Sunteți pe pagina 1din 36

Modulul 50: ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI

NURSING SPECIFIC
COMPETENTE

1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie


2. Analizeaza semnele si simptomele specific afectiunilor grave
3.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la
pacientii cu afectiuni grave.
4.Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
5.Aplica interventiile proprii si delegate
6.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Procesul de ingrijire (nursing)


Este o metoda organizata si sistemica care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Fiecare proces
de ingrijire se refera la individul respectiv.
Este impartit in 5 etape :
1.Culegerea de date.
2.Analiza si interpretarea datelor : stabilirea problemelor si a diagnosticului de nursing.
3.Planificarea ingrijirilor prin stabilirea unor obiective de ingrijire.
4.Realizarea interventilor.
5.Evaluarea.
1.Culegerea de date sau aprecierea starii bolnavului : este un proces continuu in sensul ca pe tot parcursul
activitatii A.M. nu trebuie sa inceteze observarea si culegerea datelor privind pacientul.
Tipuri de informatii culese :
a.Date obiective : datele observate de A.M. la pacient(ceea ce vedem).
b.Date subiective : cele expuse de pacient.
c.Date continand informatii trecute adica'antecedente'.
d.Date legate de modul de viata al pacientului,obiceiurile sale,anturajul sau si mediul inconjurator din care
face parte.
Informatiile culese sunt grupate in :
1.Date relativ stabile.
2.Date variabile.
1.Date relativ stabile :
- informatile generale : nume,varsta,sex,stare civila.
- caracteristici individuale : rasa,lb.vorbita,religie,cultura,ocupatie.
- gusturi personale si obiceiuri : alimentatie,ritm de viata.
- evenimente biografice legate de sanatate : antecedente personale,interventii chirurgicale,accidente,nr.de
sarcini,avorturi.
Elemente fizice si reactionale : deficite senzoriale,proteze,alergii,grupa sangvina si Rh..
Reteaua de sustinere a pacientului : familie si prieteni.
2.Date variabile sau in continua evolutie :
- date care cer o constanta reevaluare.
- date legate de starea fizica:temperatura puls, respiratie, TA,apetit, eliminare, somn, miscare,i nflamatie,
infectie, oboseala, reactii la tratament si la unele medicamente.
- date legate de conditile psihosociale : anxietate,stres,stare de confort,stare depresiva,stare de
constienta,grad de autonomie,capacitate de comunicare.
Surse de informatie :
- sursa cea mai importanta,directa si primara este pacientul.
1

- surse secundare sau indirecte sunt : familia si membri echipei de sanatate,dosarul medical anterior si
actual,scheme de referinta(consultarea unor date cu cazuri specifice, ex :hemodializa).
Mijloace de obtinere a informatilor :
- observarea pacientului.
- interviul pacientului.
- consultarea surselor secundare.
Observarea pacientului : este elementul primordial de baza folosit de A.M. Reprezinta o capacitate
intelectuala deosebita,de a sesiza prin intermediul simturilor toate detaliile. Observarea este un proces
mental activ care este de obicei subiectiva ceea ce determina o oarecare fragilitate.
Perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am invatat sa vedem si la ceea ce este de
vazut.
Prin efort intelectual trebuie sa diminuam selectivitatea.
Implicarea simturilor in observare :
- vederea aduce informatii privind caracteristicile fizice: fizionomie, privire, comportament. Ne ajuta sa
percepem semne si simptome care traduc o problema de sanatate : fata trista,agitatie,descurajare,leziuni ale
corpului.
- auzul trebuie sa fie perfect : intonatia vocii, gemetele, vaicarelile, plangerile ;zgomote emise de pacient :
batai cardiace.
- mirosul-pentru gradul de curatenie al pacientului ;rocese patologice : infectia unei plagi care degaja un
miros urat;halena.
- atingerea joaca un rol important in examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului.Atingerea
permite cunoasterea detalilor (caldura sau racirea membrelor).
Interviul : intrevederea,dialogul si discutia cu pacientul se desfasoara in intimitate.
Conditiile pt. interviu :
- alegerea momentului oportun pentru pacient,cu respectarea orei de masa,de somn,a situatilor de repaus sau
de oboseala si a perioadelor cand pacientul este suferind.
- A.M. prevede un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in felul sau.
- A.M. creaza toate conditiile asigurand intimitatea la care pacientul are dreptul si creaza un confort
corespunzator.
- interviul se bazeaza pe abilitatea A.M. de a stabili o comunicare eficace si clara.
- interviul presupune capacitatea A.M. de a manifesta un comportament care sa
reflecte : atitudine de acceptare,atitudine de respect,capacitate de ascultare,
capacitate de empatie (transpunerea in starea fizica si psihica a pacientului).
- A.M. trebuie sa demonstreze ca are manifestarea de empatie prin mentinerea unui contact vizual si
adoptarea unei expresii(mimica corespunzatoare).
Abilitatile A.M. care faciliteaza interviul :
1.Abilitatea de a pune intrebari adecvate : inchise sau deschise.
- inchise : aduc un raspuns limitat prin DA sau NU.
- deschise : permit pacientului sa se exprime.
Tipuri de intrebari deschise :
- de tip narativ : va rog sa-mi povestiti ce probleme va deranjeaza ?
- de tip descriptiv : felul pacientului de a fii.
- de clarificare : de ce nu mancati carne ?
2.Abilitatea de a confirma,de a valida :
- trebuie eliminat subiectivismul informatiilor sale.
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
- abilitatea de a face o sinteza.
- abilitatea de a aplica o ascultare activa.
2

Precizari in legatura cu interviul A.M.


Favorizarea relatilor de interactiune cu pacientul :
1.Se asigura intimitate si ambianta prin instalarea intr-un loc calm,izolat in care sa nu fie deranjat interviul.
2.Se va arata un real interes pentru starea de sanatate a pacientului.
3.Adresarea catre pacient se face numindu-l.
4.Se va acorda toata atentia printr-un contact vizual permanent.
5.A.M. nu se grabeste,lasa pacientul sa-si termine fraza.
6.Se va utiliza un vocabular corespunzator,nu se incepe interviul cu intrebari intime delicate.
7.A.M. trebuie sa fie pregatit in prealabil cu informatile in lagatura cu pacientul (daca este surd,mut,agresiv).
8.Se va pune o singura data o intrebare.
9.La inceputul interviului se vor discuta cateva minute lucruri banale.
10.Intrebarile trebuie puse in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul.
11.A.M. foloseste un sistem de consemnare a informatilor(nu trebuie sa se bazeze pe memorie).
12.De fiecare data A.M. aduce multumiri pacientului pentru colaborare.
2.Analiza si interpretarea datelor: stabilirea problemelor si a diagnosticului de nursing.
a. Examinarea datelor.
b.Clasificarea datelor : date privind independenta si dependenta pacientului.
c.Stabilirea problemelor de ingrijire si a prioritatilor problemelor.
d.Analiza presupune regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi fundamentale.
Interpretarea datelor inseamna a da un sens si a explica originea sau cauza problemei de
dependenta(definirea surselor de dificultate).
Stabilirea diagnosticului de ingrijire se face pe baza celor 3 parti principale :
- problema de dependenta a persoanei.
- cauza problemei de dependenta.
- semne si simptome.
Diagnostic de nursing=P+E+S
P- problema de sanatate.
E- etiologia sau cauza.
S- semne si simptome.
Ex : P=alterarea eliminari intestinale(constipatie).
E=imobilitate.
S=scaune rare,dure,senzatie de presiune la nivelul rectului,dureri abdominale.
P.
E.
S.

Tipuri de diagnostic de nursing :


1. Diagnostic actual - problema este prezenta,semnele si simptomele sunt validate si cauza identificata.
Ex : alimentatie inadecvata prin deficit din cauza stari depresive.
2. Diagnostic potential - problema are mari sanse sa survina.
Ex : atingerea potentiala a integritati pielii din cauza imobilitati(escare).
3. Diagnostic posibil - problema poate sa fie prezenta dar nu este certa.
Ex : perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in ceea ce priveste disfunctia sexuala.
3.Stabilirea obiectivelor de ingrijire si planificare a ingrijirilor
3.Obiective de ingrijire :
1.Descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient.
3

2.Un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventilor.


Obiectivele din punct de vedere al tipului sunt :
- Obiective pe termen scurt(OTS) care dureaza ore sau zile.
- Obiective pe termen mediu(OTM) care dureaza o saptamana.
- Obiective pe termen lung(OTL) care trebuie atins pe mai multe saptamani,luni.
Ex : - OTS : doamna x va fi asezata in fotoliu in fiecare zi timp de o ora de 3 ori pe zi.
- OTM : domnul y sa mearga fara ajutor pana la baie in timp de o saptamana.
- OTL : doamna z sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor pentru a fi capabila sa tricoteze in
termen de o luna.
Obiectivele formulate raspund la 5 intrebari si anume :
1.Cine face actiunea ?(infirmiera,asistenta medicala).
2.Ce face pacientul si ce se poate face ptentru el ?
3.Cum se face actiunea ?
4.Cand se face actiunea ?
5.In cat timp se face actiunea ?

Prioritatile in abordarea ingrijirilor, A.M. se va ocupa in ordine de:


1.Nevoia a carei nesatisfacere antreneaza o mare cheltuiala de energie.
2.Nevoia a carei nesatisfacere pune in pericol starea pacientului.
3.Situatia de insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului.
4.Nevoia a carei nesatisfactie determina un grad important de dependenta.
5.Nesatisfacerea unei nevoi care are consecinte grave asupra mai multor nevoi.
6.Nevoia a carei nasatisfacere deranjeaza confortul pacientului.
7.Nevoia a carei nesatisfacere se rasfrange asupra demnitati pacientului.
4. Planificarea ingrijirilor :
- stabilirea unui plan de interventie a mijloacelor de desfasurare si a precautilor care trebuie luate.
Interventile pot fi delegate(stabilite de medic)sau interventi proprii,autonome pe care A.M. le face
singura.
Pentru ca interventile sa fie evaluabile trebuie respectate urmatoarele principii :
- sa se indice la ce ora si in ce moment al zilei s-a efectuat interventia.
- la ce interval.
- ce continuitate si pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea.
Realizarea interventilor :
- se efectueaza de intreaga echipa.
-Pacientul executa actiunile planificate pt.el in functie de resursele propri.
-A.M. supervizeaza toate actiunile,incurajeaza pacientul si il informeaza in legatura cu ingrijirile.Manifesta
empatie(adica se transpune in situatia pacientului).
-Echipa de ingrijire asigura completarea si eficacitatea activitati profesionale.
- Familia in anumite circumstante este alaturi in actiuni de ingrijire.
4

5.Evaluarea ingrijirilor : a face o judecata asupra progresului pacientului in raport cu interventile A.M.
Cand se face:
- trebuie sa se faca cu regularitate la diverse intervale.
- obiectivul indica in ce timp se face evaluarea.
Ce se evalueaza :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata.
- satisfactia pacientului

NURSING IN ATI
Nursingul in terapia intensiva se refera la ingrijirea pacientului in stare critica.
Pacientul critic este acel pacient care se gaseste intr-o situatie amenintatoare de viata datorita unei
suferinte acute sau cronice care determina dezechilibrul/ insuficienta unor functii vitale.

