Laborator 3

BIOMECANICA
LUCRUL MECANIC, ENERGIA SI PUTEREA

Fluxurile de energie reprezinta cauza directa a miscarilor ce se observa,

absenta lor conducand in mod direct la absenta miscarii.

F.M. = forta motrica = forta care actioneaza, care pune in miscare

F.R. = forta rezistenta = forta care trebuie invinsa
Daca cele doua forte sunt egale, nu exista deplasare = absenta
deplasarii.

Conceptele de baza privind energetica miscarii sint energia, lucrul

mecanic si puterea.
LUCRUL MECANIC

Lucrul mecanic este o masura a fluxului de energie de la un corp la altul,

acest transfer necesitand un timp pentru ca lucrul mecanic sa fie
efectuat.
Lucrul mecanic este un mijloc de transfer de energie de la un corp la
altul sau de la un sistem la altul.
Daca fluxul de energie este directionat de la corpul A la corpul B se
spune ca A poate efectua lucru mecanic asupra lui B, sau muschiul A
poate efectua lucru mecanic asupra segmentului B daca fluxul este
dirijat de la muschi spre segment

L = F x s = F x s x cosα
Unitate de masura ( Joul-ul - J)
LUCRUL MECANIC intern si extern
Lucrul mecanic intern este lucrul mecanic efectuat asupra segmentelor corpului.
Lucrul mecanic extern este lucrul mecanic efectuat asupra sarcinilor externe.

Lucru mecanic intern : ridicarea

propriei greutati

Lucru mecanic extern : ridicarea

greutatilor, impingerea unei masini
sau pedalarea unui ergometru

O exceptie de la definitia lucrului

mecanic extern include ridicarea
propriei greutati corporale la o
noua inaltime. Astfel, alergarea in
sus pe un deal implica atit lucru
mecanic extern cit si lucru mecanic
intern.
Tipuri de contractii

Lucrul muscular este rezultatul contractiei

musculare.
 Contractia deltoidului mentine
bratul in pozitie

Contractia deltoidului
realizeaza
abductia bratului

Contractia
deltoidului realizeaza
adductia bratului
Contractia excentrica – forta de contractie creste odata cu cresterea vitezei de alungire
a muschiului, forta continua sa creasca pana cand actiunea excentrica nu mai poate
realiza aceasta alungire
LUCRUL MECANIC

 Lucrul mecanic pozitiv: lucrul mecanic efectuat in

directia fortei (Lucrul mecanic concentric)

 Lucrul mecanic negativ: lucrul mecanic efectuat in

directia contrara fortei (Lucrul mecanic exentric)

 Lucrul mecanic 0 : lucrul mecanic si deplasarea sunt

perpendiculare
LUCRUL MECANIC muscular pozitiv

Lucrul mecanic pozitiv este lucrul

mecanic efectuat in timpul unei
contractii concentrice când momentul
muschiului actioneaza in aceeasi directie
cu viteza unghiulara.
LUCRUL MECANIC muscular pozitiv
Lucrul mecanic pozitiv este lucrul mecanic efectuat in timpul unei contractii
concentrice când momentul muschiului actioneaza in aceeasi directie cu viteza
unghiulara.
LUCRUL MECANIC muscular pozitiv

Daca muschiul flexor determina o

scurtare, putem considera ca momentul
flexor este pozitiv si viteza de asemenea
pozitiva. Produsul dintre momentul
muscular si viteza unghiulara este pozitiv
si deci puterea va fi la rindul ei pozitiva.
Invers, daca un moment muscular
extensor este negativ si viteza unghiulara
de extensie tot negativa, produsul va fi
tot pozitiv.
 LUCRUL MECANIC muscular negativ

Lucrul mecanic negativ este lucrul mecanic efectuat

in timpul unei contractii excentrice cind momentul
muscular actioneaza in directie opusa cu miscarea
articulatiei.

Aceasta are loc, de obicei, cind o forta externa Fext

actioneaza pe un segment si este astfel incit creaza
un moment in articulatie mai mare decit momentul
muscular.

