Sunteți pe pagina 1din 24

BIOMECANICA

ȘOLDULUI
STRUCTURA ARTICULAŢIEI SOLDULUI
Este o articulaţie sinovială, sferoidală, cu trei
axa de mişcare, foarte importantă în statică şi
locomoţie, alcătuită din următoarele
componente:
suprafeţele articulare:
capul femural (prezintă foseta capului
femural);
acetabulul (cu suprafaţa articulară
semilunară);
labrul sau cadrul acetabular – fibrocartilaj
inelar la periferia acetabulului şi care îi
măreşte adâncimea (cuprinde două treimi
ale capului femural), contribuind la
menţinerea capului femural în cavitatea de
recepţie;
mijloace de unire :
capsula articulară;
ligamentul iliofemural - două fascicule:
iliopretrohanterian lateral şi medial;
ligamentul pubofemural;
ligamentul ischiofemural;
ligamentul capului femural (ligamentul
rotund);
STABILITATEA ARTICULAŢIEI
Trei categorii de factori:
factorii osoşi reprezentaţi de:
coaptarea suprafeţelor articulare;
oblicitatea axului articular;
factorii ligamentari;
factorii musculari:
stabilitatea antero-posterioară
(muşchiul fesier mare);
stabilitatea laterală (muşchiul
fesier mijlociu);
mai participă la stabilitate :
pelvitrohanterienii (fixează capul
femural în cotil) şi musculatura
longitudinală – adductorii în
balanţă cu abductorii (tind să
luxeze capul femural);
În sprijin unipodal, echilibrul este
menţinut de abductori (fesierul
mijlociu) în cadrul balanţei Pauwels.
În sprijin bipodal, echilibrul este
menţinut de antagonismul între
abductori şi adductori.
Cinematica şoldului
FLEXIA femurului (lant deschis)
Se realizează în plan sagital, în jurul unui
ax transversal care trece prin marele
trohanter şi foseta ligamentului rotund .
Mişcările de flexie se asociază cu o
uşoară rotaţie internă.
Flexia cu genunchiul extins este limitată
la 90o (limitată de tensionarea
ischiogambierilor) iar cea cu genunchiul
flectat ajunge la 120o ( limitată de
ischiogambieri şi contactul coapsă-bazin).
Principalii flexori sunt: dreptul anterior
(din cvadriceps), psoasiliacul, tensorul
fasciei lata şi croitorul, la care se
asociază până la orizontală adductorii şi
dreptul intern, şi de la orizontală în sus
fesierul mijlociu (fascicolul anterior).

Mişcarea de flexie
Mișcarea pelvisului și șoldului în lanț închis
Muschii flexori
Psoas major si minor +
iliacus = iliopsoas
Tensor fascia lata
Sartorius (croitor)
Actiune → flexia soldului

Muschiul drept
femural
Actiune →
flexia soldului
EXTENSIA femurului (lant deschis)
Se realizează în plan sagital, în jurul
unui ax transversal care trece prin
marele trohanter şi foseta ligamentului
rotund .
Mişcările de extensie se asociază cu o
uşoară rotaţie externă. Extensia este
limitată de tensionarea părţii anterioare
a capsulei articulare şi ligamentul
iliofemural. Hiperextensia este limitată
de tensionarea ligamentului iliopubian şi
a ligamentului ischiofemural, fiind
posibilă doar prin flectarea şoldului opus
şi accentuarea curburii lombare .
Extensorii principali sunt:
semitendinosul, semimembranosul,
biceps femural, fesierul mijlociu
(fascicolul posterior), fesierul mic la care
se asociază dincolo de orizontală
adductori, dreptul intern (gracilis),
obturatorul extern şi pătratul femural, şi
pentru menţinerea hiperlordozei –
Mişcarea de extensie fesierul mare.
Muschi extensori
Gluteus maximus, Gluteus medius
Actiune → extensia soldului + abductia
soldului + rotatia externa a soldului
Semitendinos, Semimebranos, Biceps
femural (portiunea lunga)
Actiune → extensia soldului

MUSCHII
ISCHIOGAMBIERI,
semitendinos,
semimembranos si
biceps femural
ABDUCTIA femurului (lant deschis)
Se realizează în plan frontal, în jurul
unui ax antero-posterior care trece prin
centrul capului femural ( reper clinic –
plica inghinală , la 1 cm de artera
femurală).
Abducţia rotaţia.
Abducţia este limitată de tensionarea
ligamentului iliopretrohanterian (în cazul
articulaţiei extinse) şi de ligamentul
pubofemural (în cazul articulaţiei
flectate) . Abducţia este realizată de
tensorul fasciei lata , fesierul mijlociu şi
croitor.
Amplitudinea abducţiei creşte prin
compensarea mişcării de către bazin.