Sectia de terapie intensive-ATI


Bolnavii in stare grava, care necesita supraveghere permanenta, instalatie si aparatura deosebita in vederea
redresarii sau mentinerii functiilor vitale sunt ingrijiti la seviciile de terapie intensiva cunoscute si sub
denumirea de ATI (Anestezie si Terapie Intensiva) datorita necesitatii supravegherii permanente a acestor
categorii de bolnavi care pot avea diferite afectiuni de urgenta ( cardiace, pulmonare, chirurgicale,
neurologice etc.). S-au creat sectii de terapie intensiva pe profile specializate pentru tratarea afectiunilor de
care sufera.
De asemenea, la terapie intensiva se ingrijesc si bolnavii operati in perioada post narcotica - perioada
critica in care pot aparea diferite accidente. Exemple de unitati de terapie intensiva sunt: chirurgie generala,
chirurgie cardiovasculara, chirurgie toracica, ginecologie, neurochirurgie etc.
Unitatea de terapie intensiva nu este subordonata din punct de vedere administrativ nici uneia din sectiile
de specialitate. La terapie intensiva, ingrijirea bolnavului dureaza pana la reechilibrarea dereglarilor, a
functiilor vitale, dupa care bolnavul este transferat la sectia de specialitate careia ii apartine.
Unitatea de terapie intensiva este formata din saloane mari, de 6 paturi, divizate in incaperi mai mici,
respectiv de 1-2 paturi.
Saloanele sunt grupate pe zone distincte, septici fi aseptici, sunt prevazute cu camere, filtre, unde se
schimba halatele si incaltamintea de protectie
Sectiile ATI au legaturi cu blocul operator si cu laboratoarele. Saloanele trebuie sa prezinte un
microclimat optim, aer conditionat si sterilizat; temperatura trebuie sa fie de 20 -22; paturile trebuie sa
fie prevazute cu instalatii pentru administrarea oxigenului, instalatii pentru aspiratie, tensiometre fixe la
perete, instalatii de lumina, precum fi cu monitoare de supraveghere a functiilor vitale. Semnalizarea
modificarilor in starea pacientului este realizata de monitoare, acustic si optic (Danger = pericol).
Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice, insuficienta respiratorie acuta, stopul
cardiorespirator, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta renala acuta, comele, intoxicatii, arsuri,
degeraturi, socul, perioada postoperatorie a pacientilor operati sub
anestezie generala etc.

Sarcinile generale ale asistentei medicale de la ATI:


sa intretina inventarul tehnic in stare perfecta de functionare si sterilitate, cum ar fi:
- trusa pentru reanimare respiratorie;
5

- trusa pentru reanimare cardiaca si defibrilator;


- aparate pentru reechilibrare circulatorie, infuzomate, injectomate;
- trusa cu medicamente de prima urgenta;
- ventilatoare pentru respiratie asistata.
Aparatura de investigatii si tratament trebuie sa cuprinda:
- monitoare EKG;
- electroencefalograf;
- aparatul Roentgen portabil;
- aparate de respiratie artificiala;
- dispozitive de administrare a oxigenului.
Aparatura electronica de supraveghere a bolnavilor:
- aparat de masurare PVC (presiune venoasa centrals);
- monitor pentru puls, temperatura, respiratie.
Sarcinile speifice ale asistentului /asistentei de la ATl
Preia bolnavii din sala de operate de la medicul anestezist, urmarind constantele vitale;
Instituie oxigenarea prin sonda nazala sau prin pipa Guedel, masca, ochelari;
Urmareste buna functionare a perfuziei I.V.;
Daca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial, supravegheaza functionalitatea
aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta: presiunea de ventilatie stabilita si
expansiunea ambelor arii pulmonare, coloratia tegumentelor;
Depistarea unui eventual glob vezical pe care il sesizeaza medicului, pentru montarea unei sonde
vezicale;
Supravegheaza plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce aparuta postoperator;
In caz de voma vegheaza ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor respiratorii si sesizeaza
medicul, care va aprecia daca este necesara montarea unei sonde de aspiratii;
Masoara si inregistreaza constantele biologice principale (T.A,.P,.T, respiratie, diureza, lichide aport) facand bilantul zilnic si cumulativ;
Sesizeaza medicul asupra eventualelor modificari patologice care pot sa apara;
Verifica permeabilitatea si pozitionarea sondei de aspiratie gastrica, aspectul
si cantitatea lichidului de aspiratie;
Urmareste permeabilitatea sondei urinare fi estimeaza diureza;
Mobilizeaza din pat bolnavii operati recent sau imobilizati la pat o perioada de timp si ii
supravegheaza. Mobilizarea bolnavilor din A.T.I, se face la indicatia medicului, de multe ori o
mobilizare intempestivs sau nesupravegheata poate duce la accidente nedorite
Recolteaza sange si produse biologice pentru analize de laborator si instaleaza perfuzii indicate de
medic;
Aduce analizele de laborator (rezultatele) pe cat posibil n aceeasi zi si le inregistreaza in F.O.;
Administreaza tratamentul indicat de medic, respectand ritmicitatea prescrisa;
Asigura aprovizionarea cu solutii perfuzabile, materiale consumabile si medicamente de la aparatul
de urgenta, astfel incat baremul sa fie in permanenta intreg;
Asigura in zilele care nu se pot asigura continuitate la punctul de transfuzie si sunt solicitari determinarea grupelor saguine si a Rh-ului, aprovizionarea cu sange, livrarea sangelui dupa
efectuarea probelor de compatibilitate;
Asigura efectuarea de urgenta pe tot parcursul zilei.
6

INTERVENTII SPECIFICE IN ATI


- Monitorizarea EKG;
- Monitorizarea functiilor vitale: TA; respiratia;
- diureza; durerea; starea de constienta, aspectul faciesului si a tegumentelor;
- Respiratie asistata pe ventilator; administrare de oxigen;
- IOT (intubatie oro-traheala) efectuata de medic;
- Reechilibrare hidroelectrolitica
- Masurarea presiunii venoase centrale (PVC);
Monitorizarea EKG si a TA, respiratiei, diurezei
Interventiile asistentei:
- conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua EKG;
- TA se monitorizeza cu ajutorul aparatelor electronice ce se fixeaza pe toracele bolnavului cu banda, iar
la brat manseta; se programeaza pentru a masura TA la anumite intrevale de timp; alta posibilitate de
inregistrare a TA poate fi cu ajutorul unui tensiometru fix montat la perete in dreptul fiecarui pat de la
ATI;
- Respiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite intervale de timp;
Diureza se monitorizeaza prin sondaj cu sonda Foley efectuat de medic, la care se ataseaza o punga
colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de urina.
PLAN DE INGRIJIRE IN ATI

C 3.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire


(nursing) la pacientii cu afectiuni grave
1.Culegere de date:

interviu,

observatie clinica,

cercetare documente medicale,

discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.


Culegerea datelor
aprecierea rapida a functiilor vitale(respiratie,puls ,tensiune arterial)
observarea pacientului prin implicarea organelor de simt(vedere,auz,atingere,miros)se obtin
informatii asupra inor manifestari:
- fata trista,suferinda
- agitatie sau adinamie
- coloratia tegumentului
- eruptia pielii
- intonatia vocii,gamete,plangeri
- caldura tegumentelor,induratia,etc.
- halena

Alte aprecieri
- starea somatic
-starea de constienta
-obezitate,denutritie
7

-deshidratare,mobilitate
Pacientii aflati in terapie intensive sunt imobilizati la pat
-fie din cauza unei stari patologice care face imposibila miscarea
-fie ca masura preventive fata de unele complicatii(emboli,hemoragii)
-fie ca masura terapeutica(trraumatisme, fracturi,infarct de miocarde,etc)
date de identitate si stare civila
diagnosticul medical,ocupatie(existenta unei patologii profesionsle),antecedente
personale(boli,operatii etc.)
2. Analiza si sinteza datelor

manifestari de independenta:

manifestari de dependenta:
- dispnee
- apnee
- cianozaperinazala,a buzelor, extremitatilor
- stridor(respiratie suierata)
- tiraj(depresia spatiilor intercostale in cursul inspirului
- semne ce insotesc disfunctia respiratorie:agitatie psihomotorie,miscari sacadate ale
membrelor,clonii la nivelul buzelor si pleoapelor,obnubilare pana la coma;semen cardiopulmonare:HTA,bradicardie si colaps
- hipotensiune arterial
- bataile aripilor nasului(un reflex arhaic ce traduce hipoxemia

surse de dificultate(de ordin fizic,psihic,social,lipsa cunoasterii)


3. Probleme posibile / diagnostice de ingrijire (nursing):
1.Respiratie ineficienta prin:

obstructia cailor aeriene superioare(semne clinice de hipoxie si hipercapnee-respiratie


superficial,zgomotoasa(stridor)cu tiraj intercostals si supraclavicular
-stare de agitatie extrema
-globi ocular exoftalmici
-transpiratii reci
-tahicardie initial,apoi bradicardie urmata de stop cardio respirator
-midriaza

alterarea functionalitatii centrului respirator


-cefalee
-tulburari vizuale,edem papilar
-varsaturi
-tulburari psihice
-vertij
-tulburari vegetative

modificarea integritatii cutiei toracice


-durere
-cianoza
-asaimetria celor doua hemitorace
-respiratie paradoxala(volet costal)

colectii patologice(hemotorax,pneumotorax):
-limitarea miscarilor respiratorii
-tiraj intercostals inspirator
-cianoza
8