Forta externa ar putea include fortele gravitationale

sau reactiunea solului. Utilizind conventia de semn
anterioara, se obtine, conform figurii, un moment
flexor pozitiv si o viteza unghiulara de extensie
negativa.
 LUCRUL MECANIC muscular negativ

Produsul dintre moment si viteza, deci puterea,

rezulta in acest caz negativ astfel incat lucrul mecanic
efectuat in timpul acestei modificari unghiulare este
negativ.
In mod similar, cind exista un moment extensor
negativ in timpul unei modificari unghiulare de flexie
produsul este de asemenea negativ.
In acest caz, lucrul mecanic este efectuat asupra
muschilor de catre fortele exterioare si reprezinta un
debit de energie de la membre spre muschi, deci o
absorbtie de energie.
LUCRUL MECANIC muscular 0

Forta si deplasarea sunt perpendiculare .

Un sportiv cu masa de 80
kg si cu brate de 65 cm
(distanta de la barbie la
bara). Daca efectueaza10
tractiuni, ce lucru mecanic
efectueaza?

80 kg x 9.81 m/s2 = 784.8

N

784.8 N x 0.65 m = 510.12

Nm sau J

Sportivul efectueaza un
lucru mecanic negativ,
contractia fiind excentrica
In ergometrie ciclistul efectueaza lucru mecanic intern doar pentru a-si misca picioarele
prin pedalare libera. Ciclistul efectueaza atit lucru mecanic intern cit si extern.
Acest exeperiment complex include o bicicleta ergometrica cuplata printr-un lant la o a
doua bicicleta.

Deci un ciclist(A) pedaleaza inainte, efectuind deci lucru mecanic pozitiv, in timp ce al
doilea ciclist (B) pedaleaza inapoi si efectueaza lucru mecanic negativ.
Ipoteza facuta de unii cercetatori (Abbot, 1952) a fost aceea ca fiecare ciclist efectueaza
acelasi lucru mecanic. Ipoteza se dovedeste a fi falsa daca se are in vedere ca ciclistul A,
care efectueaza lucru mecanic pozitiv dezvolta pe linga propriul sau lucru mecanic intern
si lucru mecanic extern asupra ciclistului B ce efectueaza lucru mecanic negativ, la acestea
adaugîndu-se orice alt lucru mecanic aditional, negativ al acestui ciclist.
Lucrul mecanic dW efectuat cind o forta determina o deplasare infinitezimala ds este dat de
relatia: dW = F . ds
sau, lucrul mecanic efectuat cind forta actioneaza pe o distanta s1 va fi :
s1
W=
0
F  ds  F  s1
Daca forta nu este constanta – cazul cel mai frecvent – atunci vor fi doua variabile ce se
modifica cu timpul. Este deci necesar sa se calculeze puterea ca o functie de timp si sa se
integreze curba de putere in raport cu timpul pentru a obtine lucrul mecanic efectuat.
Puterea este viteza de efectuare a lucrului mecanic sau dW/dt, deci:
P = dW  F  ds  F  v
dt dt
in care: P = puterea instantanee[W]; F = forta [N]; v = viteza [m/sec].
Avind in vedere ca atit forta cit si viteza sunt vectori trebuie efectuat mai intii produsul
scalar sau produsul dintre forta si componenta de viteza de pe directia fortei. Se va obtine:
P = F.v.cos θ = Fx .vx + Fy.vy
In care : θ = unghiul dintre forta si viteza in planul definit de acesti vectori;
Fx,Fy = fortele in girectia x,y;
vx,vy = vitezele in directia x,y.
 PUTEREA MECANICA MUSCULARA

Viteza de lucru realizata de majoritatea muschilor este rareori constanta in timp.

Datorita modificarilor rapide in timp a fost necesara calcularea puterii musculare ca functie
de timp.
La o articulatie data, puterea musculara este produsul dintre momentul muscular net si
viteza unghiulara:
Pm = Mj × ω [W]
Pm = puterea musculara [W];
Mj = momentul muscular net [N.m];
ω = viteza unghiulara [rad/sec].
 PUTEREA MECANICA MUSCULARA

Puterea reprezinta viteza de efectuare a lucrului mecanic.

=> obtinerea lucrului mecanic prin integrarea puterii pe un interval de timp.
Deci , lucrul mecanic poate fi calculat ca produs dintre putere si timp, unitatea sa de masura
fiind joulul:
1J = 1W. 1sec
Puterea este un parametru important in performanta sportiva.
 PUTEREA MECANICA MUSCULARA

Dupa cum a fost descris puterea musculara poate fi pozitiva sau negativa. Chiar si in timpul
celor mai simple miscari , puterea isi va schimba semnul de mai multe ori.

