23.10.

2018
Mijloacele de obtinere a informatiei:
1. Observarea ( trebuie observat pacientul, sa se concentreze asupra
pacientului)
2. Interviul ( reprezinta discutia cadrului medical cu pacientul, in foaia de
observatie se noteaza istoricul, antecedente medicale si personale, etc,
conditiile de viata si munca ( daca se lucreaza in condtii toxice, tabagismul si
etilism, principalul factor)

Comunicarea interumana
Omul este o fiinta sociala care se afla in constanta comunicare cu celelalte
fiinte din mediul in care traieste.
Comunicarea este o parte integranta a comportametului uman. Nevoia de
a comunica este necesitatea umana de a schimba informatii, procesul dinamic
care pune in comun sentimente, experiente, opinii si cunostiinte. Comunicarea
este esentiala in relatile stabilite cu pacientii si de asemenea cu personalul
medical. Este esentiala in fiecare din cele cinci etape ale procesului de nursing:
1. Culegerea datelor
2. Analiza si interpretarea datelor culese
3. Planificarea interventiilor nursing
4. Implementarea interventiilor
5. Evaluarea ingrijirilor de baza.
Comunicarea utilizeazatrei trei cai principale: Limbaj verbal, paraverbal si
nonverbal.
Comunicarea verbala este constituita din cuvantul scris sau vorbit
Comunicarea nonverabala include limbajul corpului – cinetica corpului.
Limbajul paraverbal se defineste ca fiind utilizarea limbajului intr-un mod
eficient capabil de a transmite mesajele dorite si se refera la: tonul vocii,
ritmul, viteza vorbirii, frecventa cuvintelor, volumul sau inflexiunile
Comunicarea nonverbala se refera la mesajul transmis prin miscarea partilor
corpului : grimase ale fetei, modul de deplasare, expresia facial, expresia si
contactul ochilor, miscarea mainilor.
Cinetica este o stiinta relativ tanara si se pare ca abilitatea umana de a
controla in mod constient limbajul corupului este mult mai dificil de realizat
decat comunicarea verbala. Majoritatea oamenilor transmit din aceste punct
 de vedere, mesaje contradictorii. Comunicarea verbala si nonverbala se produc
simultan.
Comunicarea verbala poate lua forma unei conversatii – o interactiune
terapeutica. Conditiile unei comunicari terapeutice eficace sunt:
- Confortul psihic si fizic al pacientului
- asistentul medical trebuie sa aiba un vocabular pe intelesul pacientului
folosind mesaje scurte si clare.
- Asistentul medical trebuie sa aiba un debit verbal potrivit, un ton adecvat,
nu trebuie sa fie influentat de problemele personale, momentul
comunicarii sa fie potrivit, mimica, gesturile, cuvantul sa ilustreze ideea, sa
manifeste solicitudine fata de pacient.

Tehnici de comunicare terapeutica

1. Ascultarea activa. ( dai impresia ca chiar asculti pacientul)

2. Acceptarea (vointa de a asculta mesajul pacientului)
3. Utilizarea intrebarilor
4. Parafrazarea ( reluarea mesajului pacientului pentru a corecta ce spune
el)
5. Clarificarea ( sensul mesajului atunci cand intervine o neintelegere)
6. Focalizarea ( centrarea mesajului pe o anumita problema)
7. Informarea pacientului ( transmiterea de informatii legate de starea de
sanatate)
8. Lnistea ( utilizarea unor momente de liniste pentru permiterea punerii in
ordine a gandurilor)
9. Recapitularea ( revizuirea principalelor idei)

Procesul de ingrijire
Este o metoda organizata si sisematica ce permite acordarea de ingrijiri
individualizate. Se bazeaza pe reactiile fiecarui individ sau grup de indivizi la o
modificare reala sau potentiala de sanatate.

Etapele procesului de nursing

Procesul de nursing este un instrument de diagnostic si management care
directioneaza practica nursing in functie de evolutia starii pacientului. Se
desfasoara in cinci etape:
1. Culegerea de date
 2. Analiza si interpretarea lor
3. Planificarea ingrijirilor
4. Realizarea interventiilor / implementare
5. Evaluare

1. Culegerea datelor:
Permite obtinerea de date privind pacientul in ansamblu, asupra suferintei,
etilism, mananc doar carne, samd.
Indepdendenta si satisfacerea nevoilor fundamentale.
Independenta la adult reprezinta satisfacerea proprilor nevoi, fara
interventia altei persoane
Dependenta este imposibilitatea atingerii unui nivel acceptabil in
satsfacerea nevoilor fara interventia altei personae.
Surse de dificultate - reprezinta orice obstacol major care impiedica
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.
Factorii care pot fi surse de dificultate sunt:
- Fizici, intrinseci, extrinseci, psihologici, sociali, de ordin spiritual, lipsa
cunostiintelor necesare in cee ce priveste evitarea imbolnavirilor.
-
2. Analiza si interpretarea datelor ( diagnostic de ingrijire)
Permite punerea in evidenta a problemelor de dependenta si
surselor de dificultate ce lea generat.

3. Planificarea ingrijilor (obiective) se face tinand cont de toate sursele

informative si participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire.
Are doua componente:
a) Obiectivul de ingrijire – vizeaza atitudinea , comportarea,
atitudinea pacientului si a familiei si are cinci caracteristici:
i. Specificitatea ( unicitatea pacientului)
ii. Performanta ( ce poate face pacientul)
iii. Implicarea ( modul cum actioneaza pacientul)
iv. Realismul ( cum face pacientul actiunea)
v. Observabilitatea
b) Interventia permite asistentului medical sa determine modul de a
actiona pentru corectarea problemelor de dependenta ale
pacientului.
 4. Executarea sau aplicarea ingrijirilor ( interventilor) are ca scop precizarea
concreta a interventiilor si de a ajuta pacientul sa-si mentina sau sa-si
recapete indenpendenta.

5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut .

Conform OMS (organizatia mondiala a sanatatii) si Consiliul International al

Nurselor, nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii
cuprinzand:
1. Promovarea sanatatii
2. Prevenirea bolii
3. Ingrijirea persoanelor bolnave (fizic mental, psihic, handicapati)de toate
varstele, in toate unitatile sanitare, asezarile comunitare si in toate formele
de asistenta sociala.

Reactii comune la spitalizare

1. Anxietatea este tulburarea emotionala care se traduce printr-un
sentiment nedefinit de nesiguranta pe care il resimte persoana
internata. Poate sa apara brusc in prezenta durerii si a fricii, modifica
functiile vitale. ( puls, respiratie, tensiune arterial) (ex: din cauza fricii
apar aceste manifestari vegetative, frecventa respiratorie, senzatie de
nod in gat)
2. Frica este sentimentul pe care il resimte o persoana fata de un pericol
de natura fizica sau psihologica se asociaza adesea cu anxietatea.
3. Singuratatea este starea in care individul se regasete singur cu el insusi.
4. Instrainarea consta in sentimentul resimtit de pacient prin care acesta
considera ca nu exista loc sau ca nu se tine seama de opinile lui, de
capacitatea lui de decizie, de dreptul lui la informatie. (ex. Pacientul
consulta surse de informatie, citeste, intreaba vecinii, etc.)
5. Sentimentul de neputinta este situatia in care constata inutilitatea
ingrijirlor acordate de personalul medical si faptul ca nimeninu poate
face mai mult pentru el. ( pacientii nu sunt multumiti orice le-ai face, au
cu totul alte asteptari, de la internare, de la tratament).