-dispnee cu ortopnee
-tuse
2.Circulatie inadecvata

apare in stare de soc si/sau insuficienta circulatorie periferica


-pacientul (de cele mai multe ori)sta in decubit dorsal,inert,somnolent,indifferent sau agitat
-facies palid cu privirea in gol
-tegumente reci si palide,uneori cianotice,acoperit cu transpiratii,vascoase reci
-ochi incercanati si infundati in orbite
-buze uscate,frecvent cianotice
-cianoza patului unghial
-tahicardie
-hipotensiune arterial
-polipnee superficial(dispnee cu tahipnee si batai ale aripilor nasului)
-oligurie extrema pana la anurie
-vene periferice colabate
-abdomen meteorizat
-agitatie.obnubilare,coma(din cauza hipoxiei cerebrale)

legat de hipovolemia hemoragica


-paloare
-ameteli,vajaituri in urechi,lipotimii
-extremitati reci
-sete intense,gura uscata
-puls accelerat
-tensiune arterial scazuta
-respiratie accelerate,superficial

legat de hipovolemie prin deshidratare


-ochi infundati in orbite
-facies palid
-uscaciunea pielii si mucoaselor
-sete
-tegumente si mase muscular flasce,hipotone

legat de tulburari de ritm ventricular


-extrasistole ventriculare cuplate(bigeminism,trigeminism
-tahicardie ventriculara paroxistica(frecventa de 100-150/min)
-fibrilatie ventriculara(300-400/min complet neregulata)
-flutter ventricular(frecventa mai mica de 300/minut si ritm regulat)
3.Alimentative inadecvata
prin deficit

legat de aport insufficient de factori nutritive


-anorexie
-consum redus de alimente
-pierdere in greutate
-slabiciune

legat de lipsa reflexului de deglutitie(pacienti comatose)-reflexul de deglutitie,examinat succesiv da


informatii valoroase asupra evolutiei progressive sau regressive a comei.
- urmarirea se face prin introducerea de lichid in cavitatea bucala a bolnavului:intai nu se observa
nici o miscare mai mult sau mai putin adaptata buzeloe in contact cu recipientul
9

daca coma se aprofundeaza,lichidul este pastrat in gura mai mult timp inainte de a fi dirijat spre
faringe
- intr-un grad mai avansat al comei,lichidul sta un timp indelungat in gura,fara sa declanseze
tulburari de deglutitie,scurgandu-se apoi in afara cavitatii bucale prin comisuri
- in coma de profunzime medie atingera buzelor cu lingura nu declanseaza miscarea de apucare a
alimentelor
din cauza varsaturilor incoercibile
-varsaturi alimentare,bilioase sau mucozitati
-hematemeza

prin surplus

legat de aport in exces-hiperhidratare


4.Imobilitate totala sau partial(manifestarie de dependent enumerate pot fi si cauzele problemei de
imobilitate)
-slabiciune
-coma,lesin
-hemiplegii,paraplegii,tetraplegii
5.Alterarea starii de constienta

afectarea sistemului nervos central prin intoxicatii,traumatism cranio cerebral,dezechilibru hidric


-coma
-delie,confuzie
-agitatie sau apatie
-dificultate de a intelege
-dezorientare in timp si spatiu
6.Eliminare inadecvata
In exces

cauzata de
-varsaturi
-poliurie
-diaree
-eliminari patologice:hematemeza,melena ,drenajsupuratii,hematurie
Eliminare deficitara

cauzata de
-oligurie
-constipatie
7.Hipersomnie

din cauza epuizarii:afectiuni organice(cerebrale,dezechilibre)sau din cauza efectului therapeutic al


medicamentelor
-prelungirea duratei si profunzimii somnului
8.Insomnie

din cauza anxietatii,durerii,ambianta inadecvata


-ore insufiuciente de somn
-treziri frecvente
9.Hipertermie

din cauza unui process inflamator infectios sau dereglarii centrului termic(traumatisme,AVC)
10.Hipotermie

10


din cauza insuficientei respiratorii periferice(soc) sau expunerii la frig
11.Risc de accidentare

din cauza agitatiei psihomotorii sau a starii de inconstienta(loviri,caderi din pat)


12.Comunicare verbala inadecvata

legat de modificarea starii de constienta


-nu comunica verbal
13.Depresie

legat de dificultatea de a se adapta la boala


-apatie,tristete
-idei pesimiste
14.Frustrare

legat de incapacitatea de a participa la activitati religioase

C.4. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)


1.Criterii obiective:specificate, performanta, implicare, realism, observabilitate
OBIECTIVE
-sustinerea/restabilirea functiilor biologice afectate(respiratorii,cardiocirculatorii,excretorii,metabolice,neuropsihice)
-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
-asigurarea unui aport caloric crescut
-combaterea hipovolemiei
-imobilizare la pat si asigurarea conditiilor de monitorizare si de ingrijire a bolnavului imobilizat
-mentinerea diurezei,monitorizare permanenta prin sonda a demeure
-linistirea pacientului
-combaterea hipertermiei/hipotermiei
-identificarea cauzelor care ar putea determina complicatii si prevenirea complicatiilor
2.Prioritati de ingrijire:mentinerea functiilor vitale, supravegherea starii de constienta, supravegherea
functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
3. Interventii:
Interventii prorrii: comunicare, hidratare, alimentare, igiena,profilaxie, educatie
Interventii delegate:pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, pregatirea
preoperatorie , ingrijirile portoperatorii, administrarea tratamentului general si local.

C.5. Aplica interventiile proprii si delegate


1.Resurse materiale
1.1.Instrumente: tensiometru, seringi si ace sterile, truse de intubatie traheala,de raheostomie, truse de
cateterism venos(PVC),sonde vezicale, sonda de intubatie digestive(Blackmoore)truse de perfuzie si
transfuzie, aparatura pentru oxigenoterapie, ventilatoare si monitoare ,defibrillator echograf, EEG,
Rx.portabil
1.2. Materiale: pat special, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice
etc.
1.3.Medicamente :solutii perfuzabile,antibiotic,diuretice,anticoagulante etc
2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului:
Pregatirea psihica: informare, explicatii(pacient constient) asigurarea confortului psihic.
Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiea, camp operator
11

3.Interventii specifice:dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor oro


faringiene,traheotomie ,resuscitarea cardiorespiratorie, perfuzia,transfuzia, oxigenoterapia, pansamente,
supravegherea functiilor vitale monitorizare, pozitia bolnavului in pat,mobilizare bilantul intrari-iesiri
INTERVENTIILE ASISTENTEI CU ROL PROPRIU SI DELEGAT
-permeabilizarea cailor respiratorii
- spira secretiile din cavitatea nazala si secretiile traheo-bronsice
- introducerea pipei Guedel
- sustine functia ventilatorie
- intocmeste program orar de masurare a respiratiei,tensiunii pulsului,temperaturii,PVC,EKG,EEG
- administreaza oxigen
- pozitioneaza pacientul
- supravegheaza comportamentul
- supravegheza starea de constienta,de agitatie,cianoza,sughitul-noteaza in fisa de observatie
- protejeaza de infectii
- cateterizeaza o vena pentru tratament medicamentos de protectie
- supravegheaza perfuziile
- observa reactiile pacientului
- efectueaza tratamentul prescris
- monitorizeaza bilantul zilnic
- recolteaza probe de laborator indicate
- asigura ingrijiri generale(igiena,schimbarea pozitiei,prevenirea escarelor,tapotaj thoracic)
- asigura alimentatia parenterala sau prin sonda gastric
- asigura tranzitul intestinal
- observa orice schimbare in evolutia pacientului,informeaza medical
- foloseste metode potrivite de comunicare(verbale,nonverbal)
- in ATI se folosesc fise special pentru notarea tuturor constantelor clinice si biologice monitorizate
Cand sustinerea functiei ventilatorii se face cu aparate specializate de ventilatie artificial,asistenta are
urmatoarele sarcini:
-supravegheaza permanent functionalitatea aparatului si instalatia de monitorizare
-asigura sistemul de climatizare si umidificare
-supravegheaza expansiunea pulmonara bilateral
-controleaza repetat constantele clinice
- analiza gazelor prin oximetrie: Pa O2, Pa CO2, Hb%, SaO2%;
- masurarea PVC (presiune venoasa centrala);
-aspira secretiile traheo bronsice
-supravegheaza sonda de intubatie
-decomprima intermittent(la aproximativ doua ore)timp de 10 minute balonasul sondei de intubatie
- reechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau prin sonda
nasogastrica
Intreruperea ventilatiei se face in prezenta medicului
-va fi efectuata la cel putin 2-3ore de la administrarea sedativelor
-se scade concentratia de oxygen pana la concentratia normal din aerul atmospheric
-se lasa pacientul sa respire normal si se observa eficienta respiratorie
-se face toaleta cavitatii buco-faringiene
-detubarea se practica in expir
12

-se administreaza oxygen prin masca


-se continua monitorizarea clinica
Incidente /accidente
-hiperventilatia produce alcaloza
-hipoventilatia-cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon urmata de hipertensiune
intraarteriala,tahicardie,transpiratii reci,edem cerebral
-complicatii infectioase(nerespectarea asepsiei)
-ventilatia prelungita produce leziuni traheale,traheite

Competenta 6: Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate


a)Aprecierea rezultatelor obtinute raportate la obiectivele stabilite
realizate:manifestari de dependenta absente sau ameliorate
nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin
b) Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil
reformularea obiectivelor: adaptate la capacittile fizice ale pacientului
planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului

Ingrijirea bolnavilor in coma


Definitie
Coma =pierderea in diferite grade a starii de constientaa, adica a funciilor de relaie ,cu perturbarea mai
mult sau mai putin profunda a functiilor vegetative
APLICAREA MASURILOR GENERALE DE URGENTA
Materiale necesare :
- aspirator de secreii, deschiztor de gur, oxigen;
- pipa Guedel, mijloace de respiraie artificial ;
- aparat de perfuzie, transfuzie, seringi si ace, eprubete, tuburi de cauciuc; sonde, medicamente de
urgenta si soluii sterile de perfuzie.
Prevenirea si combaterea insuficienei repiratorii acute:

asezarea bolnavului in decubit lateral

curatarea cavitatii buco-faringiene de mucozitati,resturi alimentare,scoaterea protezelor dentare daca


exista

hiperextensia capului/subluxatia mandibulei

introducerea canulei orofaringiene-pipa Guedel sau naso-faringiene

oxigenoterapie

respiratie artificiala

resuscitare cardio-respiratorie la nevoie


Crearea accesului la o vena-puncia venoas
-recolatarea unor esantioane de sange pentru analize de laborator
-montarea unei perfuzii(ser fiziologic,glucoza 5%.)
Oprirea hemoragiei
daca bolnavul pierde sange-hemostaza-reechilibrarea masei sanguine
Aprecierea funciilor vitale si vegetative
- de supravegheat permanent:T.A,pulsului,respiraie,temperatur;
- se apreciaza deglutitia ,pupilele,comportamentul bolnavului
Cercetarea tuturor amanuntelor la fata locului
13


interogatoriul care se adreseaza rudelor,anturajului,martorilor

circumstante in care a aparut coma

debut brusc sau progresiv

mirosul aerului expirat


Transportul bolnavului.
-se transporta in decubit lateral
In stationar se vor recolta probele de laborator necesare diagnosticarii unei
come:glicemie.glicozurie,acetonurie,uree,probe toxicologice etc.
INGRIJIRI IN SPITAL
DIAGNOSTICE DE NURSING

Deficit al eliminrii secreiilor din cile aeriene superioare datorat abolirii mecanismelor normale de
aprare ale tractului respirator superior, cauzat de disfuncia centrilor nervoi superiori;

Risc crescut de deshidratare datorat incapacitii de ingestie a lichidelor;

Risc crescut pentru alterarea integritii mucoasei bucale datorat respiraiei orale, abolirii reflexului
de deglutiie i incapacitii ingestiei de lichide;

Risc crescut pentru alterarea integritii cutanate datorat imobilizrii prelungite sau agitaiei motorii;

Risc crescut pentru apariia leziunilor corneene datorat abolirii sau diminurii reflexului cornean de
clipire;

Alterarea termoreglrii datorat suferinei centrilor de termoreglare hipotalamici, cauzat de suferina


cerebral;

Alterarea eliminrii urinare (incontinen/ retenie urinar) datorat abolirii controlului contient al
miciunii cauzat de sufeina centrilor nervoi;

Alterarea eliminrii fecale (encomprezis/ diaree/ constipaie) datorat abolirii controlului contient al
defecaiei cauzat de suferina centrilor nervoi;
OBIECTIVE

Meninerea libertii cilor aeriene superioare;

Meninerea echilibrului hidric i electrolitic;

Pstrarea integritii cutanate, cu evitarea apariiei leziunilor de decubit

(escarelor) i a leziunilor traumatice (accidentale);

Pstrarea integritii mucoasei buzelor i cavitii bucale;

Pstrarea integritii corneii, cu evitarea keratietelor i a apariiei ulcerelor corneene;

Meninerea echilibrului termic;

Meninerea eliminrii urinare;

Meninerea eliminrii fecale;

Prevenirea complicatiilor
Asigurarea conditiilor de ingrijire
- Salon-temperatura 18-20 grade,aer curat, fr cureni de aer i zgomot
- patul: prevzut cu aparatori laterale, utilaj auxiliar, pentru ca in caz de agitaie s nu cad, s nu se
rneasc saltea pneumatica compartimentata; lenjerie de pat bine intinsa,fara cute ,dintr-o singura
bucata,muama i alez sau alez absorbant pentru protejarea lenjeriei de pat.
Asigurarea pozitiei corespunzatoare:
- in decubit dorsal, fr pern, cu capul rotit intr-o parte pentru a se preveni caderea limbii ,
- semieznd, dac nu exist contraindicaii,
- de drenaj postural, dac are secreii, cu picioarele mai ridicate si cu capul intr-o parte,
- in decubit lateral, cu orificiul bucal indreptat uor spre suprafaa patului, facilitand drenarea
secreiilor din gur
14

Permeablizarea cailor respiratorii superioare


- asistenta aspir secreiile traheo-bronice cu aspirator sau sering Guyon.
- previne cderea posterioar a limbii pe orificiul glotic (prin poziia capului, pipa Gueddel).
- la indicaia medicului, administreaz oxigen
- depresiunea respiratorie trebuie imediat semnalat medicului
Urmarirea si notarea functiilor vitale si a tulburarilor de termoreglare
- pulsul,TA,respiratia,temperatura se masara la intervale cerute de medic,uneori de mai multe ori pe
ora
- in caz de hipotermie se va incalzi bolnavul cu termofoare sau sticle cu apa calda,invelite in flanela
sau prosop
- in hiperpirexie-antipiretice sub forma de supozitoare,impachetari reci
Urmrirea, notarea vrsturilor, evacurilor de urin i fecale.
- in caz de vrsturi capul se ntoarce ntr-o parte (se pregtete tvia renal).
- se terg sau se aspir din gur resturile alimentare.Prin aceasta se previn i bronhopneumoniile de
aspiraie.
- urina se determin cantitativ, captndu-se n vase gradate.
- in caz de incontinen se asigur bolnavului urinar sau bazinet de cauciuc.
- in caz de retenie urinar se aplic un termofor pe regiunea suprapubian la indicaia medicului se va
introduce i fixa sonda vezical demeure.
- se face zilnic spltura pe sond cu soluie de acid boric 3% nclzit la temperatura de 36.Tehnicile
s se execute n condiii de asepsie.
- in caz de constipaie se face clism evacuatoare.
- in caz de meteorism se face aspiraie gastric i se introduce un tub de gaze n rect (nu va fi inut mai
mult de dou ore, deoarece favorizeaz apariia escarelor).
- asistenta va semnala eventualele modificri ale aspectului scaunului
Asigurarea igienei
- bolnavul va fi spalat in fiecare zi complet pe segmente
- se va face toaleta partiala ori de cate ori este nevoie
- la femei toaleta genital se va face de mai multe ori pe zi
igiena cavitii bucale
- se indeprteaz proteza(daca exista);
- dimineaa si seara se face toaleta gurii cu un tampon de vat inmuiat in soluie de acid boric 1% sau
muetel;
- limba. buzele, gingiile se vor terge cu glicerin boraxat de 2-3 ori pe zi;
- buzele vor fi unse cu vaselin i se aplica pe gur un tifon imbibat cu soluie de ser fiziologic;
prevenirea uscrii corneei
- se spal ochii cu acid boric 4%, ceai de muetel;
- se acoper ochii cu cte o compres inmuiat in aceeai soluie sau ser fiziologic
- se va instila in sacul conjunctival o picatur de vitamina A de 2-3 ori pe zi
- igiena parului-pieptanare;spalare in functie de starea bolnavului
alimentaia bolnavului
- alimentarea trebuie fcut la pat, activ sau pasiv n funcie de starea bolnavului, asigurndu-i-se o
poziie ct mai comod;
- daca reflexul de deglutiie se pastreaz, bolnavul va fi alimentat pe cale bucal cu lingurita, cu foarte
mare atenie ;
- dac nu se pastreaz reflexul de deglutiie se va alimenta prin sonda introdus prin nas sau prin
perfuzie;
- se va face bilanul hidric prin notarea lichidelor introduse i pierdute.
15

Prevenirea complicaiilor
Prevenirea escarelor-una din complicaiile de temut ale bolnavilor imobilizai timp ndelungat la pat o
constituie escarele de decubit.
- schimbarea pozitiei in pat di ora inora
- utilizarea colacilor de cauciuc inveliti in flanela
- cearsaf de pat curat,uscat si bine intins
- se indeparteaza eventualele resturi alimentare
- lenjerie de corp fara cusaturi,nasturi,schimbata ori de cate ori este nevoie
Pneumoniile hipostatice se previn prin ridicarea bolnavului n poziie eznd i gimnastic respiratorie de
mai multe ori pe zi.
Trombozele care apar datorit ncetinirii circuitului sanguin se previn prin masajul uor al membrelor i
mobilizarea pasiv i activ a degetelor de la picioare i mini, eventual a gambelor i a antebraelor.
Atrofierea muchilor i scderea tonusului organismului, n general, vor fi prevenite prin fricionri cu
alcool diluat, pe toat suprafaa corpului i prin masaj (prin acestea se stimuleaz funciile pielii i ale
circulaiei cutanate, tonifierea vaselor i se mobilizeaz sistemul reticulo-endotelial din esutul celular
subcutanat).
Stomatita (denumit candidoz, care poate aprea mai des la bolnavii cu regim lactat i hidrozaharat, se
previne prin ntreinerea igienei cavitii bucale, cltirea cu ap bicarbonatat 30%, cltirea gurii cu
ap+mentol.
Constipaia poate aprea datorit lipsei de micare. Se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin
mijloace naturale pentru a nu-l obinui pe bolnav cu purgative sau clisme. Se recomand un regim bogat n
celuloz i lichide, dac afeciunea de baz nu constituie o contraindicaie.
Deformrile articulare, poziiile vicioase ale membrelor i coloanei vertebrale pot fi prevenite prin
asigurarea poziiei corecte n pat.
Anchilozele (hemiplegici, paraplegici) se vor preveni prin mobilizarea pasiv nc din primele zile, de mai
multe ori pe zi. Recuperarea motorie se va continua; ndat ce bolnavul este contient asistenta va trebui s
obin cooperarea activ i s solicite interesul i dorina de recuperare.
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
Definitie
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA este incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor
fiziologice de gaze, in conditii de repaus si de efort.Datorita acestui fapt, are loc o hipoxemie ( scaderea O2
in sange), asocoata sau nu cu hipercapnie( cresterea CO2 din sange).
Culegerea datelor
Cauze : - de origine bronhopulmonara; - de origine cardiaca; - de origine extrapulmonara; cauze generale
Cauzele de origine bronhopulmonara:
Stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare( laringe, trahee)
Bronhoalveolite de deglutitie
Crize de astm bronsic
Reducerea acuta a campului respirator
BPOC acutizata
Cauze de origine cardiaca:
Astmul cardiac
Embolia pulmonara
Infarctul miocardic
Cordul pulmonar croni
Edemul pulmonar acut
16

Cauze de origine extrapulmonara:


Alterarea functiei centrului respirator
Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori
Boli ale cutiei toracice
boli ale sistemului nervos
afectiuni abdominale
Cauze generale
intoxicatii acute
afectiuni sanguine
alte afectiuni: obezitate, trichinoza, stare de soc
Manifestari de dependenta( semne si simptome posibile):
a. Dispneea poate aparea sub forma de:
- Bradipnee inspiratorie insotita de tiraj( retractia spatiilor intercostale) sau de cornaj( inspiratie
lenta si zgomotoasa)- in obstacole intalnite in caile respiratorii superioare
- Bradipnee expiratorie- in criza de astm bronsic
- Bradipnee- intoxicatii cu deprimante ale SNC
- Polipnee
- Respiratie Kussmaul- respiratie in 4 timpi( inspir- pauza, expir pauza)- apare in acidoza
metabolica
- Respiratie Cheyne- Stokes( polipnee cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand
pana la apnee ce dureaza 10-20 sec)- apare in hitertensiune intracraniana, hipoxemia centrilor
nervosi, arterioscleroza cerebrala
b. Cianoza- exprima scaderea concentratiei de O2 in sangele arterial(= cresterea Hgb)
- apare initial la extremitati: buze, unghii, pavilionul urechii, apoi se generalizeaza
- poate lipsi in: anemii, stari de soc hipvolemic, intoxicatii cu CO si cianuri, alcaloza
metabolica
c. Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii, care pot fi:
- Rare si ample
- Frecvente si superficiale- in fracturi costale
- Miscari ale unui singur hemitorace
- Respiratia paradoxala- in volet costal, plagi pleuro- pulmonare
d. Tahicardia- apare ca si fenomen compensator
e. Alte semne clinice:
- Durerea toracica cu sediul: precordial sau retrosternal ori la baza hemitoracelui; caracterul
durerii: constrictiv intens sau sub forma de junghi toracic violent
- Hipersalivatie( in hipercapnee, hipoxie)
- Hipersonoritate( in pneumotorax, emfizem pulmonar)
- Matitate( pneumonii, colectii lichidiene in pleura)
- Raluri= zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau in bronhii; aceste pot fi: - crepitante(
suvita de par; apar in pneumonii, edem pulmonar)
- ronflante( sunete groase; datorate secretiilor abundente in bronhii)
- sibilante( tiuitul vantului)
- subcrepitante(tub de sticla plin cu apa; apre in bronsite, supuratii pulmonare)
Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir
17

Problemele pacientului:
Alterarea respiratiei
Alterarea schimburilor de gaze
Diminuarea perfuziei tisulare
Potential de complicatii

Obiectivele vizeaza:
Permeabilizarea cailor respiratorii
Favorizarea respiratiei pulmonare
Combaterea starii de hipoxie
Prevenirea complicatiilor

Diagnostice de nursing( cateva exemple):


1. Disconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste.
2. Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin dispnee, respiratie
superficiala, tahicardie
3. Diminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze manifestata prin cianoza
Interventiile( cu rol propriu si delegat).
Primele inrterventii acordate pacientului, au caracter de urgenta:
1. Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula , in urgente, unele masuri terapeutice generale.
a. Obstructiile supraglotice ( caderea limbii, patrunderea lichidului de varsatura sau regurgitatie in
caile aeriene sau acumularea de cheaguri de sange/ secretii, patrunderea unor corpi straini din
cavitatea bucala) se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute:
- Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
- Impingerea anterioara a mandibulei( prin primele doua manevre se indeparteaza pericolul de
obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la bolnavii inconstienti).
- Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon, cu
tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana
- Tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau cu pensa speciala.
- Intubatia orofaringiana cu canula Guedel ( plasata in vavitatea bucala, impiedica alunecarea
posterioara a limbii
b. Permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice(secretii traheo-bronsice)
- Dezobstruarea CAS prin asezarea bolnavului in pozitie de drenaj postural ( cand actul deglutitiei
este tulburat sau la bolnavii inconstienti)
o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai jos fata de trunchi, intors intro parte( drenajul postural in decubit dorsal este greu de suportat)
o La bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport
format din perna sau un sul de paturi, marindu-se prin aceasta eficacitatea drenajului;
pozitia corpului va fi schimbata la 20- 30 min.
o Secretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi extrase ( aspirate cu instrumente
sterile( seringa Guyon, trompa de vid, aspirator de oxigen).
18

o In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini, se recomanda
apasarea diafragmului de jos in sus ( se impinge aerul existent in bronhii si trahee si se
favorizeaza eliminarea corpilor straini)
o In cazul bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse
artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente)
o In obstructiile laringo- traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau
traheostomia, dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor
c. Respiratia artificiala
- Dupa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca bolnavul are sau nu are
respiratie spontana
o daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la respiratie
artificiala(folosind ca metode: respiratia gura la gura, gura la nas, trusa de ventilatie tip
Ruben, sau dispozitiv de respiratie artificiala)
Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in camera de garda a
serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de instituireaventilatiei ( respiratiei atrificiale)
mecanice.
d. Oxigenoterapia se utilizeaza in toate formele de IRA
- Se asigura umidificarea oxigenulu
- Se verifica debitul: 16- 18 l/ minut
e. Mijloace terapeutice ajutatoare
- Efectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale
- Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori
- Combaterea acidozei respiratorii( perfuzii cu bicarbonat de sodiu 14,5%, 200- 300 ml)
- Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc.
- Bronhodilatatoare cu actiune moderata( papaverina, sulfat de magneziu)
f. Masuri terapeutice etiopatogenetice
- In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie artificiala, oxigenoterapie
- In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu corozive,
bronhoalveolita de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu HHC( 100- 300 mg)iv in
perfuzie
- In crup difteric: ser antidifteric
- In spasm glotic: spasmolitice
- Spasmul bronsic se combate cu Miofilin (2-3 fiole/ 24 ore)
La tratamentele etiologice indicate de medic, asistenta medicala:
o Va linisti bolnavul
o Va aseza bolnavul in pozitie comoda( eventual semisezanda)
o Va crea o atmosfera umeda
o Va aplica comprese calde pe gatul bolnavului
o Va asigura aerisirea camerei
Morfina si barbituricele vor fi evitate datorita actiunii lor de deprimare a centrului respirator.

19

Traheotomia

Traheotomia presupune crearea unui orificiu (traheostomie) n trahee i introducerea unui tub
special pentru meninerea permeabil a cii aeriene astfel obinute. Aceast procedur se face cnd
orice alt metod de a elibera cile aeriene eueaz (edem laringeal, tumor, corp strin) sau cnd
intubaia endotraheal este contraindicat.
Traheotomia permite ventilarea bolnavului, aspirarea la pacienii care nu pot tui eficient, previne
aspirarea secreiilor de ctre pacienii comatoi.
Traheotomia se efectueaz de ctre medic ajutat de unu sau doi asisteni. Se poate efectua din timp,
cu pregtire, sau de urgen, chiar la patul bolnavului.
Materiale necesare:
tub (canul) de traheostom de mrime
- surs de oxigen i echipament de
adecvat
adminstrare a oxigenului
dilatator de trahee steril
- trus de urgen
comprese sterile
- ventilator cu circuit steril pregtit
cmp steril
- bisturiu
mnui sterile
- fire de sutur
halat
- foarfec steril
stetoscop
- pense sterile
echipament de aspirat
- betadin
seringi
- paduri alcoolizate
anestezic local
Pregtirea echipamentului:
sunt necesare doi asisteni: unul va sta lng pacient i altul va aduce toate materialele necesare
se vor desface materialele folosind tehnica steril
Implementarea:
se va explica procedura pacientului chiar dac acesta nu este total contient
se asigur intimitate
se asigur ventilaie pn cnd este efectuat traheotomia
se plaseaz o alez un prosop rulat sub umerii pacientului i se va poziiona gtul n hiperextensie
medicul i va pune mnui sterile, halat i masc
se va oferi medicului pensa steril i compresa steril cu betadin pentru a dezinfecta zona
medicul va acoperi zona cu un cmp steril cu deschiztura n mijloc pentru evidenierea zonei de
incizie
se va oferi medicului anestezicul ntr-o sering conform indicaiilor sale
dupa ce medicul efectueaz anestezia local i va face incizia (de obicei la 1-2 cm sub cartilajul
cricoid) va injecta din nou anestezic n lumenul traheal pentru a suprima efectul de tuse, apoi va crea
stoma prin trahee
imediat dup ce medicul va efectua stomizarea traheei, asistenta o va aspira de snge i secreii care
o pot obtura sau pot fi aspirate n plmni
dup aspirare, medicul va introduce canula n stoma (stoma va fi fixat la piele)
asistentul introduce aer n balonaul canulei pentru a fixa, va adapta canula la ventilator sau la alt
modalitate de adminstrare a oxigenului
asistenta i va pune mnui sterile, va face pansament cu comprese sterile i va fixa canula cu banda
de fixare (de obicei exist truse pregtite cu toate echipamentele necesare anumitor maenevre. n
trusa de traheotomie se va gsi i banda de fixare specific securizrii canulei)
se vor arunca materialele n recipientele specifice de colectare
se poate face o radiografie pentru a vedea dac este corect amplasat canula
20

Consideraii speciale:
se vor msura semnele vitale ale pacientului la fiecare 15 minute n prima or dup traheotomie
se va supraveghea pacientul cu atenie pentru a depista din timp eventualele semne de infecie
(traheotomia se va face folosind o tehnic steril, dar dac acest lucru nu se face n spital i se face
de urgen, respectarea tehnicii sterile este imposibil)
se vor plasa n permanen urmtoarele echipamente la patul bolnavului cu traheostoma: echipament
de aspiraie, alte canule sterile (una de aceeai mrime i una mai mic) pentru a fi nlocuit cea
veche dac iese accidental, un dilatator de trahee steril
reintroducerea unei canule trebuie fcut cu mare grij pentru a nu provoca traume traheale,
perforaii compresii, asfixieri
ngrijirea traheostomei:
Indiferent dac traheotomia a fost fcut de urgen sau a fost planificat, ca o msur temporar sau
permanent, ngrijirea traheostomiei are aceleai scopuri:
meninerea permeabilitii sale prin aspirarea de secreii care o pot obstrua, meninerea integritii
pielii din jur,
prevenirea infeciilor,
suport psihologic.
ngrijirea traheostomei se va face prin tehnici sterile pentru a preveni infeciile
Materiale necesare:
Pentru stoma i ngrijirea prii exterioare a canulei:
recipiente sterile
soluie normal salin
ap oxigenat
comprese sterile
mnui sterile
echipament pentru aspirare
echipament pentru toaletarea gurii
lubrefiant pe baz de ap
unguent cu antibiotic
banda de fixare a canulei (dac este nevoie s fie schimbat)
Pentru ngrijirea prii interioare a canulei:
periua steril din nailon
curtor steril de pip
recipiente sterile
soluie normal salin
ap oxigenat
comprese sterile
mnui sterile
echipament pentru aspirare
Pentru schimbarea bandei de fixare a canulei:
mnui sterile
foarfec steril
band fixatoare
Pentru repoziionarea canulei:
dilatator de trahee steril
canul steril de mrime potrivit
echipament de aspirare
21

Pentru verificarea i msurarea presiunii din balona:


stetoscop
sering de 10 ml
Pregtirea echipamentului:
toate aceste materiale se vor ine la ndemn n rezerva pacientului traheostomizat
se va verifica data de expirare a materialelor i medicamentelor care trebuiesc folosite
se stabilete un cmp de lucru steril lng patul pacientului pe o msu de lucru pe care se vor aeza
materialele necesare, n funcie de manevra care se va efectua
se va turna ntr-un recipient steril soluie normal salin, ap oxigenat sau un amestec n pri egale
din aceste soluii, iar n al doilea recipient steril se va pune soluie normal salina.

