si pasive
•Educatia pacientului:
•-consiliere pentru abandonarea fumatului
•-reeducare respiratorie
•-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pentru tratamentul inhalator.
 PANSAMENTUL

• Definiție - Pansamentul este actul chirurgical prin care o plagă se aseptizează, se

protejează împotriva oricărei infecţii, iritaţii sau traumatisme exterioare, asigură o bună
absorbţie a secreţiilor, un repaus perfect a regiunii lezate pentru a-i uşura vindecarea.
•Principiile executării pansamentului
• Pansamentul se execută în sala de pansament aseptică sau septică, în funcţie de
starea plăgii; la pat se vor executa numai în cazul în care pacientul nu se poate mobiliza.
• Efectuarea corectă a unui pansament trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
* Orice pansament va fi făcut cu bolnavul în decubit, rareori în poziţie şezând şi
niciodată cu bolnavul în picioare, deoarece neobişnuit cu atmosfera sălii de
pansamente, a instrumentarului etc., acestea îl pot impresiona încât îşi poate pierde
cunoştinţa, provocându-i în cădere traumatisme de care suntem răspunzători.
* Pansamentul se execută de către două persoane: medicul şi asistenta care-l serveşte
cu materialele necesare .
 PANSAMENTUL

* Totdeauna alături de bolnav se aşază o tăviţă renală, în care se vor pune

pansamentul scos şi compresele utilizate la efectuarea pansamentului
* Pansamentul va fi efectuat cu ajutorul a doua pense (incorect cu una);
* Se va lucra în condiții de asepsie perfectă : instrumentele şi materialele
folosite să fie sterile, tegumentele din jurul plăgii dezinfectate;
* Se va asigura absorbţia secretiilor: o compresă de tifon acoperită de vată
hidrofilă;
* Se va aseptiza plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului ei de
evoluţie;
* Se va proteja plaga faţă de agenţii termici, mecanici, climaterici şi
infecţioşi ai mediului înconjurător;
* Se va asigura repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi
vindecarea.
 PANSAMENTUL

•Atenţie !!!
* Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau
regiunilor învecinate; prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a
germenilor din plagă, determinându-se o septicemie;
* Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în plagă.
Pentru păstrarea asepsiei se poate întrebuinţa o pensă numai pentru
servirea materialului necesar (alta la fiecare pansament);
* În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează în
prealabil antialgice şi sedative ale sistemului nervos central.
•Materiale necesare
• Pentru efectuarea unui pansament sunt necesare substanţe de aseptizare
a plăgii, materiale de protecţie, mijloace de fixare şi instrumentar adecvat.
 PANSAMENTUL
• Substantele antiseptice sunt reprezentate de diverse soluţii cu rol de curăţare şi dezinfectare a
plăgii şi tegumentelor din jur.
* alcoolul medicinal,
* tinctura de iod,
* apă oxigenată,
* soluţia Dakin,
* acidul boric etc.
• Materialele pentru protejarea plăgii trebuie să
întrunească urmatoarele calităţi:
* Să fie uşoare
* Să nu fie iritante pentru tegumente
* Să se poată steriliza
* Să aibă putere de absorbţie
* Să realizeze o compresiune elastică a plăgii
* Să se opună pătrunderii germenilor din afară
1) Tifonul (comprese)
2) Vată
 PANSAMENTUL
•Mijloace de fixare
•1. Galifixul (mastisolul)
•Avantaje :
* realizează o bună fixare a pansamentului peste plagă
• Dezavantaje :
* pot apărea cazuri de intoleranţă (urticarie)
* se poate dezlipi uşor la pacienţii agitaţi
•2. Leucoplastul
•Avantaje :
* permite o supraveghere uşoară a regiunii operate
* nu jenează funcţiile segmentului respectiv
• Dezavantaje :
• dezlipirea este dureroasă
• capacitatea de aderare are o perioadă mică de eficienţă
• este impermeabil la aer (se produce macerarea tegumentului de
sub bandă).
 INSTRUMENTARUL