Etica medicala.
 Etica medicala este stiinta fenomenelor morale, reflectarea asupra
valorilor, prncipiilor si normelor care guverneaza comportarea normal a omului in
societate. Etica profesionala este o ramura a eticii care studiaza indatoririle
sociale si morale implicate in exercitarea unei profesiuni. ( trebuie sa faci bine,
cee ace ai face pentru propria persoana).
Etica ingrijirilor bolnavilor implica si anumite aspect juridice ( malpraxis).
Etica medicala - principii:
- Al autonomiei ( prin pricipiul autonomiei se cere respectarea indivizilor
aflati in grija noastra, dreptul lor find acele de a-si controla propriile vieti.)
- Al absentei raului ( este considerate ca fiind cea mai stringenta ( necesara)
indatorare pentru cadrele medicale )
- Al binefacerii ( este opus raului, este un joc de cuvinte, o nurse nu poate
abandona pacientul oricat de bolnav ar fi)
- Al dreptatii ( se refera la faptul ca in fata legii toata lumea este egala)
(tratam indiferent de starea sociala, apartenenta, orientare sexuala, etc)

Drepturile bolnavului sunt legale si de natura etica.

Drepturile legale - drepturi la auto determinare ( consimtamantul prin care
bolnavul are dreptul de a lua decizii personale cu privire la ingrijirea sanatatii lui,
prin acest drept bolnavul are posibilitatea de a accepta sau de a refuza orice
forma de ingirjire.
Dreptul la informare da posibilitatea bolnavului sa cunoasca informatiile pe care
se bazaeaza deciziile luate privind persoana sa. Asistenta medicala are obligatia
de a furniza informatii referitoare la tipul de ingrijire pe care o ofera personal.
Dreptul la confidentialitate prin care bolnavului ii vor fi protejate informatiile
confidentiale ( nu avem voie sa dam relatii unui pacient despre alt pacient,
diagnostic care privesc doar cadrele medicale)
Dreptul la ingirjiri sigure
Nerespectarea acestor drepturi cu anumite repercursiuni/consecinte asupra vietii
si sanatatii se sanctioneaza corespunzator pe cale legala. (malpraxis)

Drepturi de natura etica

Dreptul la demnitate personala este dreptul prin care bolnavul va beneficia de o
ingrijire ce respecta demnitatea si valoarea persoanei indiferent de considerente
de nationalitate, rasa, religie, culoare, varsta, sex.
Dreptul la ingrijire individualizata porneste de la premiza ca fiecare individ este
unic, cu atribute fizice, ganduri, sentimente si credinte proprii
Drepturi de ingrijire cu scopul de a devein independent.
Nerespectarea drepturilor de natura etica atrage dupa sine sanctionarea morala .
Sanctiunile pentru nerespectarea drepturilor legale prin care se aduce
detriorarea sanatatii sau decesul pacientului sunt sanctionate legal, pec ale
judecatoreasca.
Sanctiunile pot fi penale, contraventionale, disciplinare.
Luarea de mita, primirea de foloase necuvenite, etc

25.10.2018
Functiile asistentului medical

Sunt de natura
- Independent
- Dependent
- Interdependenta

Ingrijiri primare de sanatate.

Ingrijiri esentiale de sanatate, accesibile tuturor persoanelor si familiilor din
comunitate prin mijloace ce le sunt acceptabile cu participarea lor ______ si la un
cost abordabil comunitatii si tarii.
Ingrijirile primare se sprijina pe comunitate.
COMUNITATEA - intelegem ansamblul unei populatii de pe un teritoriu
geographic determinat de care este legat prin interese si valori commune, avand
o forma de gestiune administrative iar membrii sau au interelatii cu grupuri
sociale si institutii.
Comunitatea este locul de plecare a ingrijirii primare de sanatate.
Ingrijirea primara de sanatate sunt denumite si ingrijiri de sanatate comunitare
deoarece implica participarea comunitatii.
IPS favorizeaza ingrijiri complete ingloband promovarea sanatati, prevenirea
imbolnavirilor, ingrijiri curative curente, recuperare, urgente.
IPS acopera 3 niveluri de interventie:
 - Ingrijiri de prevenire primara
- Ingrijiri de prevenire secundara
- Ingrijiri de prevenire tertiala

Interventia primara
Conceptul despre om: este o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice,
sociale si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau
inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta.

Conceptii privind sanatatea: au fost formulate mai multe definitii ale sanatatii.
Def. OMS: sanatatea este o stare de bine fizic, mental si social ce nu consta numai
in absenta bolii sau a infirmitatii.
Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice, fizice, affective, psihice si
sociale mobilizate pentru a infrunta, compensa si depasi boala.

Conceptia despre boala: este ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarma

tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau in adaptare la o situatie noua,
provizorie sau definitiva:

Modelul conceptual al VIRGINIEI HENDERSON.

Cel mai utilizat este modelul conceptual al Virginiei Henderson conform caruia:
- Asistentul medical indeplineste functii proprii
- Asistentul medical ofera un serviciu unei societati, acela de acordare de
ingrijiri de baza.
Cand asistentul medical preia o parte din responsabilitatiile medicului in procesul
de ingrijire, atunci o parte din functiile sale sunt preluate de un personal
necalificat.
In acceptiunea V. Henderson:
- Individual este vazut ca un tot unitary reprezentand cele 14 nevoi
fundamentale pe care trebuie sa le si indeplineasca;
- Scopul ingrijirilor este acela de a ajuta pacientul sa-si mentina sau sa-si
restabileasca independent si de a obtine pentru pacient vindecarea.
Obiectivul ingrijirilor este persoana sau grupuri de personae carora le este
destinata activitatea.
- Rolul asistentelor medicale este de suplinire a dependentei persoanei,
dificultatea cauzata de lipsa de forta, de vointa sau de cunostiinte.
Virginia Henderson identifica 14 nevoi fundamentale cy comportamente bio-
psiho-sociale, culturale si spiritual ale individului.
Asezarea nevoilor de la 1 la 14 se suprapune piramidei MASLOW cu mentiunea ca
pe primele positii sunt asezate nevoile fizice vitale.
1. A respira
2. A mentine temperature corpului constanta
3. A se alimenta si a se hidrata
4. A elimina
5. A se misca, a avea o buna postura
6. A dormi, a se odihni
7. A se imbraca si dezbraca
8. Nevoia de igiena
9. A Evita pericolele
10.A comunica
11.Nevoia de a-si practica religia
12.Nevoia de a fi ocupat
13.Nevoia de a invata
14.Nevoia de a se recreea

Teroia lui Abraham maslow

Necesitatiile finite umane se pot ierarhiza intr-o piramida:

Nivelul 1.
Situate la baza piramidei, motiv pentru care va fi primul aspect vizat de catre
nurse in activitatea ei de ingrijire. Acest nivel cuprinde urmatoarele functii:
- A respira, a avea o buna circulatie, a manca, a bea, a elimina, a se odihni, a
se recerea, a comunica.

Nivelul 2.
Nevoia de siguranta. Insensibilitatea lui apare in prezenta unor agresiuni externe
de ex: pierderea adapostului, schimbarea mediului, catastrophe sau evenimente
sociale.
Nivelul 3.
Nevoia de apartenenta. Omul este o fiinta sociala, prin urmare el nu poate trai
singur. Celula socitatii omenesti este reprezentata de familie. Izolarea bolnavului
prin spitalizari de durata poate duce la aparitia unor tulburari care pot influenta
negative insanatosirea individului.