Mişcarea de abducţie
Muschi abductori
Gluteus medius, gluteus minimus
Actiune → extensia soldului + abductia
soldului + rotatia externa a soldului
piriform
Actiune → abductia soldului
ADDUCTIA
Se realizează în plan frontal, în jurul
unui ax antero-posterior care trece prin
centrul capului femural ( reper clinic –
plica inghinală , la 1 cm de artera
femurală).
Adducţia se asociaza cu rotaţie.
Adducţia este limitată de întâlnirea
coapselor iar după încrucişarea
acestora de tensionarea ligamentelor
pretrohanterian şi rotund. Adductorii
(mai puternici decât abductorii) sunt
reprezentaţi de: psoasiliac, fesier mic,
drept intern, pectineu, adductori,
semitendinos, semimembranos.
Amplitudinea adducţiei creşte prin
compensarea mişcării de către bazin.

Mişcarea de adducţie
Muschii adductori
Plan superficial
Pectineul, Abductorul lung si Gracilisul
Plan mijlociu
Abductorul scurt
Plan profund
Abductorul mare
Actiune → adductia soldului
Înclinare laterală a pelvisului (lanţ închis)

Ridicarea şoldului drept (lanţ închis) = adducţia femurului stâng (lanţ deschis)

Coborârea şoldului drept (lanţ închis) = abducţia femurului stâng (lanţ deschis)
ROTAŢIA EXTERNĂ
ROTAŢIA INTERNĂ
Dacă se face flexie şi abducţie
(ligamentele relaxate) poate
realiza o cursă totală de 100o .
Rotaţia externă este limitată de
fascicolul iliopretrohanterian
(ligament iliofemural) şi
ligamentul rotund. Rotatorii
externi sunt: fesierul mijlociu
(fascicolele posterioare), fesierul
mare, gemenii, piramidalul,
obturatorii, pătratul femural,
pectineul, dreptul intern şi
croitorul.
Rotaţia internă este limitată de
fascicolul iliopretrohanterian al
ligamentului iliofemural şi
ligamentul ischiofemural.
Rotatorii interni sunt: fesierul
mijlociu ( fascicolele anterioare),
fesierul mic, semitendinosul şi
semimembranosul.
Mişcarea de rotaţie
CIRCUMDUCŢIA
Este combinarea tuturor mişcărilor,
însumarea lor.
Există şi posibilitatea ca printr-o tracţiune
puternică laterală să se obţină un mic
grad de depărtare a suprafeţelor
articulare, mişcare pasivă ( descrisă de
Gray ) fără rol în locomoţie.

Mişcarea de cicumducţie
Variaţia unghiulară pe trei cicluri de mers

Variaţia unghiulară pe un ciclu de mers Viteza unghiulară pe un ciclu de mers


Statica şoldului
În sprijin bipodal, rezultanta care acţionează asupra
capului femural este: G  2  Gmi
R
2
Gmi – greutatea membrului inferior.
În sprijin unipodal: suma
momentelor faţă de punctul b:
G   G  Gmi
G  4  a  R  a  0

R  4  G
Dinamica şoldului
Diagrama forţelor care au influenţă asupra forţei
rezultante care acţionează asupra articulaţiei
coxo-femurale:

A – forta data de muschii abductori


D – forta data de muschiul drept femural
I – forta data de muschii ischiogambieri
S – reactiunea din partea solului
G – reactiunea din partea tibiei
Gc – greutatea coapsei
Gg – greutatea gambei
R – forta rezultanta de la nivelul capului femural
Variaţia forţei de reacţiune de la nivelul şoldului