Pensa chirurgicală, pensa anatomică, pensa Pean, pensa Kocher, foarfecă, sonda canelată, sonda butonată(stilet),

chiureta Volkman, tăviţă renală

Pensa Pean Pensa Kocher

Foarfeca Tăviţă renală Chiureta Pensă anatomică

 PANSAMENTUL
•Alte materiale
* Benzina sau eterul - pentru degresarea tegumentului
* Meşe
* Tuburi de dren
* Aleze sterile etc.
•Tehnica pansamentului
1) Medicul îşi pune mănuşi sterile şi este servit cu instrumentele necesare
2) Se dezlipeşte cu blândete pansamentul vechi (dacă acesta este lipit de plagă, se umezeşte cu apă oxigenată sau permanganat de potasiu)
3) Se curăţă tegumentul din jurul plăgii cu un tampon îmbibat cu benzină pentru degresare. Se va şterge de la plagă spre periferie pentru a nu contamina plaga. Se
dezinfectează apoi pielea din jurul plăgii cu alcool sau tinctura de iod (betadină).
4) Tratamentul plăgii se face în funcţie de natura şi momentul evoluţiei sale.
* Plăgile operatorii cu evoluţie aseptică nu necesită tratamente speciale
* Plăgile secretante se vor curăţa prin spălare cu soluţii antispetice
* Seroamele şi hematoamele se vor evacua prin scoaterea a 1-2 fire de sutură cu ajutorul unei sonde butonate sau canelate
* Colecţiile purulente se deschid larg şi se drenează cu tuburi
5) Protecţia plăgii se începe cu aplicarea a 2-3 comprese de tifon, peste care se aplică vată hidrofilă, grosimea ei fiind în funcţie de cantitatea de secretii din plagă.
6) Fixarea pansamentului cu galifix, leucoplast sau feşe.
 PANSAMENTUL

Tipuri de pansament

1) Pansament protector se utilizează în plăgi care nu secretă. Se face cu 2-3 straturi de comprese.
2) Pansament absorbant se aplică pe plăgile drenate sau secretante şi este alcătuit dintr-un strat de comprese şi un
strat de vată hidrofilă.
3) Pansament compresiv se indică cu scop hemostatic, pentru imobilizarea unei regiuni sau pentru reducerea unei
cavităţi superficiale după puncţionare. Se aplică un strat de comprese, peste care un strat mai gros de vată şi apoi
se fixează cu feşe în aşa fel încât compresia să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii şi să nu fie
jenată întoarcerea venoasă.
4) Pansamentul ocluziv indicat în plăgile însoţite de leziuni osoase, constă în acoperirea plăgii cu comprese şi vată
peste care se aplică aparatul gipsat pentru imobilizarea osoasă.
 BANDAJUL

• Definiție - Bandajul sau înfăsarea chirurgicală reprezintă metoda de fixare a pansamentului sau de imobilizare
temporară a unor regiuni anatomice cu ajutorul feşilor.
• Feşile pot fi de tifon, de pânză sau ţesătură elastică, de diferite lungimi şi lăţimi, în funcţie de regiunea pe care o
acoperă. . Lăţimea este cuprinsă între 5-25 cm, iar lungimea 1-20 m. Ele se livrează în formă de sul, cu capătul iniţial
la exterior şi cel terminal în interior.
•Indicaţiile bandajului
* fixarea pansamentului în regiunile în care materialele cu substanţe adezive nu asigură această cerintă ( pe
extremitaţi, regiunea capului, zona articulaţiilor);
* fixarea pansamentelor unor plăgi usoare situate în regiuni supuse traumatismelor in timpul activiaţii (mîna, picior);
* efectuarea unui pansament compresiv
* imobilizarea temporară a membrelor care au fost supuse unor traumatisme (entorse, luxatii, fracturi).
 BANDAJUL