Nivelul 4.
Este nivelul recunoasterii individului. Este cunoscut faptul ca individual are un rol
in societate corespunzator dorintei sale, pregatiri profesionale capacitatii
intelectuale.

Nivelul 5.
Reprezinta realizarea personalitatii, dorinta de autodepasire si creativitate a
individului.
Daca nivelele inferioare le regasim si la regnul animal, nivelul 5 este specific
exclusive specie umane.
Echilibrul celor trei nivele superioare asigura homeostazia psohologica a
individului.
Homeostazia este o stare de echilbru si de autoreglare care se instaleaza intre
diverse procese fiziologice ale persoanei, extins si la nivelul proceselor
psihosociologice.

ASEPSIA

Este o actiune profilactica de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni

patogeni folosind un ansamblu de masuri.
ANTISEPSIA: totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea germenilor
patogeni de pe tegumente prezente intr-o plaga sau in mediul extern.

INFECTII

Infectiile intraspitalicesti (nosocomiale) sunt imbolnaviri de natura infectioasa

care se manifesta clinic, sunt contactate in spital si pot sa apara pe parcursul
spitalizarii sau ulterior.
Se impart in:
Boli transmisibile (contagioase): nfectii cu germeni conditionati patogeni care
apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infectii (nou nascuti, varstnici, cronici,
imunodeprimati). Transmiterea infectiei de la o persoana la alta este un process
desfasurat intr-un land de 6 verigi.

Sursa de infectie:
- Pacientul
- Personalul medical
- Agenti patogeni
- Bacterii, virusuri, paraziti, fungi

Poarta de iesire:
- Sange
- Urina, fecale
- Secretii
- Aerul respirat

Calea de transmitere:
- Contact direct (mana)
- Contact indirect ( alimente, lichide, muste, tantari)

Poarta de intrare:
- Cutanata
- Digestive
- Respiratory

Gasta receptive:
- Varste extreme
- Bolnavi cronici
- Imunitate compromisa
- Personae supuse interventiilor chirurgicale
Prevenirea si combaterea infectiilor nosocomiale este un process complex, dificil
de realizat care necesita eforturi educative tehnico-organizatorice si economice.

Strategii tehnico – organizatorice

a) Precizarea diagnosticului de infectie nosocomiala, a tratamentului si a
masurilor de combatere.
b) Asigurarea conditiilor igienico-sanitare
c) Dezinfectia profilactica
 d) Circuitele functionale din spital:
- eCircuitul bolnavului
- Circuitul vizitatorilor
- Circuitul personalului medical
- Colectarea si transportul rezidurilor solide.

Blocul operator, sala de naster, sectia de terape intensive, circuitul alimentelor, al

lenjeriei si al reziduriilor.
Un circuit functional presupune practice separarea oricarei activitati aseptice de
cea septica, separarea obiectelor necontaminate de cele contaminate presupune
excluderea ______ care pot favoriza contaminarea.

Precautii universale:
-spalarea pe maini – cel mai important element de control al infectiilor:mana fiind
principal cauza.
-spalarea igienica uzuala
- Spalarea de decontaminare a mainilor
- Spalarea inaintea interventiei chirurgicale
- folosirea echipamentului de protective
- material consumabile

30.10.2018
Antisepsia

Acele si seringile de unica folosinta se depoziteaza dupa folosire in cutii

speciale care se incinereaza.
Instrumentele metalice de utilizare indelungata se spala se tin in solutie
dezinfectanta si se sterilizeaza adecvat. Sondele de intubatie, de aspiratie,
cateterele trebuie sa fie de unica folosinta.
Cateva consideratii pediatrice:
- Ingrijirea profilactica a nou-nascutului: spalarea se face cu apa curenta si
sapun
- Pregatirea nou-nascutului pentru practice invazive – intubatia, aspiratia
- Tratamentele intravenoase necesita dezinfectia locului de functionare cu
alcool iodat, fixarea corecta si verificarea pentru a sesiza extravazaril,
schimbarea locului de perfuzie la 48-72ore
 - Terapia respiratorie creste riscul contaminarii nou-nascutului
Cateterul venos sau arterial necesita insertie si ingrijire locala aseptica,
minimalizandu-se manipularea acestuia

Tehnici de izolare a nou-nascutului (nn)

Epidemiile sunt precedate de supraaglomerarea si supraincarcarea activitatii. De

aceea se evita numarul mare al zilelor de spitalizare. Dezinfectie generala a
salonului, la externare.
Se vor trata cu antibiotic nn pe o perioada cat mai scurta de timp, tratamentul cu
antiobitic pe o parte fac bine pe de-o parte fac praf sistemul imunitar, de aceea se
Evita folosirea lor pet imp indelungat ( antibiotic 5 zile pentru a se reface flora
intestinala)
Alimentatia trebuie sa fie pe cat posibil de naturala si preparatele de natura
artifiala sa fie pregatite in conditii aseptice si in locuri special amenajate.

Schema pentru dezinfectia pielii

Tipul 1.
- Comporta un risc scazut de infectie
- Se aplica dezinfectantul pe piele timp de 30 de secunde ( alcoolul)
- Se face in cazul injectiilor subcutanate, intravenoase si a recoltarilor de
sange.
Tipul 2.
- Risc mediu de infectie
- Se curate pielea cu un tampon dezinfectant, apoi cu un tampon steril de
doua ori timp de 30 de secunde.
- Se face in cazul cateterizarii venelor, perfuziilor intervenoase la efectuarea
injectiilor intramusculare ( im), recoltarea sangelui pentru hemoculturi
( analize de sange)
Tipul 3.
- comporta risc crescut de infectie, se curata pielea cu apa si sapun, se
epileaza, se degreseaza, se aplica de doua ori dezinfectantul la interval de 2
minute si 30 secunde, durata totala fiind de 5 minute. ( interventii
chirurgicale, punctii arteriale, cavitale sau articulare.
- Antisepsia este masura de distrugere a germenilor de pe tegumente dintr-
o plaga, utilizeaza o serie de mijloace chimice denumite in general
antiseptic sau dezinfectant.
- Antiseptic este substanta cu actiune bactericita sau bactereostatica ce se
aplica pe tesuturi vii.
- Dezinfectant este substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe
diverse obiecte produse septice sau din mediul extern.
-
Substante chimice folosite ca antiseptice

1. Iodul, unul din cele mai vechi antiseptice, sporicit, fungicide.

Se foloseste (iodul) solubilizatin diverse procente in alcool, benzina, eter.
Tinctura de iod = solutie alcoolica 2% + iodura de sodiu 2% folosita in mod
curent pentru dezinfectia tegumentelor.
Benzina iodata ( eter iodat) pentru degresarea si dezinfectia tegumentelor.
Iodoforii combinatia iodului cu detergent ( betadina )

2. Alcoolul in concentratie de 70% pentru antisepsia tegumentului uscat cand

are cea mai mare actiune bactericita. Concentratiile sub 60% sau peste 90%
nu au aceasta calitate, nu actoneaza asupra formelor sporulate si de aceea
nu poate fi folosit ca mijloc de sterilizare la rece. Produce ruginirea
metalelorfiind contracindicata pastrarea instrumentelor in alcool. Nu se
aplica direct pe plaga deoarace produce deshidratarea sau coagularea
celulelor cu care vine in contact.