Pentru curirea interioar a canulei se poate folosi un al treilea recipient steril n care s se in
mbibate n soluie steril comprese sterile sau aplicatoare cu capt de bumbac
- dac trebuie nlocuit canula se va desface n mod steril pachetul cu noua canul
- dac trebuie schimbat banda adeziv se va pregti acesta ca lungime sau, dac este gata pregtit se
va desface pachetul prin tehnic steril

Implementarea:
se evalueaz starea pacientului pentru a depista exact nevoile sale de ngrijire
se explic procedura pacientului, chiar dac nu este total contient
se asigur intimitate
se aeaz pacientul n poziie semieznd pentru a scade presiunea abdominal de pe diafragm i a
permite expansiunea plmnilor
se va deconecta ventilatorul sau orice alt aparat i se va aspira pacientul, apoi se va reconecta la
ventilator dac necesit
Curarea stomei i a poriunii exterioare a canulei:
se pun mnui nesterile i se ndeprteaz pansamentul din jurul stomei
se pun mnui sterile
cu mna dominant se ia o compres steril mbibat n soluie de curat (ap oxigenat, soluie
normal salin) din recipientul pregtit dinainte, se scurge de excesul de lichid, pentru a preveni
aspirarea sa i se terge pielea din jurul stomei, apoi cu alt compres se va terge bordura canulei.
Se va repeta procedeul de fiecare dat cu alt compres sau aplicator cu capt de bumbac, pn cnd
zona va fi curat
se usuc zona curat cu comprese sterile i se reface pansamentul n mod steril
Splarea sau nlocuiurea canulelor interioare:
se pun mnui sterile
folosind mna nondominant se ndeprteaz pansamentul traheostomei
cu aceeai mn, apoi, se decupleaz pacientul de la ventilator sau de la umidificator
se scoate canula i se introduce n recipientul cu ap oxigenat
se va cura repede canula cu ajutorul periuei de nailon, folosind mna dominant
se introduce apoi canula n solue normal salin i se agit 10 secunde pentru a ptrunde soluia peste
tot
se verific dac este curat i nu mai sunt secreii pe ea, se scutura uor de marginea recipientului cu
soluie normal salin i fr a se usca, se reintroduce canula n traheostoma. Se reconecteaz
ventilatorul i se aplic un nou pansament steril
dac pacientul nu poate suporta deconectarea de la ventilator pentru perioada de timp (care trebuie s
fie ct mai scurt, curarea fcndu-se rapid) ct dureaz curarea se va nlocui vechea canul cu
22

una nou i pacientul va fi conectat imediat la ventilator. Dup reconectarea pacientului se va cura
canula veche i se va depozita ntr-un recipient steril pn la urmtoarea manevr de nlocuire

Consideraii speciale:
trebuie oferit o toalet bucal atent deoarece cavitatea oral poate deveni uscat, urt mirositoare,
poate prezenta leziuni de la secreiile ncrustate i neeliminate
se va schimba pansamentul steril din jurul traheostomei de cte ori va fi nevoie
se va verifica aspectul i culoarea secreiilor dup fiecare aspirare
se va ine la ndemn trusa de urgen cu tot ce este nevoie
se va evita efectarea excesiv a diverselor manevre pn cnd stoma nu este bine definit (primele 4
zile)
dac zona din jurul stomei prezint excoriaii sau semne de infecie, se va aplica un unguent cu
antibiotic
nu se vor folosi niciodat n jurul stomei medicamente sub form de pudr sau pe baz de ulei
deoarece aspirarea lor poate produce infecii i abcese
se vor folosi tehnici strict sterile i se va respecta descrcarea deeurilor i materialelor folosite n
locurile indicate pentru a preveni infeciile nosocomiale
este util dezumflarea periodic a balonaului, pentru a preveni acumularea secreiilor deasupra
acestuia i se va verifica la 2-4 ore presiunea n balona, cu ajutorul unui manometru (normal: 1520mm Hg)
un alt aspect important este umidifierea i nclzirea gazelor respiratorii, prin umidificatorul
ventilatorului (la pacienii ventilai mecanic) sau prin nebulizator sau aparat de aerosoli (la pacientul
care respir spontan)
un alt aspect deosebit de important este nutriia pacienilor traheostomizai
la pacienii ventilai mecanic, nutriia pe sond jejunal sau nazogastric scade riscul de aspiraie
traheo-bronic. O dat cu mbuntirea reflexului de deglutiie, se testeaz alimentarea oral cu
semisolide i lichide, n paralel cu cea enteral, pn la reluarea complet a alimentaiei orale
se recomand aspirarea secreiilor naintea mesei i nu postprandial,
cnd reflexele de tuse i vom pot favoriza aspirarea traheo-bronic bolnavul se alimenteaz n
poziie eznd, cu flexia capului pe torace, cu linguria apasnd uor pe limb. Iniial, alimentarea
se face pstrnd balonaul umflat, pentru a evita aspiraia, ulterior acesta va fi dezumflat progresiv.
nu trebuie neglijate nici aspectele psihologice ale ngrijirii pacientului traheostomizat. Internarea
prelungit ntr-o secie de terapie intensiv (valabil pentru majoritatea acestor bolnavi), cu tot ceea
ce presupune acest lucru poteneaz anxietatea i teama. Pacientul contient va fi informat asupra
tuturor manevrelor ce i se vor efectua i va fi ncurajat s se exprime (comunicare scris pentru
bolnavul traheostomizat). Exist de asemenea un impact psihologic pe termen lung, legat de
prezena cicatricei de traheotomie ntr-o regiune vizibil a corpului.
Complicaii:
Cele mai multe complicaii pot apare n primele 4 ore de la efectuarea traheotomiei:
hemoragie la locul inciziei care poate determina aspirarea de snge
sngerare sau edem traheal care poate cauza blocarea cilor aeriene
aspirarea secreiilor; introducerea aerului n cavitatea pleural cauznd pneumotorax
hipoxie i acidoza, stop cardiac
emfizem subcutanat

23

INGRIJIRII POSTOPERATORII(ATI)
Interventiile asistentei:
- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;
- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna (rahianestezie) 24
de ore; atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
- previne aparitia asfixiei prin caderea limbii;
- indeparteaza pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
- intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta varsaturi.
Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt contraindicatii.
Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:
Dupa interventie este necesara monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza va fi masurata prin sondaj vezical cu punga colectoare de urina;
- se va raporta orice modificare patologica aparuta;
- se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.
Modificari patologice constatate care trebuie anuntate:
1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de cele mai multe ori o
complicatie.
Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de comprese reci pe frunte.
2. Pulsul:
- bradicardic - indica o compresiune cerebrala;
- filiform - indica hemoragie interna;
- tahicardic indica o infectie;
Interventie: monitorizarea pulsului.
3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului:
- se va administra O2;
- cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga abdominala cu mana.
4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in cazul in care nu
s-a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de
retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei slabiti cu tubul de gaze timp de 20 min. la 2h;
primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma evacuatoare la indicalia
medicului; !! dupa interventia pe intestin, clismele sunt contraindicate.
Supravegherea plagii consta in urmatoarele :
- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri , plaga va
evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface,
se vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril;
Daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare.
24

Combaterea durerilor postoperatorii:


- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36- 48 ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare, administrare de medicamente calmante
si
antiinflamatoare recomandate (Algocalmin, Piafen, Ketoprofen); in dureri intense se
administreaza opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii folosind anumite
scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce intensitatea durerii scade, se
intrerupe administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta. Calea de administrare este orala si
parenterala( im sau iv) in caz de dureri insuportabile.
Alte metode de tratament a durerii fizice:
- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;
Alimentatia
- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit dj la cateva ore dupa operatie(
daca nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara
anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept nazal cu
anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul poate sa bea si sa manance din
prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se recomanda
o zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai, supa strecurata); a 3-a zi se recomanda alimente
semilichide usoare- daca este prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa 2 zile se
permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoza:
gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai , apoi supa si
mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si se reia treptat
alimentatia;
- rect, esofag, stomac restrictie 7 - 8 zile, alimentatia se face parenteral in acest timp, a 6 -a
zi se reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie : regim
hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).
- Incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilichide. In
ziua a VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala cand
alimentatia pe cale bucala nu este posibila.
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de
infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin miscari de
flexie - extensie a membrelor inferioare
25

- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;


- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si expiruri
efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele, constipatia.
Prevenirea complicatiilor postoperatorii
1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice;
masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl);
interventie- se administreaza Narcan;
o
obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa
nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se administreaza - diuretice,
antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta cardiaca ; masuri
aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului abdominal; masurile
aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie externa se face hemostaza locala si
medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de
vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se combate prin invelirea
bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se previne informand
permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren
are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii si
vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
26

Masuri de prevenire:
- mobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
Prevenirea infectiilor pulmonare
Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea la anumite categorii de bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii, pacientii cu
interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii; respiratia superficiala produce
atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar prin obturarea
conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc atelectazii masive lobare,
lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie,
cianoza cu tuse si expectoratie.
Masuri de prevenire:
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
Infectiile plagii pot fi cauzate de:
- Germeni patogeni din aer (praf) sau de pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
2. Complicatii tardive sunt:
Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe si
peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem - ocluzii
mecanice; interventii- tratament chirurgical de urgenta.
Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la nivelul unei
cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale, intinderea peretelui
abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator. Tratamentul interventie chirurgicala.
Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,
27

paraplegie, comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de pat, schimbarea
pozitiei in pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea regiunilor predispuse cu colaci de
cauciuc, pernute de vata.
Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea recomandarilor
medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de specialitate indicate, previn aparitia
complicatiilor tardive.
Hidratarea si mineralizarea organismului.
Apa
-este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice,organice si anorganice necesare bunei
functionari a organismului
- dilueaza toti produsii rezultati din metabolismului intermediar destinati eliminarii
-se gaseste in organism in doua stari:liber circulanta, fixa-structurala(intra in constitutia moleculelor)
-apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului si se repartizeaza astfel:
50% in interiorul celulelor(lichid intracelular)
15% in spatiile lacunare(lichid interstitial)
5% circula in vase(lichid plasmatic)
-prin compozitia si functia apropiata lichidele si interstitial si plasmatic,sunt numite extracelulare
-apa mentine in solutie o serie de saruri minerale
-mediul intern al organismului este o solutie apoasa de saruri minerale,formand partea fundamentala
a plasmei sanguine a limfei si lichidului interstitial
-sarurile minerale mentin presiunea osmotica a lichidelor din organism,constituind una din
activitatile fundamentale ale activitatii celulare
-nevoia de apa a adultului este 2500 ml/zi; La copil cantitatea de apa in organism este mult mai mare
decat a adultului:

intre 0 - 6 luni, copilul are nevoie de 180 ml/kg corp/zi;

intre 6 - 9 luni -150 ml/kg corp/zi;

intre 9-12 luni 120 ml/kg corp/zi;

peste 12 luni - 100 ml/kg corp/zi.


-eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai:

1000-1500ml se elimina prin urina

500-1000-prin transpiratie

350-500-sub forma de vapori prin plamani

100-200ml-prin scaun
-in mod normal este un echilibru intre lichidele introduce in organism si pierderile fiziologice
-in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare
-pe baza modificarilor di lichidul extracellular se deosebesc mai multe sindroame de deshidratare:
1. Deshidratarea izotona - se produce atunci cand pierderile de apa si electroliti sunt in aceeasi
proportie. Apare in: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive; se pot pierde
pe aceste cai 2 - 3 l sau chiar 5-10l/24h. Se corecteaza prin administrare de solutii izotone.
2. Deshidratarea hipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai
mare decat electrolitii. Apare in:
transpiratii exaggerate (2-3-5l/2h), polipnee(intre1-1,5l/24h).
Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice.

28

3. Deshidratarea hipotona - se roduce cand se elimina sarurile minerale in proportie mai mare
decat apa. Poate aparea in poliurii patologice,sau provocate de diuretice. Se corecteaza prin
administrarea solutiilor hipertonice.
STABILIREA NECESITATILOR HIDRICE SI MINERALE
Se face prin:
-stabilirea felului deshidratarii
-simptomatologia deshidratarii
-investigatii de laborator
-Diferentsa dintre cifra normal a unui ion din plasma si cifra constatata la bolnav reflecta deficitul
lui la un litru de apa extracelulara-aceasta se inmulteste cu cu cantitatea totala de apa extracelulara
care la un indivi de 70kg este de 14l
-cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv
-daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii,se administreaza in parti egale glucoza si
solutii izotonice de saruri minerale
-cantitatea lichidelor necesare organismului se stabileste prin insumarea ratiei de intretinere si a ratiei
de corectare a dezechilibrelor anterioare:

Ratia de intretinere=pierderile de lichide /24h

Ratia de corectare=se face pe baza analizelor de laborator


Nevoia de apa la copilul deshidratat se face dupa suprafata corporala pe baza de tabele special;la
suga rdupa greutatea corporala 100/180ml/kg corp(valori obtinute din totalizarea pierderilor normale
ale copilului):
-25-30ml perspiratie
-50-100ml prin transpiratie
-10-20 ml prin scaun
-35-40ml urina/kg corp/24h precum si a pierderilor in plus(diaree,varsaturi,febra)
Bilantul hidric (orientativ)
Aport zilnic

Eliminare zilnica

Lichide

1500
ml

Transpiratie + alte
evaporari

800 ml

Hrana solida

600 ml

Scaun

200 ml

Apa endogena
(metabolic )

400 ml

Urina

1500
ml

Total

2500
ml

Total

2500
ml

TULBURARI ALE FLUIDELOR


Deshidratarea
Manifestari
- piele uscata,turgor cutanat prezent;
- membrane,mucoaseuscate,buze uscate,limba arsa
- tahicardie,hipotensiune arteriala
- urina concentrate cu densitate mare
- infundarea globilor oculari;
29

- scaderea presiuni venoase centrale


- letargie,sete
- cresterea hemoglobinei si a hematocritului prin hemoconcentratie
Interventiile asistentului
-masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea
-cantareste zilnic pacientul
-monitorizeaza semnele vitale,starea de constienta,parametrii clinici,rezultatele de laborator
-mentine integritatea mucoaselor prin igiena riguroasa
-ingrijeste cu atentie tegumentele pentru a nu leza integritatea lor
-inspecteaza zilnic zonele de presiune,aplica masuri de prevenire a escarelor
-asigura aport lichidian-2500 ml/zi di care 1500 ml per os
- recolteaza urina pentru - examen sumar, pH-ul urinar, ionograma urinara;

Excesul volumului de lichid


-merge in sectorul extracelular,dand nastere la edeme
-se datoreste cresterii Na si cantitatii de apa prin retentie si/sau ingestie excesiva,scaderii excretiei
renale de Na si apa,scaderii mobilizarii de lichide in interitoriul spatiului intravascular
Manifestari
-crestere acuta in greutate
-edem periferic
-pleoape edematiate
-cresterea presiunii venoase centrale
-hipertensiune arteriala,puls puternic
-dispnee,raluri crepitante
-turgescenta jugularelor
-scaderea hemoglobinei si hematocritului
-scaderea densitatii urinare
Interventiile asistentei
-educa pacientii,privind aparitia acestor semne
-educa pacientul privind importanta aportului scazut de Na
-masoara zilnic ingestia si eliminarea
-cantareste zilnic pacientul
-observa edemul periferic
-evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar
-masoara si noteaza functiile vitale
-recolteaza analizele prescrise
-administreaza tratamentul prescris
TULBURARI ELECTROLITICE
Hiponatriemia reprezinta scaderea Na sub 130 mEq/l.
Manifestari :
-indispozitie,
-cefalee, confuzie, anxietate,
- piele umeda,
-hipotensiune arteriala,
-coma in deshidratarile grave;
Interventiile asistentei:
- recunoaste modificarile si anunta medicul;
30

.-

punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie IV. cu solutii hipertonice;


administreaza solutie de ser fiziologic I.V. si medicamentele recomandate;
inregistreaza in F.O. toate cantitatile de lichide perfuzate;
monitorizeaza perfuzia (60 picaturi/min) si funtiile vitale ale pacientului;
apreciaza eficienta interventiilor aplicate;
educa pacientul sa evite consumul excesiv de apa, sa respecte doza de diuretice recamandata,
sa evite purgativele drastice (sarea amara).

Hipernatriemia reprezinta cresterea Na peste 150 mEq/l.


Manifestari :
-agitatie pana la convulsii,
-sete intensa,
-hiperemia fetei, HTA, tahicardie,
- mucoase uscate, confuzie.
Interventii :
- atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie - regim hiposodat;
- monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara Na - Glucoza
5%, medicamentele diuretice;
- monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in F. O.
- masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate;
- linisteste pacientul si familia daca este cazul;
- educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide /24h.
Hipopotasemia apare la scaderea K sub 3mEq/l in sange.
Manifestari :
- stare de oboseala, slabiciune musculara insotita de durere;
- peristaltism intestinal scazut, ajungand pana la ileus;
- scaderea apetitului, greata;
- mancarime de piele;
- crampe musculare la muschii gambelor;
- aritmii cardiace
- greturi,fatigabilitate
Interventiile asistentei:
- monitorizeaza EKG
- monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului medicamentele,(solutie KCI
combinata cu solutie glucoza 5%)
- administreaza un regim alimentar bogat in K: cartofi, spanac, varza, caise, banane.
- evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare, greturile, palpitatiile.
Hiperpotasemia reprezinta cresterea K peste5,5mEq/l;
Manifestari :
- greata, crampe abdominale;
- diaree(hiperactivitate intestinala)
- parestezii,slabiciune,iritabilitate
- aritmii cardiac severe
Interventiile asistentei:
- recunoaste modificarile si anunta medicul;
monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga medicamentele indicate: insulina,
bicarbonat de Na+;
31

- monitorizeaza functiile vitale - monitorizarea cardiaca Holter (EKG);


- pregateste medicamentele si aparatura necesara in caz de urgenta, defibrilator, aparatura pentru
RCP ;
- bolnavul este sfatuit sa nu consume fructe (banane, caise) si legume(cartofi) bogate in K+.
- asigura mediul de securitate

Hipercalcemia reprezinta cresterea Ca in sange peste valorile normale, ca urmare a excretiei


excesive de parathormon de catre glandele paratiroide.
Manifestari clinice:
- cefalee, varsaturi, tahicardie, HTA;
- litiaza renala,litiaza biliara.
Rolul delegat al asistentei medicale:
- administreaza medicamente care elimina Ca - Furosemid;
- monitorizeaza functia inimii prin EKG - Holter, TA, T;
Interventii independente:
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
- administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze consumul de
lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care contin calciu fara recomandare medicala;
- recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa minerala
carbogazoasa; poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita.