•Principii
* să imobilizeze perfect pansamentul pentru protecţia plăgii
* să fie elastic pentru a nu produce leziuni de compresie
* să fie efectuat cu blindeţe şi îndeminare pentru a nu spori suferinţa bolnavului
1) bandajarea membrelor se incepe din porţiunea distală spre cea proximală în sensul circulaţiei venoase
* bandajarea trebuie sa inceapă si să se termine la 15-20 cm de plagă
* sa permită mişcări în articulaţiile interesate
1) capătul feşei va fi plasat opus plăgii şi se va fixa printr-un nod care nu jenează, sau cu leucoplast
2) turele feşei să nu prezinte cute şi să se acopere parţial unele pe altele pentru a nu aluneca .
• Bandajarea toracelui se efectuază pentru fixarea pansamentului la nivelui regiunii toracice cât si pentru
imobilizare în fracturi de coaste şi entorse sau luxaţii ale umarului şi a claviculei. Tipurile de bandaje sânt: bandajul
circular, spica sânului, bandajul Desault, bandajul Velpeau şi basmaua pentru imobilizarea braţului şi a umarului .
 TIPURI DE BANDAJE

bandajul umarului bandajul toracelui bandajul sânilor bandajul sânului

(în spică) (în spică) (în spică) (în spică)
 TIPURI DE BANDAJE

•Bandajul circular al toracelui se realizeaza conducând faşa circular incepând din regiunea inferioară a toracelui
2-3 ture de fixare, după care efectuam ,,manevra policelui" şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr, coborând
faşa pe spate pentru a realiza asfel o bretea de susţinere pe umăr, fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace. Se
repetă manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr. Se conduce faşa în ture spiralate pâna în axilă, unde se
încheie cu 2 ture circulare.
• Spica sânului se începe cu două ture circulare de fixare pe torace, după care se conduce faşa de jos în sus
spre umarul opus sânului de pansat, trecând peste sânul interesat. Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce
trebuie pansat, pâna în dreptul turei circulare, care se execută de fiecare dată după ce s-a trecut faşa peste sân şi
spate. Se încheie bandajul cu doua ture circulare.
Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni.
 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE - REGIMUL DE VIAȚĂ AL BOLNAVULUI CU
AFECȚIUNI CHIRURGICALE

• In functie de tipul interventiei, pacientii pot fi nevoiti sa stea peste noapte sau pot fi externati in aceeasi zi. Cu cat se tine cont mai
strict de indicatiile medicului curant, cu atat recuperarea este mai rapida si mai buna.
• Odata ajunsi acasa, pacientii sunt sfatuiti sa evite eforturile fizice excesive si sa se odihneasca cat mai mult, insa acest lucru nu
inseamna repaus complet (doar in anumite situatii in care medicul il indica), ci reluarea activitatilor normal e de dinainte de operatie,
incet, incet.
• Respectarea tratamentului antialgic prescris Unii oameni nu accepta idea de a lua medicamente impotriva durerii din cauza
riscului de dependenta si toxicitate. Refuzul de a lua medicamentele antialgice poate face ca durerea sa fie prea mare si sa impiedice
miscarea.
• Reducerea miscarii ridica riscul de formare a cheagurilor de sange (tromboza venoasa), in special la nivelul picioarelor.
• Este indicat sa se respecte tratamentul medicamentos prescris de medic, durerea nu trebuie ignorata si nici tratata superficial, intrucat
aceasta face parte din procesul de vindecare si trebuie tratata ca atare. De asemenea, orice modificare sau intensificare a durerii
trebuie comunicata medicului, intrucat poate fi semnul unei complicatii.
• Supravegherea plagii
• Inciziile chirurgicale prezinta un risc ridicat de infectie, doar prin faptul ca exista o discontinuitate la nivelul tegumentului.
Supravegherea constanta a plagii si asigurarea ca aceasta nu se infecteaza reprezinta aspecte foarte importante.
• Plaga trebuie pastrata uscata, iar pansamentul trebuie sa fie schimbat conform instructiunilor primite de la medic .
 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE - REGIMUL DE VIAȚĂ AL BOLNAVULUI CU
AFECȚIUNI CHIRURGICALE