In timpul extensiei initiale exista un moment extensor si o viteza unghiulara extensoare in

timp ce tricepsii efectueaza lucru mecanic pozitiv asupra antebratului. In timpul fazei finale
de extensie antebratul este decelerat de bicepsi, momentul fiind flexor. In acest caz bicepsii
efectueaza lucru mecanic negativ, prin absorbtie de energie mecanica. Odata ce antebratul
este oprit, el incepe sa accelereze in directia data de flexie, fiind inca sub actiunea
momentului creat de bicepsi care efectueaza acum lucru mecanic pozitiv. In final, la sfirsitul
miscarii, tricepsii decelereaza antebratul in timp ce muschii extensori se lungesc, puterea
devenind negativa.
Daca, spre exemplu un muschi genereaza o putere de 100W in timp de 0.1 sec va
rezulta un lucru mecanic de 10J. Aceasta inseamna ca 10J din energia mecanica a
fost transferata de la muschi catre segmentele membrului. Puterea este variabila
continuu in timp. Deci lucrul mecanic efectuat trebuie calculat prin integrarea in
timp a ariei de sub curba de variatie a puterii.
Lucrul mecanic efectuat de un muschi pe o perioada t1-t2 este dat de relatia :
t2

Wm  Pm  dt [J]
t1

In exemplul descris, lucrul mecanic efectuat in intervalul t1-t2 este pozitiv,

negativ pe t2-t3, pozitiv pe t3-t4 si din nou negativ pe t4-t5. Daca antebratul se
reintoarce in pozitia initiala, lucrul mecanic net efectuat de muschi este nul, ceea
ce inseamna ca integrala de timp a puterii pe intervalul t1-t5 este si ea zero.

Rezulta de aici dificultatea calcularii lucrului mecanic pozitiv si negativ prin

imposibilitatea determinarii cu exactitate a momentelor de timp in care puterea
isi inverseaza polaritatea.
Un pacient paseste 1 metru in 1,25
secunde.
Pacientul cantareste 55 kg. Ce
putere a generat in timpul
mersului?

L = Fxd
55 kg x 9.81 m/s2 x 1 m =539.55 Nm
P = L/t
539.55 J / 1.25 s = 431.64 Wati
Daca viteza de contractie creste atunci forta maxima de contractie scade. Puterea maxima re produce
la o viteza de aproxmativ jumatate din viteza maxima de contractie a muschiului.

 Halterofili olimpici – genereaza o forta mare cu o viteza ridicata dar numai pentru un interval
scurt de timp

 Sprinter, alergator de cross, alergator de maraton —puterea scade pe masura de durata activitatii
creste
Energia

Energia este o masura a capacitatii unui corp, la un moment

de timp, de a efectua lucru mecanic.

Energie cinetica
Miscarea corpului uman
Energie potentiala
Positia corpului uman in campul gravitational terestru
Energia cinetica

Un corp in miscare are abilitatea de a executa lucru mecanic prin miscarea sa.

Ek - energia cinetica (J)

m - masa corpului (kg)
v - viteza (m/s)
Cat este energia cinetica a unei mingi de tennis cu o masa de 0,06 kg cu viteza de 30 m/s ?
Energia potentiala

Energia potentiala reprezinta abilitatea unui corp de a efectua lucru mecanic

datorita pozitiei sale.
1. Energie potentiala gravitationala
2. Energie potentiala elastica
Energia potentiala gravitationala

=> Abilitatea unui corp de a efectua lucru mecanic datorita pozitiei sale in
campul gravitational

Ep - energia potentiala (J)

m - masa (kg)
g - acceleratia gravitationala (9,81 m/s2)
h - inaltimea (m).
Cat este energia potentiala a unui sportiv cu masa de 90 kg care
porneste cursa de alergare de pe varful dealului catre baza sa, la
o diferenta de altitudine de 1000 m?
 Energia potentiala elastica

=> Abilitatea unui corp de a efectua lucru mecanic datorita deformarii sale, prin
revenirea la forma sa initiala.