Hipocalcemia reprezinta scaderea Ca in sange sub 4 mEq/L ca urmare a unei tulburari de secretie a
paratiroidelor.
Problemele bolnavului:
- semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie.
Rolul delegat al asistentei:
- administreaza preparate de Ca I.V. lent, in criza de spasmofilie;
- preparate de Ca per os cu vitamina D in afara crizei;
Rolul independent al asistentei:
- administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi, ou, carne, vitamine;
- sfatuieste pacientul/pacienta sa reduca consumul de cafea;
- evalueaza starea generala a bolnavului; dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele si contractiile
musculare.
Tehnici de hidratare
1. Hidratare pe cale naturala sau calea orala
2. Hidratare pe cai artificiale:
a. prin sonda nazo - gastrica sau nazo duodenala
b. parenterala - perfuzia I.V. este calea cea mai folosita.
SOLUTII PERFUZABILE
In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in:
solutii izotonice, care contin ioni in concentratie egala cu cea a organismului (fiziologica);
solutii hipertonice care contin ioni in concentratie > decat cea fiziologica;
solutii hipotonice care contin ioni in concentratie < decat cea fiziologica.
Solutii izotonice
-solutia de clorura de Na concentratie 0,9% in pungi P.V.C. de 250 ml, 500 ml, 1000 ml (cunoscuta
sub denumirea de ser fiziologic) si solutia de glucoza 5% sunt cele mai folosite.
32

Solutii hipertonice:
- solutia de clorura de Na 10%, 20%
- solutia de glucoza 10%, 20%, 33%, 40%
- solutia de lactat de Na 110g%o, lactat de K 50%
Solutii hipotone:
- Solutia clorura de Na 4,5g%o; 2,25g%0;
- Solutia de glucoza 2,5% (25%o).
Solutii diuretice osmotice:
-manitol 10% si 20% se folosesc in tulburari de diureza, reducerea edemelor, fortarea diurezei in
intoxicatii.
Aminoacizii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nu-si poate sintetiza
aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii perfuzabile.
Exemple: Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal L-10, Plasmasteril solutii in flacoane de sticla.
Aminoacizii nu se administreaza in combinatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au
capacitate de interactiune.
Reactiile de incompatibilitate ale solutiilor perfuzabile cu unele medicamente pot provoca
efecte toxice asupra organismului, iritarea tesuturilor, embolii prin amestecarea unor emulsii,
modificari farmacodinamice.
Exemple de medicamente care nu se amesteca intre ele:
1. Furosemid :
2. Nitroglicerina
3. Algocalmin
4. Metoclopramid
5. Eufilina
6. Insulina
.
.
7. Dopamina
8. Ambroxol
9. Cimetidina
10.Diazepam
Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar pentru evitarea reactiilor
dupa fiecare administrare se spala calea (cateterul sau canula) cu ser fiziologic steril inainte de a
administra un alt medicament.
Nu se amesteca:
sangele si derivatele de sange
solutiile de aminoacizi (Arginina)
solutiile uleioase
Manitolul
DE RETINUT:
Vitamina B2 nu se administreaza impreuna cu Vit. B1 si B6
Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic (vit. C)
Vitamina B se inactiveaza cu vitamina C in solutie
Vitamina K nu se amesteca cu alte vitamine
Prepararea solutiei perfuzabile:
Recipientul de perfuzie flaconul din sticIa (Arginina) sau cel din plastic se aseaza vertical.
Dopul recipientului se dezinfecteaza cu un tampon de vata imbibat in alcool medicinal.
33

Toate medicamentele si solutiile adaugate se amesteca cu solutia de baza prin rasturnari succesive
ale flaconului inainte de administrare.
Se alege trusa de perfuzie adecvata; se inchide dispozitivul de reglare si filtrul de aerisire daca este
incorporat in picurator inainte de introducerea in recipient.
Se introduce trocarul in dopul recipientului prin rasucire o singura data. Rasucirile succesive pot
antrena fragmente mici de cauciuc care ajung in solutie.
Se da aerul afara din tuburi prin suspendarea flaconului; picuratorul trebuie sa fie umplut cu solutie
2/3 (daca nu este suficient de plin exista pericolul patrunderii bulelor de aer din tuburi in vena).
Flaconul se suspenda in stativ la o inaltime de 50- 60cm deasupra nivelului corpului pacientului.
Tubul de aer se fixeaza la flacon fara indoituri, daca se foloseste o trusa de perfuzie cu filtru de aer.
De retinut!
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica de solutie, 50 - 100 ml,
trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de scurgere sa fie deasupra dopului. Daca se
infinge prea mult o mare parte de solutie va ramane in flacon.
SOLUTII PERFUZABILE
Denumi
rea
solutiei
Solutie
de
clorura deNa

Solutie de
glucoza

Forma de prezentare
Concentratie izotonica 9% sau ser fiziologic - pungi PVC sau
flacoane PVC capacitate de 250, 500, 1000 ml -fiole 10 ml
Concentrate hipertonica:
- solutie de NaCI 10%, 20%, 30% fiole
- hipotonice 4,5g %o, 2,25g%o
Concentratie izotonica 5%
- pungi, flacoane PVC 250, 500ml Concentratii hipertonice:

Solutie
Ringer

Solutia de
clorura de
Kcl
Solutie de
lactat deNa
Solutia
Hartman
Solutia de
bicarbonat
manitol
de Na10%
si 20%
Sorbitol

- glucoza fiole 33%, 40%


- pungi flacoane 10%, 20%
- concentratie hipotonica 2.5g%
Contine:
- clorura de Na 8.5g;
- clorura de K 0.3 g;

Mod de administrare
- perfuzie I.V.
- solutie de transport cea mai
folosita- solvent pentru
medicamente(antibiotice, etc)
- corectarea dezechilibrului
hiponatriemic
- perfuzie
- alimentatie parenterala
- in hipoglicemie IV
- antiedematos

- reechilibrare hidroelectrolitica

- clorura de Ca 0.5g;
- apa distilata 1000ml Flacoane, saci PVC 250, 500 ml

I.V. perfuzie lenta

Potasiu 2% in solutie de glucoza izotonica

- perfuzii I.V. lente

Solutie izotonica1,9%

- perfuzie lenta in acidoza


hipotonica
-perfuzie lenta in acidoza
hipotonica
- solutie tampon in acidoza

Solutie salina
14%o solutiie izotonica
pungi PVC 250 ml
Sorbitol 50g%0 pungi PVC 500 2000 ml

Solutie
5%, 10%, 20% 5% pungi saci PVC 500, 1000 ml
dextroxa
fructoza
Echilibrul acido-bazic al organismului este exprimat

- activeaza diureza
- alimentatie parenterala
- perfuzie lenta - alimentatia
parenterala

prin valoarea pH-ului sanguin care in mod

normal este de aproximativ 7,4.


Echilibrul acido-bazic este vrezultatul unui echilibru intre intrarea(producerea)si pierderea
ionilor de hydrogen.Mentinerea unui bilant echilibrat al concentratiei de ioni de hydrogen depinde de
aportul adecvat de radicali acizi sau baze,limitarea hiperproductiei de acizi in organism,limitarea
pierderilor si asigurarea unei bune functionary respiratorii si excretorii
34

In functie de mecanismul de producere se descriu:


acidoza metabolica produsa prin:
-productie excesiva de acizi(ex.acidoza diabetica)
-insuficienta eliminare a ionilor de hidrogen(insuficienta renala,nefropatii)
-eliminare crescuta de bicarbonati(pierderi digestive,diaree,fistula)
alcaloza metabolica
-pirderi de ioni de hidrogen(voma,aspiratie gastrica)
-pierderi renale
-deshidratare extracelulara
acidoza respiratorie
-hipoventilatie alveolara
alcaloza respiratorie
-hiperventilatie respiratorie
acidoze mixte
-insuficienta renala
-obstructie respiratorie
alcaloza mixta
-vomismente(pierdere de bicarbonat)
Corectarea acidozei metabolice perfuzie cu solutie molarade bicarbonate de sodiu8,4% sau solutie
THAM.Corectarea alcalozei metabolice-administrarea de clorura de potasiu

EFECTUAREA TRANSFUZIEI DE SANGE


TRANSFUZIA:= administrarea sangelui de la donator la primitor,atat direct cat si dupa o faza
intermediara de conservare intrun flacon de sticla sau punga de plastic.
SCOP:
= terapeutic
TRANSFUZIA INDIRECTA: = se executa cu sange proaspat izo-grup,izo-Rh,de la donator
cunoscut,prin intermediul flaconului sau pungilor din PVC cu stabilizator anticoagulant.

1.
2.
3.

4.
5.
6.

ETAPE DE EXECUTIE
Pregatirea instrumentelor si materialeleor necesare
Pregatirea fizica si psihica a bolnavului
Efectuarea tehnicii : a) montarea flaconului cu sange
b) evacuarea aerului din tubul aparatului
c) efectuarea punctiei venoase
d) efectuarea probei biologice Oelecker
e) efectuarea transfuziei
f) incheierea transfuziei
Ingrijirea bolnavbului dupa transfuzie
Reorganizarea locului d munca
Notarea in foaia de observatie

ACCIDENTE:
Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB , manifestata sub forma socului hemolitic-se intrerupe
transfuzia la inceputul semnelor precoce (frison , tahicardie , dispnee, cianoza , stare generala alterata
, dureri lombare , retrosternale)
Transfuzarea unui sange alterat
35

infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie se incalzeste pacientul cu paturi si i se administreaza bauturi calde, se incepe antibioterapie masiva,
dupa antibiograma sangelui infectat

infectat cu virusul hepatitei epidemice ,cu plasmodiul; malariei,spirochete sau brucele


manifestarile apar dupa trecerea perioadei de incubatie
Prezenta substantelor piretogene provoaca frison , cefalee , febra
Embolie pulmonara cu cheaguri, manifestata prin agitatie, cianoza, dureri toracice, tuse
chinuitoare, hemoptizie, dispnee, TA scazuta, puls filiform se iau masuri antisoc de catre medicul
anestezist
Transfuzia sangelui neincalzit poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal, soc
posttransfuzional , acidoza metabolica, stop cardiac prin hipotermie

INCIDENTE:
Infundarea aparatului cu cheag de sange se schimba aparatul
Sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru se schimba flaconul si
perfuzorul
Iesirea acului din vena
Perforarea venei
Coagularea sangelui venos refulat in ac se schimba acul

36