3. Substantele pe baza de clor

Actiune bactericita, hipocloritul de sodiu, Solutia dakin care in

contact cu substantele organice degaja clor, rezultand dizolvarea tesuturilor
necrozate (moarte) si dezodorizarea plagilor, dizolva cheagurile de sange
ceea ce limiteaza utlizarea lui in plagile cu risc hemoragic. Se foloseste sub
 forma de solutie proaspat preparata pentru irigarea plagilor infectate sau
cu sfaceluri ( o plaga profunda).
Cloraminele compusi organici ai clorului cu actiune asupra
germenilor grami negative si ai bacilului Koch. Se utlizeaza in diverse
concentrate pentru irigarea plagilor supurate sau cu sfaceluri, pentru
dezinfectia mucoaselor ( spalaturi vaginale), dezinfectia veselei,
pardoselilor.

Substante care degaja oxigen

Actioneaza asupra germenilor anaerobi, in plagile delabrante

supurate cu potential gangrenos.
Apa oxigenata - solutie apoasa contine 3% peroxid de hidrogen care
prin descompunere spontana da nastere oxigenului atomic ce oxideaza
substantele din mediul inconjurator. Se pastreaza in sticle de culoare
inchisa, folosita ca antiseptic pentru plagi si mucosae, actiune mecanica
antrenand resturile tisulare ( de tesut) sau corpii straini din zonele
profunde.
Acidul boric - sub forma de cristale albe , folosit ca atare sau in
solutii de 2-3% mai ales in sepsia plagilor infectate cu bacilul pioceanic.
In solutie de 5% se foloseste in oftalmologie .
4. Permanganatul cristale de culoare violet sub forma de solutie 0.1-0.5%
pentru dezinfectia unor mucosae ( vaginala, vezicala, bucala) si a plagilor cu
anaerobi.

5.Derivatii de mercur – nu se mai folosesc din cauza toxicitatii

6. Detergentii

Metode de sterilizare

Mijloace fixe reprezentate de procedeele mecanice de spalare a mainilor si

tegumentelor, de caldura uscata si umeda si de radiate.
Mijloacele chimice utilizeaza substante de tipul formolului.
 Sterilizarea cu ajutorul radiatiilor si substantelor chimice poarte numele de
sterilizare la rece.
1. Mijloace mecanice de sterilizare.
Se utilizeaza indeosebi pentru pregatirea materialelor in vederea
sterilizarii.
a) Sterilizarea prin caldura uscata. Se poate face prin multe modalitati:
flambare, fierul de calcat, etube cu aer cald.
Flambarea – procedeul cel mai primitiv de sterilizare, se foloseste doar in
cazuri de maxima urgenta si numai pentru instrumente de metal.
Fierul de calcat realizeaza o temperature de 200 pana la 300 grade Celsius
asigurand in conditii improvizate distrugerea germenilor de pe unele
tesaturi. Eficacitate sporita daca se aplica pe tesaturile umede, in acest fel
distrugandu-se si sporii. Se foloseste in unitatile unde nu exista un punct de
sterilizare.
Sterilizarea prin aer cald - metoda cea mai folosita pentru instrumentarul
metalic si a obiectelor din sticla. Este procedeul cel mai sigur de sterilizare
simplu si practice putandu-se astazi folosi in orice unitate sanitara deoarece
utilizeaza ca sursa de incalzire energia electrica. Aparatul cu care se
realizeaza aceasta sterilizare este cuptorul cu aer cald cunoscut si sub
numele de pupinel    ( este ca un cuptor cu microunde cu rezistente si
ventilatoare pentru uniformizarea aerului)

Conditii care trebuiesc indeplinite pentru o buna sterilizare.

Aparatul sa fie perfect etans.
Sursa de caldura sa asigure o temperatura inferioara de cel putin 180
de grade Celsius.
Instrumentarul sa fie bine curatat de substantele organice inainte de
sterilizare.
La temperature de 160 de grade, durata sterilizarii este de 2 ore
La temperature de 170 de grade, durata sterilizarii 1-1.30 ora, la 180
de grade durata sterilizarii este de 30-40minute.
01.11.2018

b) Sterilizarea prin caldura umeda se poate realiza prin fierbere sau prin sterilizare cu
vapori de apa sub presiune.
1. Fierberea – metoda folosita in trecut pentru sterilizrea seringilor, a tuburilor de
cauciuc si a instrumentarului. ( azi se foloseste rar si la sate unde nu exista alte
metode de sterilizare). Temperatura de fierbere a apei (100 grade Celsius) nu este
suficienta pentru distrugerea tuturor microorganismelor patogene, spor, virusul
hepatitei ( din momentul in care incepe se fiarba apa atunci incepe sterilizarea).
2. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiuneeste metoda cea mai folosita si cea mai
eficienta si are la baza cresterea punctului de fierbere a apei in raport direct cu
cresterea presiunii din vas
- O presiune de o atmosfera, apa fierbe la 120 de grade.
- Doua atmosfere apa fierbe la 136 de grade
- Doua atmosfere jumatate apa fierbe la 140 de grade.
- Trei atmosfere apa fierbe la 144 de grade
Prin temperatura de peste 120 grade Celsius, sunt distrusi practice toti germenii chiar si
cei sub forma sporulata care nu sunt distrusi prin caldura uscata.
Timpul necesar pentru o buna sterilizare inepand din momentul atingerii presiunii
maxime in autoclav ( masinarie mai mare ca pupinelul in care se face aceasta sterilizare
cu apa prin presiunie) este de 30-40 de minute.
Aparatul cu care se realizaeaza aceasta sterilizare se numeste autoclav.

Controlul sterilizarii
Sterilizarea la rece.
Sterilizarea la rece utilizeaza radiatiile si o serie de substante chimice cu o puternica
actiune sterilizanta.
Razele ultraviolete obtinute din lampi cu vapori de mercur sau cadmiu, se folosesc
pentru sterilizarea aerului din salile de operatii si de pansamente ( salile de chirurgie).
Actioneaza direct asupra microorganismelor prin coagularea proteinelor citoplasmatice
si chiar asupra germenilor anaerobi prin ozonul care se formeaza in urma
bombardamentului electronic al aerului. * eficienta razelor ultraviolete( UV) este
numai la distanta de 1,5 – 2m de sursa.
Razele Gamma se folosesc pentru sterilizarea materialelor din cauciuc sau plastic si
chiar instrumentar.
Dintre substantele chimice folosite pentru sterilizarea la rece, cele mai uzitate sunt
formolul si oxidul de etilen.

Pregatirea materialelor pentru sterilizare

 Pentru efectuarea unei sterilizari corecte si eficiente, toate materialele trebie pregatite
in prealalbil:
- Curatirea materialelor
- Asezarea lor in cutii sau casolete
- Aranjarea acestora in pupinele, autoclave sau fierbatoare

13.11.2018

Evaluarea semnelor vitale

Functiile vitale sunt:

- Temperature
- Pulsul
- Tensiune arterial
- Respiratia
Ele se masoara:
- cand intervine o modificare in starea de sanatate a persoanei
- la internare
- pe perioada spitalizarii
- la externare
- inainte si dupa tratament, explorari ( invazive si non-invazive)
- inainte, in timpul si dupa operatie
- inainte si dupa administrarea medicamentelor care pot determina
modificari ale acestora (functiilor vitale)

Rolul asistentului medical in masurarea functiilor vitale:

- pregatirea materialelor si instrumentarului necesar
- pregatirea fizica si psihica a pacientului
- cunosterea valorilor normale si patologice ale functiilor vitale
- modificarile semnificative ale functiilor vitale se comunica medicului

Masurarea temperaturii corpului.

Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termo
geneza (producerea caldurii in organism) si termoliza (pierderea de caldura din
organism).
Mentinerea echilibrului este asigurata de centrii hipotalamici termoreglatori. In
termo geneza intervin procesele biochimice din organism, caldura rezultand din
activitatea musculara si glandulara.
Termoliza se produce prin mecanisme fizice:
evaporare – eliminarea transpiratiei,
radiatie - cand temperatura mediului este mai mica decat temperatura corpului,
conductie - contactul direct al corpului cu obiecte reci sau gheata,
confectie – pierderea caldurii printr-o circulatie de aer in jurul corpului
Reactiile organismului la modificarile de temperatura sunt la frig vasoconstrictie,
la caldura vasodilatatie.
Echilibrul dintre termogeneza si termoliza se numeste homeotermie. Scopul
masurari temperaturii este evaluarea functiei de termoreglare. Locurile de electie
(alegere) a temperaturii sunt: in axila, in plica inghinala, in cavitatea bucala, la
nivelul rectului, la nivelul vaginului.
Materiale necesare:
- termometru
- casoleta cu tampoane sterile
- solutie dezinfectanta
- tavita medicala
- ceas
- lubrifiant
- pix de culoare albastra
Interventiile asistentului medical:
Pregatirea psihica si fizica a pacientului!!!!!
Spalarea pe maini

Masurarea temperaturii in axila.

Pozitia pacientului va fi in decubit dorsal sau sezand. Se ridica bratul pacientului.
Se sterge axila prin tamponare, se aseaza rezervorul termometrului in centrul
axilei, paralele cu toracele. Se apropie bratul de trunchi pe suprafata anterioara
cu antebratul flectat. Termometrul se mentine timp de 10 minute.

Masurarea temperaturii in cavitatea bucala.

Termometrul se pune sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. Pacientul
este rugat sa tina gura inchisa sis a respire pe nas. Termometrul se mentine timp
de 5 minute. ( nu se masoara in niciun caz la copii sau pacientii agitati.)
Masurarea temperaturii rectale.
Pacientul va fi asezat in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie. Copii
se aseaza decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral (pe burtica).
Tehnica: se lubrifiaza termometrul care se introduce in rect prin miscari de rotatie
si inaintare. Termometrul se va mentine timp 3 minute.
Dupa expirarea timpului de mentinere a termometrului, se noteaza valoarea
obtinuta in foaia de temperature astfel: 1 linie orizontala = doua diviziuni de grad.
Notarea in foaia de observatie se face cu pix de culoare albastra.
Atentie!! Temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8, dupa-amiaza intre
orele 18-19. Temperatura axilara este cu 4-5 zecimi de grad mai mica decat cea
centrala.
Inainte cu 10 minute de masurare nu se vor consuma lichide calde sau reci, nu se
va fuma.
Masurarea temperaturii rectale este contraindicata la pacientii agitati sau cu
afectiuni la acest nivel
Temperatura in vagin este mai mare cu 0.5 grade decat cea axilara. Este
contraidicata cand sunt afectiuni la acest nivel.
Valorile normale ale temperaturii (in axila)
- Nou nascut si copil mic: 36.1 – 37.8C
- La adult: 36 – 37C
- La varstnici: 35-36C
La o temperatura constanta tegumentul are o culoare roz, transpiratia este
minima ( 18-25C)

Modificari ale temperaturii

Hpertermia ( febra consta in cresterea temperaturii corporale peste limita
normala)
Clasificarea febrei in functie de valorile temperaturii axilare:
a) Subfebrilitati: 37-38C
b) Febra Moderata: 38-39C
c) Febra ridicata: 39-41C
d) Hiperpirexia: peste 41C
In evolutia febrei exista 3 perioade:
1. Perioada initiala sau de debut: poate fi brusca in decurs de ore poate fi
lenta in decurs de cateva zile
2. Perioada de stare
3. Perioada de declin
Tipuri de curbe febrile
a) Febra in platou
- Valorile temperaturii sunt cuprinse intre 39 – 40C si are o traiectorie
aproape constanta.
b) Febra remitenta
- Valorle diurne sunt mai mari de 1C fara a ajunge la afebrilitate si este mai
mare seara.
c) Febra ondulanta
- Se instaleaza progresiv dupa o defervescenta progresiva pana la repetarea
ciclului
d) Febra inversa
- Ascensiune febrila matinala si subfebrilitate sau afebrilitate seara
e) Febra intermitenta
- Perioade de 2 – 3 zile de febra intrerupta de perioade afebrile de 1-2 zile
f) Febra recurenta
- Apar perioade febrile la 6-7 zile care se repeta

Hipotermia
Reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale si este cauzata de
un dezechlibru intre termogeneza si termoliza.
Poate sa apara:
- In copilarie – cauzata de imaturitatea mecanismului de termoreglare
- La adult – determinata de expunerea prelungita la frig, dereglari endocrine,
abuzul de sedative si de alcool.
- La varstnici – determinata de incetinirea activitatii SNC.

Hipotermia determina tulburari ale respiratiei si circulatiei. Altereaza integritatea

tegumentelor si determina o comunicare ineficienta.

Masurarea pulsului
Prin puls se intelege expansiunea ritmica a arterelor si se percepe cand se
comprima pe un plan osos. Pulsul este sincron cu sistola ventriculara.

Factorii care influenteaza pulsul sunt:

a)biologici – varsta - frecventa pulsului la copii este mai mare,
-inaltimea corporala – la persoanele scunde frecventa pulsului este mai mare
decat la persoanele inalte.
- Somnul - in timpul somnul frecventa scade.
- alimentatia creste frecventa pulsului
- efortul fizic determna accelerarea pulsului
- starile febrile – o crestere cu 1C a temperaturii => o crestere a frecventei
pulsului cu 10batai/minut
b) factori psihologici – cresc frecventa pulsului
c) sociali – influenteaza frecventa pulsului prin concentratia de oxigen din aerul
inspirit.

Caracteristicile pulsului:
a) Ritmicitate - atunci cand pauzele dintre pulsatii sunt egale
b) Frecventa - numarul de pulsatii pe minut:
a. Valori normale: nou – nascut: 130-140pulsatii/minut
b. Adult: 60-80 pulsatii / minut
c. Varstnici: 60-90 sau peste pulsatii/minut
c) Celeritatea - viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
d) Amplitudine – este determinata de cantitatea de sange existent in vase.

Locuri de elective pentru masurarea pulsului:

a) la nivelul arterei radiale
b) la nivelul arterei femurale
c) la nivelul arterei humerale
d) la nivelul arterei carotid
e) la nivelul arterei pedioase ( la picior)
f) la nivelul arterei temporale superficiale
g) la nivelul varfului inimii ( soc apexian)( doar cu stetoscopul)

Materiale necesare:
- ceas cu secundar
- pix cu mina rosie

Etapele masurarii pulsului.

- Pregatirea fzica si psihica a pacientului
- Spalarea si dezinfectarea mainilor
 - reperarea arterei prin fixarea degetelor si exercitarea unei presiuni asupra
peretelui arterial.
- Se Numara pulsatiile timp de un minut
- Se noteaza in foaia de temperature cu pix rosu astfel: o linie orizontala =
patru pulsatii.

Modificari ale pulsului

1. Modificari ale frecventei pulsului:
- Tahicardie - ce trece de valoarea normala a pulsului ( peste 80)
- Bradicardie - ce este sub valoare normal (sub 60)
2. Modificari ale amplitudinii
- Puls filiform – abia perceptibil
- Puls asimetric - este diferit la doua artere diferite
3. Modificari ale ritmului pulsului
- Aritmic - pauzele dintre pulsatii sunt inegale
- Dicrot – se percep doua pulsatii una mai puternica si una mai slaba urmata
de o pauza.