• Exista sanse foarte mari ca in urma interventiei chirurgicale sa apara dureri, mancarimi, furnicaturi si amorteala. In cazul in care exista material
de sutura, pansamentul trebuie protejat intocmai indicatiilor primite, fara a-l uda pana la suprimarea firelor. Dupa indepartarea materialului de
sutura, este recomandata reluarea toaletei locale, fara a indeparta fortat crustele, acestea cazand singure in urma spalarilor repetate.
• De asemenea, leziunea se poate inflama si pot sa existe secretii, dar toate aceste lucruri sunt normale.
• Daca totusi exista secretii purulente, febra, durere persistenta, sangerari si miros urat, medicul trebuie anuntat de urgenta. Acestea reprezinta
semne de infectie si necesita atentie imediata.
• Urmarea corespunzatoare a tratamentului cu antibiotice
• Antibioticele trebuie administrate exact asa cum au fost prescrise. Faptul ca incizia arata bine, iar starea de sanatate pare buna, nu inseamna ca
tratamentul poate fi intrerupt.
• Oprirea tratamentului creste extrem de mult riscul de aparitie a rezistentei la antibiotice. De aceea, tratamentul antibiotic trebuie administrat exact
asa cum a fost prescris de catre medic, in functie de antibiograma care arata sensibilitatile la antibiotic. Acesta trebuie sa fie administrat alaturi de
un medicament antisecretor gastric si de un protector al florei intestinale, pentru a evita reactiile adverse ale antibioticelor. Dupa terminarea
perioadei prescrise de medic, tratamentul antibiotic este intrerupt.
• Evitarea cheagurilor de sange
• Cu cat miscarea este permisa mai repede, cu atat mai bine. Daca un pacient sta foarte mult timp in pat, sangele stagneaza la nivelul picioarelor si
creste riscul de formare a cheagurilor de sange. De la nivelul picioarelor, cheagurile de sange sunt antrenate de fluxul sanguin si pot ajunge la
inima sau plamani (embolie pulmonara), cu consecinte dramatice.
• Practicarea unor exercitii fizice la pat care sa implice picioarele este extrem de importanta, prevenind formarea de cheaguri. Exercitiile pot fi
foarte simple, de exemplu rotirea picioarelor, flexia coapsei pe abdomen sau a gambei pe coapsa.
 EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE - REGIMUL DE VIAȚĂ AL BOLNAVULUI CU
AFECȚIUNI CHIRURGICALE

• Avand in vedere ca orice interventie chirurgicala predispune catre formarea cheagurilor de sange, medicul
curant poate recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele variante de tratament:
• utilizarea de medicamente anticoagulante, care au rolul de bloca formarea cheagurilor de sange; acestea pot
fi administrate atat inainte, cat si postoperator;
• - utilizarea de ciorapi compresivi, care favorizeaza intoarcerea veoasa prin compresie la nivelul gambelor
• - reluarea activitatii, exercitii fizice de intensitate redusa pentru a stimula fluxul sanguin
• Odihna si dieta
• Urmarea unui program optim de somn este foarte importanta pentru recuperarea optima a unui pacient ce a
suferit o interventie chirurgicala. Un corp epuizat nu se poate vindeca rapid, iar un somn odihnitor de minim
8 ore/noapte poate ajuta in acest caz.
• Pe langa un somn optim, trebuie sa se tina cont si de o alimentatie echilibrata. Aceasta ajuta corpul sa isi
recupereze energia pierduta si favorizeaza vindecarea.
• Tesuturile afectate de incizie se vor repara mult mai rapid si vor fi mai puternice daca primesc substantele
nutritive necesare prin alimentatie.