Ep energia elastica (J)

k coeficient de rigiditate (N/m)
Δx schimbarea lungimii corpului (m)
Video
LEGEA CONSERVARII ENERGIEI

Legea conservarii energiei se aplica tuturor punctelor din corp in toate momentele de timp.
De exemplu, orice segment de corp va schimba energia sa numai daca exista un flux de
energie inspre sau dinspre orice structura adiacenta (tendoane, ligamente sau suprafete
articulare).

-> segment cuplat cu segmentele adiacente

prin suprafete articulare si prin patru muschi
ce isi au punctele de insertie la nivelul sau.
Daca lucrurile mecanice efectuate in aceste
puncte, intr-o perioada de timp foarte scurta
Δt, sunt valorile reprezentate in figura se poate
scrie legea conservarii energiei care stabileste
egalitatea dintre suma algebrica a tuturor
fluxurilor de energie si variatia de energie ΔEs a
segmentului considerat:

ΔE s = 4 + 2.4 + 5.3 – 1.7– 0.2 – 3.8 = 6 J

Rezulta deci posibilitatea calcularii variatie de energie ΔE s pentru un segment cu conditia
determinarii in prealabil a fluxurilor de energie in fiecare din punctele de contact cu
elementele anatomice adiacente (in cazul prezentat exista sase puncte de contact). Balanta
energetica nu va fi exacta din cauza erorilor de masurare, pe de o parte, si a
imperfectiunilor date de ipotezele luate in calcul la realizarea modelului cu segmente
articulate.

O a doua cale de cercetare a balantei energetice este cea prin luarea in considerare a
puterilor si de cercetare a fluxurilor de energie ce intra si ies din segment, obtinind in acest
caz viteza de variatie a energiei segmentului.
Astfel, pentru un timp Δt= 20msec se va obtine, pentru cazul reprezentat in figura 1b:

E s
 200  120  265  85  10  190  300W
t
In fiecare segment are loc si un alt aspect al conservarii energiei dat de tipul de energie ce
se inmagazineaza in el. Asfel, energia ΔE s a segmentului, in orice moment de timp, ar
putea fi data de o combinatie oarecare de energie potentiala si cinetica ce pot fi chiar
independente de debitele de energie ce intra sau ies din segment
 TRANSFERUL DE ENERGIE INTRE SEGMENTE

Fiecare segment exercita forte pe segmentele vecine si daca exista o miscare de translatie a
articulatiilor, exista un transfer de energie mecanica intre segmente. Cu alte cuvinte, un segment
poate efectua lucru mecanic pe un segment adiacent printr-o deplasare a fortei prin centrul
articulatiei (Quanbury, 1975). Acest lucru mecanic se adauga lucrului mecanic descris in
paragrafele anterioare.
Ecuatiile prezentate in capitolul precedent pot fi utilizate pentru calcularea vitezei de transfer a
energiei, deci a puterii, prin centrul articulatiei.
La nivelul articulatiei dintre doua
segmente adiacente (fig.6), forta de
reactiuneFj1 a segmentului 2 asupra
segmentului 1, actioneaza la un unghi θ1
fata de vectorul viteza vj. Produsul
Fj1.vj.cos θ1 este pozitiv, indicind un
transfer de energie in segmentul 1.
Invers, produsul Fj2.vj.cos θ2 este negativ
,indicind un transfer de energie de la
segmentul 2. Avind in vedere ca Pj1= - Pj2,
rezulta ca fluxul de iesire din segmentul 2
egaleaza fluxul de intrare in segmentul 1.
 M = 60 kg
 d = 3m
 t = 3,5 s
 Vf 2m/s2
1.

2.

3.
Lucrul mecanic pentru a
creste energia

Cresterea vitezei -> cresterea EC -> cresterea L

Lucrul mecanic pentru a
scadea energia
La prinderea unei mingi mici cu o viteza V, energia
cinetca este redusa/absorbita de lucrul mecanic
negativ pe care il efectueaza prinzatorul asupra
mingii. Similar, muschii realizeaza L (-) asupra
membrelor si absorb energia acestora, in sarituri in
momentul aterizarii pe sol.
Echipamente de protectie utilizate pentru a absorbi
energia corpului – rol de protectie
Ne vedem data viitoare!