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE (TA)

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor

arteriali.
Factori care determina tensiunea arteriala:
- Debitul cardiac ( cantitatea de sange pompata de inima)
- Forta de contractie a inimii
- Elasticitatea si calibrul vaselor
- Vascozitatea sangelui
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:
- Biologici:
o Varsta- la copii tensiunea arteriala este mai mica, la varstnici creste. In timpul somnului
tensiunea scade.
- Psihologici:
o Emotii, anxietate determina cresterea tensiunii arteriale.
- Sociologici:
o Frigul determina vasoconstrictia si rezulta cresterea tensiunii arteriale
 o Caldura determina vasodilatatia si rezulta scaderea tensiunii arteriale

Scopul masurarii tensiunii arteriale

Evaluarea activitatii cardio vasculare
Evaluarea tensiunii sistolica sau maxima
Evaluarea tensiunii diastolica sau minima

Material necesare:
- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
- stetoscop
- alcool si tampoane de vata
- pix de de culoare rosu

Metode de determinare
1. metoda auscultatorie
etape:
- spalarea pe maini a asistentului
- se aplica manseta tensiometrului pe bratul pacientului sprijinit in extensie
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub marginnea inferioara a mansetei
- cu ajutorul perei se pompeaza aer pana la disparitia pulsatiilor (pana la gradatia de 200)
- se deschide supapa iar in momentul cand se percepe primul zgomot arterial => tensiunea
arterial sistolica
- se continua decomprimarea iar disparitia ultimului zgomot reprezinta tensiunea arterial
diastolica
- notarea in foaia de temperature se face cu o linia orizontala de culoare rosie astfel: o linie
orizontala = o unitate coloana de mercur apoi se unesc linile verticale si se hasureaza suprafata
cuprinsa intre ele (milimetri coloana de mercur = mmHg)
2. metoda palpatorie
In acest caz nu se foloseste stetoscopul, determinarea se face prin palparea arterei radiale
Etapele sunt identice ca si la metoda anterioara doar ca apare dezavantajul obtinerii numai a valorii
tensiunii arteriale sistolice.

Atentie!!!!
- Manseta trebuie sa fie bine fixate pe bratul pacientului. In caz de suspiciune, se repeta
masurarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului.
- Determinarea tensiunii arteriale se face in decubit dorsal pozitie sezanda sau ortostatism (in
picioare)
 - Nu se va consuma cafea cu o ora inainte de masurarea tensiunii arteriale
- Nu se va fuma cu 15 minute inainte de masurarea tensiunii arteriale. In cazul in care se aud
pulsatii pana la valoarea 0 de pe manometru, tensiunea arterial diastolica corespunde valorii la
care intensitatea zgomotelor scade

Modificari ale tensiunii arteriale;

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta cresterea tensiunii arteriale peste valoarea normal.
Diagnosticul corect de HTA presupune minim trei seturi de valori tensionale crescute peste valoarea
normal la interval de cel putin o saptamana.
Valori normale.
Tensiunea arteriala sistolica = 115-139 mmHg
Tensiunea arteriala diastolica = 75 – 89mmHg
TAD = TAS : 2+ 10 sau 20
Clasificarea HTA:
-usoara - TAS = 140 – 159
- TAD = 90 – 99
- moderata – TAS = 160 – 179
- TAD = 100 – 109
- severa – TAS = 180 – 209
- TAD = 110 – 119
- foarte severa – TAS = >210
- TAS = > 120

Hipotensiunea arteriala (hTA) reprezinta scaderea tensiunii arteriale sub valoarea normala (9)

Masurarea respiratiilor
Respiratia reprezinta schimbul gazos ( oxigen dioxid de carbon)dintre plamani si mediul inconjurator ( la
nivelul alveolelor)
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira sunt:
1. Biologici
a. La copii numarul respiratiilor este mai mare decat la adult.
b. La femei numarul respiratiilor este crescut
c. Statura la persoanele inalte numarul respiratiilor este mai mic , volumul cutiei toracice
este mai mare.
d. Somnul. In timpul somnului scade numarul respiratiilor .
e. Postura. Pozitia sezanda si ortostatica, favorizeaza respiratia.
f. Alimentatia si efortul fizic
2. Psihologici
a. Creste frecventa respiratiei
 3. Sociologici
a. Poluarea mediului ambiant
b. Climatul ( caldura, vantul,a ltitudinea maresc frecventa respiratiei, frigul scade
frecventa).

Scopul masurarrii respiratiei

Evaluarea functiei respiratorii
Caracteristicile respiratiei:
1. Tipul respiratiei. Respiratia poate fi de tip:
- Costal superior intalnit la femei, prin ridicarea partii superioare a toracelui datorita marimii
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei.
- Costal inferior intalnit la barbati prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
- Abdominal intalnit la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice
2. Amplitudinea miscarilor respiratorii este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din
plamani in timpul ciclului respirator. Respiratia poate fi superficiala profunda.
3. Ritmul. Pauzele dintre respiratii trebuie sa fie egale
4. Frecventa reprezinta numarul de respiratii pe minut

Valoarea normala 16-18 respiratii pe minut.

Materiale necesare:
- Ceas cu secundar
- Pix de culoare verde
Tehnica
Pacientul se aseaza in decubit dorsal fara a-i explica tehnica care urmeaza a fi efectuata.
Se aseaza fata palmara a asistentului medical pe suprafata toracica a pacientului. Se pot urmari si
numara respiratiile timp de un minut.
Se noteaza in foaia de temperature astfel: o linie orizontala = o respiratie

Modificari ale respiratiei:

1. Modificari ale frecventei respiratiei
- Tahipneea - cresterea frecventei respiratiei peste valoarea normala (peste 16,18)
- Brahipneea – caderea frecventei respiratiei
- Apnee – oprirea respiratiei in somn
2. Modificari ale amplitudinii respiratiei
- Hiperventilatie - patrunderea unei cantitati prea mari de aer in plamani
- Hipoventilatia - patrunderea unei cantitati prea mici de aer in plamani
 - Dispneea - este o respiratie dificila cauzata de boli ale plamanului, inimii si cailor respiratorii
superioare. In acest caz aerul patrunde cu dificultate in plamani, rezultand o oxigenare
defectuoasa a tesuturilor si o acumulare de bioxid de carbon in sange.
- Ortopneea - este o pozitie fortata, pacientul sta in pozitie sezanda cu bratele atarnate pe langa
corp, pozitie care favorizeaza respiratia.
- Respiratia CHEYNE STOCKS consta in respiratie din ce in ce mai frecventa pana se ajunge la un
grad maxim dupa care frecventa scade treptat si urmeaza o perioada de apnee. Apare
insuficienta ventriculara stanga sau afectiuni toxice ale trunchiului cerebral.
- Respiratia KUSSMAM consta in cicluri formate dintr-o inspiratie lunga urmata de o expiratie
fortata. Apnea apare in cetoacidoza diabetic si insuficienta renala terminal.

INSTRUMENTAR
In practica curenta de ingrijire a bolnavului se utilizeaza numeroase instrumente si materiale, totalitatea
lor formeaza instrumentarul.

Conditii pentru o buna utilizare.

