Scoala Postliceala Sanitara Alexandria

MI-II- IP
Anul II, GRUPA A
Maistru instructor: As. Oprea Maria
24.07.2020

Puncţia vezicii urinare

Participarea asistentului medical la efectuarea puncţiei vezicii urinare. Scop/indicaţii.

- foarte rar – prelevarea urinei direct din vezica urinară pentru examenul de laborator atunci când
trebuie exclusă total posibilitatea contaminării:
- golirea vezicii în retenţiile acute de urină când sondajul vezical nu poate fi executat: stricturi
uretrale, hipertrofie de prostată, traumatisme uretrale sau ale vaginului (când sondajul este
contraindicat).

Materiale necesare
- un câmp pentru acoperirea zonei pe care se face puncția;
- materiale dezinfecţie: betadină, tampoane;
- material steril pentru puncţie:
- trocar subţire cu mandren sau un ac pentru injecţie intramusculară cu lungime 10-12 cm;
- seringi de 20 ml;
- pense anatomice şi hemostatice;
- câmp chirurgical cu deschidere;
- comprese sterile;
- mănuşi sterile;
- material pentru anestezie:
- seringă;
- ace pentru injecţie s.c.;
- soluţie anestezică;
- material pentru îndepărtarea pilozităţii;
- vas colector;
- cilindru gradat;
- tăviţă renală;
- pernă tare.

Pregătirea pacientului
- se anunţă pacientul şi se explică senzaţia de uşurare în caz de retenţie;
- se îndepărtează pilozitatea din zona suprapubiană;
- dacă scopul este recoltarea urinei, pacientul este anunţat să nu urineze câteva ore sau dacă vezica nu
e plină, este rugat să bea 1-2 pahare de lichid, iar când rinichiul nu excretă suficient, medicul poate
recomanda diuretice;
- se aşază pacientul în decubit dorsal;
- sub bazin se aşază o pernă tare.

Participarea asistentului medical la procedură:

Puncţia se face de către medic ajutat de 1-2 asistenți medicali.
Medicul:
- stabileşte locul – de deasupra simfizei pubiene pe linia mediană la 2 cm deasupra simfizei;
- îmbracă mănuşi sterile;
- efectuează anestezia locală;
- izolează locul prin acoperire cu câmpul steril;
- execută puncţia şi adaptează tubul de scurgere al urinei în vasul colector.

Asistentul medical:
- pregăteşte masa pentru puncţie;
- ajută pacientul să se aşeze în poziţia corespunzătoare (decubit dorsal) cu o pernă sub zona sacrală;
- ajută pacientul să-şi dezbrace partea inferioară a corpului;
- dezinfectează locul;
- serveşte medicului materialul pentru anestezie;
- serveşte medicului seringa şi acul pentru puncţie;
- supraveghează pacientul în timpul puncţiei;
- urmăreşte scurgerea urinei/primeşte probele recoltate dacă este cazul;
- notează cantitatea, aspectul urinei.

Îngrijirea după puncţie

- după retragerea acului de către medic şi dezinfecţia locului se aplică un pansament;
- se conduce pacientul la pat;
- se controlează locul şi pansamentul pentru a observa dacă urina se scurge prin înţepătură;
- se măsoară funcţiile vitale.

Participarea asistentului medical la puncţia biopsică renală

Este recoltarea cu ajutorul unui ac de puncţie a unui fragment din parenhimul renal pentru examen
histopatologic.
Scop/indicaţii:
- stabilirea etiologiei insuficienţei renale;
- monitorizarea sindromului nefrotic;
- stabilirea gradului de afectare în lupus eritematos sistemic (LES);
- suspiciunea de neoplasm renal.

Materiale necesare:
- ace pentru puncţie;
- seringi;
- materiale pentru anestezie;
- flacon cu soluţie fixatoare;
- câmpuri chirurgicale;
- materiale pentru dezinfecţie;
- mănuşi sterile;
- tăviţă renală.

Pregătirea pacientului:
- se informează asupra necesităţii și derulării procedurii;
- se informează pacientului asupra modului de colaborare;
- se obţine consimţământul;
- pacientul nu mănâncă cel puţin 10 ore înaintea procedurii;
- se evaluează testele de coagulare (timp de protrombină, timp parţial de tromboplastină, hemoblobină,
hematocrit;
- se determină grupa sangvină;
- puncţia se poate face sub control ecografic;
- poziţia este decubit ventral cu o pernă sub abdomen.

Efectuarea puncţiei
- se face dezinfecţia locului: regiunea lombară în dreptul discului, intervertebral L1-L2 la 8 cm de
linia mediană;
- dacă nu există o contraindicaţie, se preferă rinichiul drept, pentru a evita lezarea splinei şi a unor
vase mari;
- medicul face anestezie locală;
- se acoperă zona cu un câmp steril deschis în centru;
- pacientul este invitat să respire şi să rămână în apnee;
- medicul execută puncţia, aspiră ţesutul;
- se retrage acul şi se exercită presiune asupra locului înţepăturii cel puţin 20 minute;
- fragmentele de ţesuturi se îndepărtează din ac prin insuflare de aer cu seringa şi se pregătesc pentru
laborator.

Îngrijirea pacientului după puncţie

- pacientul rămâne în repaus la pat cel puţin 24 ore în decubit dorsal;
- este sfătuit şi ajutat să consume lichide din abundenţă;
- se aplică punga cu gheaţă pentru prevenirea hemoragiei;
- se controlează funcţiile vitale;
- în primele 24 ore poate apărea o uşoară hematurie;
- dacă apare febra sau hematuria depăşeşte 24 ore se anunţă medicul;
- după externare, pacientul este sfătuit să evite eforturile fizice extenuante