Instrumentele trebuie tinute intodeauna in stare perfecta, verificate, utilizate numai pentru scopurile
pentru care sunt destinate.
Instrumentele sunt confectionate din metale de calitate superioara ( otel, carbon) acoperit cu nichel sau
crom sau otel inoxidabil). Ele venind in contact direct cu tesuturile organismului trebuie sa fie perfect
netede, bine polizate si cu marginile tesite.
Instrumentele utilizate pentru urgente se mentin sterile si se resterilizeaza la intervale prevazute de
normative chiar daca nu au fost folosite

Clasificarea instrumentelor in functie de destinatie.

a) Instrumente necesare examinarilor si tratamentelor curente
1. Spatula linguala
2. Termometru medical
3. Panglica metrica (centimetru)
4. Ciocanul de reflexe
5. Oglinda frontal
6. Specul nazal
7. Specul auricular
8. Pelvimetru (ginecologii)
9. Valva vaginala
10. Stetoscopul. Serveste pentru auscultarea organelor intratoracice si a zgomotelor vasculare
inclusiv in cursul masurarii tensiunii arteriale. Stetoscoapele utilizate astazi sunt biauriculare.
In obstetrica pentru auscultarea zgomotelor cardiace ale fatului s-au mentinut stetoscoapele
monoauriculare.
11. Manusile de cauciuc
 b) Instrumente utilizate in tratamentul curent:
1. Pensa simpla. Este o parghie de gradul 3 care serveste pentru prinderea si manipularea
obiectelor sau tesuturilor. Dupa destinatie au diferite forme. Pensa anatomica, pensa
chirurgicala, pensa pentru urechi, pensa lingual, pensa ginecologica. Pensile hemostatice:
pensa hemostatica hocker, pensa hemostatica pean, foarfeca.
2. Bisturiul
3. Sonde. Sonde canelate si sonda butonata. Sondele uveterale folosite la evacuarea vezicii
urinare, spalatura vezicala si la drenarea vezcii, sondele gastrice – cauciuc sau material
plastic., sonde duodenale, sonde intestinale,
4. Deschizator de gura sau departator de maxilar.
5. Casoletele, tavita renala, clepsidra sau ceasul de nisip, ceasul de semnalizare, tuburi de
cauciuc sau material plastic, tuburi de sticla, pipete.

04.12.2018

Nevoia de a respira.

Respiratia este nevoia de a capta oxigenul din mediul inconjurator necesar poceselor de
oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare.
Ea este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratorii
prin urmatoarele etape:
- ventilatia ( reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea lui
incarcat cu dioxid de carbon
- difuzarea gazelor - procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele
perialveolare iar dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele pulmonare.
- circulatorii care consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi la dioxidul de
carbon adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a se elimina.
asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiratiei, si sunt anumiti factori
care influenteaza satisfactia nevoii de a respira.
factorii sunt impartiti:
- biologici – somnul, postura, alimentatia
- psihologici – emotiile,
- sociologici – climatul, locul de munca, poluarea,
Sunt 3 tipuri de respiratie:
costal superior
costal inferior
abdominal
Tusea manifestare de dependenta prin care se elimina secretia din caile respiratorii.
Manifestarea dependentei
Ortopneea
Este o pozitia fortata cu bratele atarnate pe langa corp.
Apneea
Este oprirea respiratiei in somn.
Bradipneea
reducerea frecventei respiratorie
Tahipneea
creste frecventa respiratorie
Hiperventilatia
patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani
Hipoventilata
patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
Tusea
o expiratia fortata care permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretiile acumulate
Hemoptizia (sputa cu sange)
hemoragie exterioara prin cavitatea bucala provenind de la plamani. / mucozitati cu sange
Dispneea cheyene stores prin care respiratia este din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim
dupa care frecventa scade treptat ajungand la starea de apnee
Dispneea kusmaul
inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata urmata de apnee

Zgomotele respiratorii sunt de 3 tipuri:

crepitante
sibilante
ronflante

Cianoza
reprezinta tegumentele vinete la nivelul extremitatilor – nas, unghii, lobul urechii, buze.
semestrul II
08.01.2019

Nevoia de a bea si de a manca

definitie: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna

calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indispensabila unei bune functionari.

independenta in satisfacerea nevoii:

- pentru a se mentine sanatoasa fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de alimente.
- cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt in functie de:
o sex
o varsta
o greutate
o inaltime
o activitatea depusa
o stare de sanatate
- o alimentatie adecvata trebuie sa contina: glucide, lipide,proteine, vitamine, apa si saruri
minerale.

Glucidele sau nitratii de carbon reprezinta sursa principala de energie. 50% din aportul glucidelor
este necesara pentru a asigura energia optima. La copii aportul de glucide trebuie marit, boli de
nutritie, renale, stari febrile.
 Proteinele sunt o sursa importanta de energie. constituite materia prima pentru a fermentatilor si
hormonilor, iar aportul insuficient determina scaderea proteinelor plasmatice
distrugerea parenchimului hepatic. aparitia anemiei - retentie de apa in organism si aparitia
edemelor.
Cresterea cantitatii de proteine este indicata in:sarcina, alaptare, arsuri, anemii, evacuari pleurale si
abdominale, de ex: pleurale: apa la plamani.
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale si afectiuni febrile prelungite.

Lipidele au o valoare calorica mare. Alimentele pe aceasta baza au calitati energetice mari intr-un
volum mic. Intra in compozitia tesutului nervos. Ratia de grasimi se reduce in cazul tulburarilor de
metabolism, in insuficienta glandelor care intervin in digestia su metabolizarea lor. ex. insuficienta
pancreatica. Ratia de grasimi se mareste in hipertiroidism.

Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal. Sunt o sursa de energie, se asigura
prin consumarea de fructe, legume, sucuri, salate.

Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism. Necesarul de apa
la un organism sanatos este de 2500-3000ml.

Nevoia de a elimina.
Reprezinta necesitatea organismul de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare
rezultate din organism.
Excretia se realizeaza pe mai multe cai:
- aparat renal (urina)
- prin piele (transpiratie)
- aparat respirator
- aparat digestiv ( scaun)
- aparat genital feminin (menstra)
In stari patalogice apara sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie sub forma de sputa ( saliva)

Independenta satisfacerea nevoii.

urina – solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar,
protidic, inutile si toxice pentru organism. in mecanismul de eleimnare apare si tubul digestiv, fiind
influentate de activitatea sistemului nervos.
Mictiune – emisune de urina, act fiziologic diureza eliminata de organism pe 24 de ore.

Manifestari de independenta
Cantitatea care variaza in functie de varsta. la nou nascuti avem 30-300 ml/24 ore. La copii intre 500-
1200. La adult 1400 – 1800.
Frecventa mictiunilor.
la copii de 4-5 ori
la adult de 5-6 ori
la varstnic de 6-8 ori

culoarea urinei.
galben deschis pana la galben inchis. Culoare inchisa cand avem un regim bogat in carne. Deschisa la
regimul vegetarian. Sunt medicamente care schimba culoare, degasept – albastru, zinatu – verde, acid
salicilic – negru,

mirosul urinei
Este in functie de anumiti factori: bulion – proaspat, amoniacal – diabeticii sau ciroticii, a fan – nevrotici,
dializa.

Scaunul.
reprezinta eliminarea resturilor alimentare supus procesului de digestie, eliminate din organism prin
actul defecatiei. este alcatuit din: rezidurile ramase in urma digestiei alimentelor, celule descuamate de
pe tubul digestiv si a glandelor digestive. Sunt produse de excretia tubului digestiv si a glandelor anexe.

manifestari de independenta.
adult – 1-2/zi sau 1 data la doua zile.
nou nascut – 1,2/pe zi 150-200grame.

consistenta: pastoasa omogena

culoare:
bruna – adult, in functie de alimentatie – deschis, galben, grun – inchis, multa carne, verde – regim
vegetarian.
Sunt medicamente care schimba culoarea: negru verzui de la Fier, alb – purtatori de bariu, carbunele –
negru mat.
la copilul mic in primele zile este brun inchis.

transpiratia
este fenomenul fziologic prin care organismul isi intensfica pierderea de caldura si functia de excretie
prin intermediul glandei sudoripare.

terminologie – sudoare, solutie apoasa constituita din apa 99% si 1% rezidul uscat. ( uratii, uree, acizi
grasi, saruri minerale.

manifestari de independenta:
reactia Ph. ph acid –ph bogat in glucide, de aia si miroase. Ph alcalin - ph optim ca sa traiasca o celula
sanatoasa.

menstra.
reprezinta perederea temporara de sange prin organele genitale.
ea apare la pubertate s dispare dupa menopauza si in timpul sarcinii.

manifstari de depdendta:
la 28-35 de zile

durata:
3-5 zile
aspect:

mucos, vascos, nu coaguleaza

culoare: rosu negricios la inceput apoi curat

modificari patologice ale diurezei:

poliurie – eliminare cantitate mare de urina peste 2500 pe 24 ore.

oligurie – eliminarea unei cantitati reduse de urina aprox sub 800ml / 24 ore. apare in afectiuni de
deshidratare, hemoragii abundente, perioade de formare a colectiilor seroase (furuncul)in boli acute
infectioase si in glomerulonefrite

anurie – lipsa de urina

polakiuria – mictiune frecventa

nicturia – inversarea raportului nr mictiunilor pe timp de zi cu timp de noapte.

disuria – rep eliminarea urinii cu mare greutate si se face cu durere.

hematuria – prezenta sangelui in urina.

alburinuria – prezenta proteinelor in sange.

glicozuria – prezenta glucozei in urina

hiperstenuria – urna foarte concentrata, densitate foarte crescuta si foarte concentrata

hipostenuria – urina f diluata, cu densitate foarte mica.

urina tulbure – datorita sarurilor, microbilor.

urina cu miros de fructe coapte ...:)))))

10.01.2019

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Sunt o necesitate a fiintei umane vii , de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului
prin miscari coordonate si de a-si pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita
eficacitateafunctiilor organismului.

Circulatia sangelui este favorizata de miscarile si activitatile fizice.

manifestari de dependenta

- o postura adecvata care reprezinta functia corpului omenesc bazata pe actiunea sinergica si
coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos cu ajutorul carora se
mentine echilibrul si raporturi constante intre corp , mediu si diferite segmente ale corpului:
o in picioare - ortostatism – capul drept inainte , spatele drept, bratele pe langa corp,
solduri, gambe drepte
o sezand – spate drept, rezemat,bratele sprijinite, gambe verticale, piciorul in unghi de 90
de grade cu gamba sprijinit pe podea.
o clinostatism sau culcat - decubit dorsal pe spate , decubit lateral – pe o parte, decubit
ventral – pe abdomen
- miscari adecvate. tipuri de miscari:
o abductie - miscare de indepartate fata de axul median al corpului
o adductie – miscare de apropiere fata de axul medial al corpului
o flexie – extensie – miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate
o rotatie – exercitiile fizice care sunt active, pasive, izometrice si de rezistenta.

Imoblitatea reprezinta diminuare sau o restrictie a miscarii. este recomandata adesea ca metoda
terapeutica si poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.

surse de dificultate:
 1. de ordin fizic: accidentele vasculare cerebrale, alterarea aparatului locomotor, entorse,
luxatii, fracturi, pansamente, aparat gipsat, atele, etc
2. de ordin psihologic: tulburari de gandire
3. de ordin sociologic: esecul si izolarea.
4. lipsa cunoasterii. cunoasterea de sine, despre sine si despre mediul inconjurator.

manifestari de dependenta in cazul imobilitatii.

- dificultatea de deplasare – a se ridica, a se aseza, a merge

- diminuarea sau absenta miscarii – prezenta parezelor care snt de 3 tipuri
o 1. mono pareze
o 2. para pareze
o 3. tetra pareze
- atonie musculara ( scaderea tonusului muscular)
- atrofia musculara ( diminuarea volumui muschiului si a contractibilitatii sale)
- hipertrofia musculara (marirea volumului unui muschi)
- contractura musculara ( contractie involuntara si permanenta a unui muschi sau mai mai multi)
- ris sardonic ( tetanos) contractia muchilor masticatori care determina trismus ( blocare).
-
- anchiloza ( diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii)
- crampa – contractie dureroasa a unui muschi de obicei la picior cauzata de o pozitie incomoda
de compresiune a unui nerv sau deficitul de calciu
- escara de decubit – ulceratii ale pielii –

nevoia de a dormi si dea se odihni

Este o necesitate a fiecarei fiinte umane, sa se efectueze in conditii foarte bune, timp suficient
astfel incat sa ii permita organismului sa obtina randamentul maxim.

independenta in satisfacerii nevoii:

Odihna. Este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului. se completeaza energiile
folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fie in ficat fie in rinichi. ficatul sintettizeaza si
rinichiul filtreaza. Nu functioneaza unul fara altul.

Somnul. este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. aceasta elibereaza individul din
tensiuni psihice si fizice, si permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene.

somn lent – in care reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism. Are rol reparator,
restaurator, fortifiant si cu functie in cresterea si inoirea tesuturilor corporale.
somn paradoxal – este foarte important in refacerea creierului. Cei treziti din acest vis isi amintesc exact
visele.

manifestari de dependenta.

- cu durata in functie de varsta.

o nou nascutii – minim 16-20de ore
o dupa un an – 12-14 ore
o un adolescent – 12-14 ore
o un adult – 7-9 ore
o un varstnic – 6-8 ore

probleme in dependeta nevoii de a se odihni:

- insomnia
- discomfort
- oboseala
- dificultate si incapacitate in a se odihni

surse:

fizice – cerebrale, endocrine, constrangeri fzice, dezechlibre, durere si surmenaj

pishice – afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatii de criza, pierdere, separare

sociala si lipsa cunoasterii – esecul functiei, anturaj inadecvat, lipsa cunoasterii de sine.

Insomnia. manifestari.

Somn perturbat. Numar de ore de somn este insuficient.

Insomnii initiale. Cand pacientul adoarme foarte greu dupa care adoarme pana dimineata.

Insomnii terminale. Dupa o adormire normale se trezeste si nu mai poate adormi.

calitatea somnului. Pacientii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, superficial.

insomnii dormitionale. Aparitia multipleor perioade de veghe ce survin in timpul noptii. Treziririle sunt
de lunga durata si chinuitoare dar cu vise urate si cosmaruri.

insomnii predormitionale si postdormitionale. Survin la varstnici.

Atipiri in timpul zilei. Pacientul atipeste pentru durate scurte de timp iar in functie de durata lor ele pot
complecta lipsa orelor de somn.

Cosmaruri. pacientii se trezesc brusc din somn, nelinistiti, brusc, agitat, iar apoi adorm cu greutate.
Somnabulismul. Tulburare paroxistica de somn. pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin
camera, pe strazi. boala este dromomanie. cum il recunoastem? are privirea ratacita, nu vorbeste, nu
raspunde la intrebari. dupa un timp, el se intoarce, si doarme.

apatie – lipsa de interes fata de propia persoana, si ramane in pat in cautarea somnului.

confuzie – pacientul prezinta perceptii false, fiind convins de realitatea lui, aceste stari il impiedica sa se
odihneasca

oboseala. pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare.