ACCIDENT VASCULAR

CEREBRAL(CURS NR.3)
Sef Lucr. Dr. Hreniuc Catalin

AVC= A III-A CAUZA DE MORBI/MORTALITATE IN EUROPA

SI SUA(DUPA B.CARDIACA ISCHEMICA SI CANCER)
IN ROMANIA – OMS, AVC= PRIMUL LOC
MORBI/MORTALITATE
VEZI CIRCULATIA CEREBRALA,VEZI REGLAREA FLUXULUI
SANGUIN CEREBRAL
AVC –SISTEM
VASCULAR(1)
 Dispozitiv arterial :SC/SVB
 Dispozitiv capilar continui/fenestrate
permeabilitate selectiva
 Dispozitiv venos:avalvular/in grosimea
durei,nu au tunica musculara ,nu sunt
satelitele
arterelor;superficiale/central(v. Galien
Rosenthal)- bazal
AVC –SISTEM
VASCULAR(2)
 Cai anastomotice:
– Poligonul WILLIS
– Extracranian – s. carot/SVB – vb.- carot.
– Ramuri meningeale corticale(ACA-ACM-
ACP)
– A! abs. anast. intre circ. superf. si prof.
infarcte ale zonei de frontiera”dernier
pre”
AVC-FIZIOLOGIE
 DSC = PRES. PERFUZIE(P)/REZIST. VASC.(R)
 P TONUSUL VASOMOTOR PERIFERIC+ DEBITUL
CARDIAC
 R VASCOZITATEA SG.,PRES.INTRACR., STAREA
PAT. VASC. CEREB.,TONUSUL VASC. CEREB.
 REGLAREA CIRC. CERBRALE –
GLUCOZA,OXIGEN,PROD. METAB.
 AUTOREGLAREA CIRC.CEREB. FCT. INTRE 60-150
MM HG FACTORUL MIOGEN,METABOLIC SI
NEUROGEN.
 MEC.NEUROGEN = EFECT BAYLISS= CRESTEREA
TA VASOCONSTRICTIE(IMPIEDICA A DSC)
AVC-FIZIOLOGIE(2)
 EFECT BAYLISS < TA VASODILAT
(IMPIEDICA < DSC)
 FSC > = HIC PRIN HIPEREMIE ,SCADEREA FSC =
ISCHEMIE CEREBRALA.
 ISCHEMIE - FSC< 20 ML/100 GR. TES.
CEREBR./MIN;SUB 10 ML/100 GR. TES
.CEREBRAL/MIN = NECROZA TES. CEREBRAL
 FSC > 55-60 ML/100 GR.TES. CEREBRAL/MIN
SINDROM HIC
 REGLAREA METABOLICA:
– NELEGATA DE REGLAREA SISTEMICA
AVC-FIZIOLOGIE(3)
 REGLAREA METABOLICA
 NELEGATA DE REGLAREA SISTEMICA
 CO2 CU PRES. > VASODILAT.;PRES.ART. CO2 <
VASOCOSTRICTIE < DSC
 OXIGENUL – EFECT CONTRAR SI MINOR
 ACTIVAREA FSC EXTRACTIE > DE OXIGEN, >
LOCALA A CO2 VASODILATATIE ART.
CRESTE FSN
 AUTOREGLAREA FUNCTIONEAZA PREDOMINENT
PE VASELE MARI SI UMORAL PE VASELE MICI
AVC-FIZIOLOGIE(4)
 In mecanism. de autoreglare mai
intervin ag. vasodilat. ai endoteliului
vasc.-(EDRF= factorul de relaxare
derivat din endotelina)
 Ag. vasoconstrictori (ENDOTELINA 1)
 Ag. sunt secretati de receptori sensib.
la fortele de forfecare excercitate de
peretele vasc.
AVC-FIZIOLOGIE(5)
 SNV :
– Fibrele simp. din ggl. simpatic sup. ajung in
adventice si str. Intern al mediei ef.
Vasoconstrictor scaderea debitului sanguin
cerebral.Fibrele contin NA, neuropeptid y(co-
mediator ?)
– Fibrele parasimp.:origine extrinseca in ggl.
Sfenopalatin si nv. VII + orig . Intrinsecta in
microgl. Localizati in lungul marilor vase i. cr.
inervatie colinergica vasodilatatie .
REGLAREA FL.SG.
CEREBRAL(FSC/DSC)
 FSC N= 50 ML/100 GR TES.CER./MIN
 FSC TOTAL N= 700-1000 ML/MIN
 FSC/ A. CAROT. =300-400 ML;SVB
=100-200 ML
AVC

 Cea mai frecventa urgenta neurologica

 Frecvent:
 se instaleaza brusc,+/- tulburari de
constienta/coma
 Pacient varstnic cu FR cardio-vasc.

 Lipsa altei cauze evidente(epi,traumatism)

 De ajuns repede in UUNV ,sectia

neurologica/ATI/laborator/CT
SEMNE PRINCIPALE
 Deficit motor/senzitiv,afazie,coma,confuzie,HOL,cecitate,deviere
oculocefalogira,HIC,ameteli/vertij
 Masuri:
 Pozitionare corecta a bolnavului(varsaturi,aspiratie)
 GCS din 5 in 5 min
 Anamneza/heteroanamneza
 Antecedente/comorbiditati,tratamente
 Ex.clinic general/neurologic
 Linie venoasa(in cazuri grave, perfuzie izotona)
 Chiar daca e AIT transportat in UUNV
 Comorbiditatile trebuie rezolvate inainte/in paralel cu
dign/tratamentul neurologic
 Tromboliza si NCHIR numai la pacientul stabil hemodinamic si
cardiopulmonar
ASISTENTA DE URGENTA A
AVC INAINTE DE
TRANSPORT
 E necesara educatia populatiei
 Suna 112 urgenta majora
 ABC de resuscitare la cei potentiali supravietuitori
 Stabilizarea card-pulm/hemodinamica
 GSC
 Anamneza/heteroanamneza
 Ex general si neurologic
 Tratamentul conditiilor agravante:febra
,hipoglicemie,hipotensiune,deshidratare,insuficenta
cardiaca,aritmie cardiaca severa
 Preventia complicatiilor imediate(aspiratie,traumatisme)
 Tratament simptomatic(agitatii,varsaturi)
ASISTENTA DE URGENTA A
AVC INAINTE DE
TRANSPORT
 NU SE RECOMANDA PRESPITAL LA AVC:
 Tratament hipotensor(exceptii…)
 Tratament sedativ(exceptii agitatia severa)
 Tratament cu furosemid(exceptii insuficienta cardiaca)
 Tratament
anticoagulant,cortizonc,nifedipin,hemodilutie,antiedematoase
cerebrale,solutii hipotone,glucozate(exceptie hipoglicemia)
 Necesita internare de urgenta,transport rapid in
siguranta
 Stabilizare
cardiovasculara/respiratorie/hemodinamica,furnizar
e de date relevante
ASISTENTA AVC LA
SOSIREA IN SPITAL
 Eventual abordare multidisciplinara
 Diagnostic corect anatomic,etiologic,functional
 Tratament si recuperare precoce
 Ex. neurologic si de laborator
 Semnele neurologice pentru AVC ?
 AVC tip/localizare/cauza
 Oportunitatea trombolizei/NCHIR
 Boli asociate +FR
 Necesita ex.general,pe aparate,neurologic
 Temperatura,echil.hidroelectrlitic/metabolic
 Ex CT ,glicemie,HLG,ionograma,uree,creatinina,coagulograma,EKG
 Optional functia hepatica,toxicologie,Rx pulmonar,LCR,angiografie
Ce nu este un AVC dar l-ar
putea mima?
 Epilepsia : paralizia Todd sau istoric de epi vascular
 Tumorile –
– primitive/MTS
– hemoragii intratumorale
– epilepsia asociata tumorii
A! simpt.PEIC ce pot simula AVC/AIT
 Infect. sist. si afectarea toxico-metabolica pot mima atacul,>
la pac . cu lez. cerebr. preexistente
 Migrena:
 aura mimeaza rar AIT/AVC(A! anamneza);
 AIT/AVC poate complica migrena
 Hipoglicemia:semne focale ce dispar dupa injectarea de
glucoza /dextroza
 Scleroza multipla:A! istoric/investigatii
Ce nu este un AVC dar l-ar
putea mima?
 Hematoamele:i.cerebrale,sub/epidurale,cron
ice,mimeaza AVC( A! traum. persoanelor in
varsta/tratamentul cu heparina)
 Clinic:cefalee,pierderi de constienta fluctuente,deficite
neurologice minime/absente
 Encefalite infectioase:A! LCR anormal,febra,
epilepsie,alterarea starii de constienta
RECUNOASTEREA SI
EVALUAREA AVC
 Ce tip de AVC este? Evaluarea clinica rapida
 Care este cauza cea mai frecventa a procesului fiziopatologic?
A! fiziopatologia nu e totuna cu etiologia(de ex ocluzia trombotica
etiol. diferite)
 Ce teste ajuta la confirmarea dg ferm de AVC ischemic/hemoragic
 CT/IRM neg. nu exclude AVC ischemic(in special cand survine acut)
 Hipoglicemia deficite neurologice focale ce nu se disting de AVC
 Vasculita – cauza rara de AVC la orice varsta (teste imunologice
-angiografie);LCR,dupa caz.
 Teste de sg f. imp. – complete,de rutina
/specifice,INR,APTT,fibrinogen,hemoculturi,etc.
 Teste electrofiziologice,EKG cu 12 derivatii ,continuu;dupa faza
ac. ,monitorizare Holter EKG ,EEG, eco-Dopller,FO
RECUNOASTEREA SI
EVALUAREA AVC
 Ecografia transtoracica(ETT/ETE) cand
:exista dovezi de boala cardiaca
clinic/anamnestic/EKG;exista suspiciuni de
embolii cardiogene(infarcte cerebrale in
teritorii multiple ),suspiciune de boala
aortica,de embolie paradoxala,cand nu se
poate identif. O alta cauza
 ETT vede trombii murali in VS
 ETE – evaluare amnuntita a arc. Ao, septului
intraatr.,stratifica riscul de evenimente
trombo-embolice la cei cu fibrilatie atriala
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA
 SUSPICIUNEA AVC/AIT CT
CR.,ALTERANTIV IRM +DWI +
SECVENTA T2 PONDERATA CU
GRADIENT ECHO
 AIT/AVC MINOR ,REMISIUNI
SPONTANE RAPIDE
:ULTRASONOGRAFIE,ANGIO-
CT,ANGIO-RM
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA(2)
 DIAGNOSTICUL IMAGISTIC,ROL:
– Diferentiaza ischemia/hemoragia
– Diferentiaza AVC de alte afect.
– Gradul de afect.a tes. cerebr.(? ireversibil)
– Localizarea si gradul obstructiei art.
– Gradul de risc de recurenta a AVC
– CT acces prioritar dupa examinare generala +
neurologica
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA(3)
 CT- identifica precoce ischemia cerebr.
(ischemie peste 1/3 din terit. ACM
indicata tromboliza)
 IRM/DWI :
 Evid . mai precoce ischemia fata de CT
 Identifica AVC in terit. vasc. post/lacune
 Cu gradient echo detecteaza HG mici/vechi
 DWI: arata nu numai tesutul alterat definitiv;arata
coeficientul de difuzie aparenta(ADC);nu poate
diferentia tes.necrozat de cel viabil.
 T1, T2 si Flair – mai putin sensib. in detectarea
precoce a ischemiei.
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA(4)
 IRM important in :AVC ac. cu prez.
atipice., varietati de AVC , etiologii
rare,suspciunea disectiei arteriale,in
evid. hematomului intramural.
 CT perfuzie,IRM, angiografia ,se
recomanda la AVC cu fereastra
terapeutica neclara, internare tardiva
pentru stabilirea indicatiei trombolizei.
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA(5)
 Indicatii pentru dg. stenozelor art.
care beneficiaza de endarterectomie/
angioplastie:
– Echo- Doppler/TCD al vaselor
extra/intracerebrale;
– Angio-CT;angio-RM C.,angiografia/cu
substractie digitala cand alte examene
sunt neconcludente(angio-RM fara
contrast mai putin concludenta)
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
AVC/AIT IN URGENTA(6)
 AIT in SVB/AI minor cu risc crescut de
recurenta:
– Utile echo-Doppler/TCD
– Mai putin utile :angio-RM C/angio-CT.
 AIT /AVC ac.
– EKG cu 12 deriv.- Holter EKG
– Echocord- la selectati
– ETT/<ETE- la selectati(b. cardiaca)
FEREASTRA
TERAPEUTICA(FT)
 Recunoasterea,evaluarea si
tratamentul AVC sunt f .imp.(critice)
 FT urmeaza instalarii AVC
ischemic,este de ordinul min/ore
pana la 3 ore pana la 6 ore limita
sup.
 Important stabilirea momentului de
debut ,precis al AVC
TRATAMENT(1)
 Tratamentul adecvat de urgenta –
dupa caz!
– Tromboliza(rtPA)
– Anticoagulre (heparina cu GM scazuta)
– Antiagregante
– Agenti neuroprotectori
– Tratamentul comorbiditatilor
– Tratament simptomatic si recuperator
CLINICA SI TRATAMENT
GENERAL IN AVC ACUT
 Moitorizare la 4 ore timp de 72 ore :ex.
Neurologic,TA,AV, Sa O2, echil. hidro.-
electr.,corectia volemiei,febra,tratamentul
TEV,escare,pneumonii.
 Monitorizare la mai putin de 4 ore in 24 de
ore la pacientii selectati(TEV,agravarea
statusului neurologic,boli cardio-
respiratorii,dupa tromboliza)
 Oxigenoterapia in:AVC de tr. c.,stari
critice/complicatii,ventilatie mec. fct. de
necesitati.
TRATAMENT(2)
 Tromboliza (rtPA-
Ateplase:intravenos/intraarterial cf .
protocolului)
 Antiagregante (aspirina 160-325 mg. doza
de incarcare in AVC I ac. fara
tromboliza/tromboliza cf. protocolului)
 Anticoagulante:heparina HNF si LMWH
indicata in embolii cardiace cu risc >,disectie
art. ,stenoze de grad > inaintea op.
TRATAMENT(3)
 Tratamentul edemului cerebral/HIC
– Osmoterapie:solutii saline hipertone
– Chirurgie:ventriculostomie,decompresie
– Manitol i.v. 25-50 gr la 3-6 ore
– Tratament simptomatic al crizelor
epileptice:Thiopental i.v. in bolus sau alte
convulsivante|(ex. Diaxepam)
– Preventia complicatiilor(hidratare) si
recuperarea precoce
SEMNE SI SIPMTOME IN
AVC
 AVC IN SISTEMUL CAROTIDIAN:
– SPECIFICE:AFAZIA,APRAXIA,AGNOZIA
– < SPECIFICE:DIZARTRIA,CEFALEE,PAREZE/PARALIZII
UNILATERALE LA MB.,HOL
– NESPECIFICE:ATAXIE,VERTIJ,AMETELI,VOMA,GREATA
 AVC IN SISTEMUL VERTEBRO-BAZILAR:
– SPECIFICE:ATAXIE,DIPLOPIE,AMETELI,VERTIJ,DEZECHILI
BRE,PAREXE,PARALIZII MB. BILAT.
– <SPECIFICE:DIZARTRIE,CEFALEE,GRETURI,VOMA,PAREZ
E/PARALIZII UNILATERALE,HOL
CLASIFICAREA BVC (1)
 BVC= disfunctie tranzitrie /permanenta a unei arii din creier
de natura ischemica/hemoragica in care vasele sunt afectate
primar de procesul patologic
 AVC = sindr. Clinic caract. prin def. neurologic din cauza
scaderii fluxului sanguin ,intr-o regiune a creierului
ischemie,sau prin ruptura/diapedeza vasculara
hemoragie

 Frecv. dif. tipuri de AVC:ATERO-TROMBOTIC:20-

25%;CARDIO- EMBOLIC:20-25%;LACUNAR:15-
20%;HEMORAGIC:10-20%;CAUZE RARE/NECUNOSCUTE:25-
30%;
 Dg. < dificil,debut brusc ,semne de localizare
CLASIFICAREA BVC(2)
 Asimptomatice (semne evid. CT,IRM,clinic
neuro-oftalmologic)
 Disfunctii cerebrale focale
– AIT
– AVC -IC;HgC/HSA
– Mecanism trombotic ,embolic si hemdinamic
– F.cl.aterotrombotic,cardio-embolic,lacunar/neprecizat
– Profil evolutiv/temporal :progresiv(in evolutie->24 ore
instalarea deficitului ),stabil(constituit-> 24 de ore
,intensitate maxima in1 h)
 Dementa vasculara (IC multiple)
 Encefalopatia hipertensiva
AIT
 Simptome de focar , ischemie art.;durata 2 min – 1
ora…;intermitente ;fara dovada CT de IC acut
 Fiziopat. :scaderea/intreruperea temporara a
fluxului cerebral intr-o reg. a creierului bine
delimitata.Efect – inhibitia reversibila a activ.
neuronale fara moarte celulara.
 Se aseamna cu A.pectoris vs A. cerebri
 Incidenta:
 10% din AVC,< de 10 cazuri/ 100.000 loc. <60 ani
 80-200 cazuri/100.000 loc.,mai mult rasa neagra
 2 B/F
AIT-ETIOPATOGENIE(1)
 MACROANGIOPATIA: arc aortic+ a . cerebrale :
– Aterosclerotica – a. carot./a. vb.
– Nonaterosclerotica: disectii,infectii,TBC,CMV,lues ,fungi,ag.
iritanti,droguri(vasospasm)
 MICROANGIOPATIA:
– ATS – microateromatoza, lipohialinoza
– non ATS- vasculite
 EMBOLIE:
– Cardiaca(Fba, valvulopatii,etc)
– Arterio-arteriala
– paradoxala
AIT-ETIOPATOGENIE(2)
 TULB. DE COAGULARE:
– GENETICE:def. de prot. S, C, AT III,
– DOBANDITE:CID,intoxicatii,infectii,
– B.SANGE:anemie,policitemie,trombocitemie
 MECANISME MULTIPLE.Tromboze tranzit.pe:
– Stenoze severe in SVB/SC
– Embolie
– Hemodinamic:Hipotens.tranzitorie,aritmii,vasospasm,sindr.
de furt al subclavicularei- stenoza la originea A.V.(simpt. la
efort:cerebeloase de tr. c.,cerebrale,M. sup.)
AIT-ETIOPATOGENIE(3)
 BVC intraparenchipamatose primare
– displazia fibro-m. AB
– Disectia ACM
 Tromboza venoasa cerebrala
– Endocardita bacteriana
– Arterita temporala
 AIT recurenta de acelasi tip:> stenoza
critica ;< embolie;cel de ieri mai ingrijorator
decat cel de acum trei luni;netratate in 40%
fac IC ;
SEMNE/SIMPTOME AIT
 Stereotipe pe vas mic;
 Variate pe vas mare cu teritorii > de
distributie
 Simpt. diferite in SVC/SC dr./stg.
 SC (ACI):amauroza fugace( ischemie A.C. a
retinei:embolie/spasm),slabiciuni
musculare,tulb. de
sensibilitate,afazie(D),hemineglijenta,HOL
 SVB:simpt. cerebeloase ,de tr. c. (n.cr.+/-
tracturi),cerebrale(HOL,cecitate corticala)
SEMNE/SIMPTOME AIT

 Boala vaselor mici:

 Hemipareza pura
 T.sensib.pure

 AIT cu dischinezii paroxistice:

 Mioclonii,distonii,tremor,ataxie
 AIT au simpt. in terit. vasc.
diferite./acelasi teritoriu
DIAGNOSTICUL CLINIC
AIT/SEMNE SI SIMPTOME
 ANAMNEZA/HETEROANAMNEZA
 ASCULTAREA VASELOR DE LA BAZA
GATULUI
 TA AMBELE BRATE
 LABORATOR:EKG,ECOCORD,EX.CARDIOLOG
IC,FO(EMBOLI COLESTEROL),TACR,ECHO-
DOPLLER/TCD,IRM DIFUZIE,ANGIOGRAFIA
DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL
 DD:NEVROZA,MIGRENA,EPI,TULBURA
RI DE RITM
CARDIAC,HIPOGLICEMIE,NEUROPATI
E COMPRESIVA,SINCOPA,HEMATOM
SUBDURAL,SM
SEMNIFICATIA AIT
 FR in infarctul cerebral
 15 % din AVC I precedate de AIT
 50 % DIN AVC I precedate de AIT se constituie dupa
primele 48 de ore de AIT
 AIT crescendo= 2 /> AIT /24 ORE= MARE
URGENTA
 Pacientii cu stenoza carotidiana:vezi si b.
coronariana asimptomatica
 AIT ,risc:AVC I ,IM,deces(vasc. Risc > in 10
-15 ani)
TRATAMENT AIT-specific
fiecarui caz!
 De preventie secundara
 Reducerea FR imediat:HTA(scazuta < cu Ho
tensoare;A!AIT+HTA+ST.CAROTID.<treptat
TA),DZ,obezitate,fumat,etilism,etc.
 Etiologic-medical/chirurgical
 Medical :
 Antiagregante plachetare(ASPIRINA/CLOPIDOGREL)
 Anticoagulant pe termen scurt(embolia cardiaca , ,heparino-
terapie,ACO)
 B.sange: chimioterapie,sangerari
 Tratamentul af. generale asociate
 Chirurgical
 Endarterectomie ,stentare,anastomoze
TERAPII ALTERNATIVE

 DACA PE DURATA TERAPIEI

ANTIPLACHETARE APARE AIT/AVC ISCHEMIC
RECURENT - VEZI ALTE CAUZE /FACORI DE
RISC.
 AIT/AVC RECURENT- POSIBILITATI DE TRAT.
– Mentinerea neschimbata a trat.
– Schimbarea cu un alt antiagregant
– Adaugarea unui alt antiplachetar la cel folosit
– ACO
TRATAMENTUL-
CANDIDATI LA
TROMBOLIZA(CONDITII)
 Se stie debutul exact al AVC
 Ex CT cr. si adm.r.t.PA in < de 3 ore
 Nu a prezentat crize epi/traumatisme
 Nu exista contraindicatii pentru
tromboliza
INDICATIILE TROMBOLIZEI
INTRAVENOASE IN AVC
ISCHEMIC
 AVC I cu deficit neurologic exprimabil
cantitativ pe NIHSS
 Tromboliza poate fi inceputa in 3 ore
de la debut
 Ex CT cr. exclude hemorag.cerebr. sau
alte cauze patologice
CONTRAIDICATIILE
TROMBOLIZEI I.V. IN AVC
ISCHEMIC
 Semne rapid progresive de AIT
 Semne neurologice izolate usoare
 Semne neurologice f. severe:coma sau scor NIHSS> 22-25 pct.
 Semne CT de hemorag.cerebrala sau traumatism cranian si/sau
cerebral
 Semne CT > 1/3 din teritoriul ACM
 Traumatism/AVC in ultimele 3 luni
 Hemoragia cerebrala in antecedente
 Criza epi la debutul AVC
 Pacient sub tratament anticoagulant sau INR >1,5
 S-a administrat heparina in ultimele 48 de ore si timpul partial de
tromboplastina este alungit
 Nr. trombocite < 100.000
 Interventie chir. Semnificativa in ultimele 14 zile
CONTRAIDICATIILE
TROMBOLIZEI I.V. IN AVC
ISCHEMIC
 Hemoragie g-i sau de cai urinare in ultimele
21 de zile
 TA>180/100 mm Hg la inceputul adm. rtPA
 Glicemie < sau = 2,7 mmol/l(50 mg%)sau
> sau = 22 mmol/l(400 mg/%)
 Infarctul miocardic in ultimele 3 luni
 PL/Punctie arteriala intr-un loc greu de
comprimat, in ultimele 7 zile
 Femei gravide?
 Sub 18 ani?
ACTIUNI INAINTE DE
TROMBOLIZA
 Determinarea timpului exact al debutului
 Evaluare neurologica rapida(CT cr. simplu,fara civ)
 CT interpretat imediat(radiolog
+neurolog)
 Recoltarea sangelui pentru
HLG,electroliti,uree,creatinina,glucoza,TP,PPT,INR,fibrinogen
 EKG,RX toracic daca e necesar(nu e obligator)
 Aplicarea a 2 linii venoase nr.18
 Transportarea pacientului in UUNV
 Reevaluare de catre neurolog:indicatii/contraindicatii
 Consimtamantul semnat al bolavului/apartinator
IN TIMPUL TROMBOLIZEI
SI DUPA ADM rtPA
 Adm rtPA i.v. in doza de 0,9 mg/kgcorp(max.90 mg),primele 10%in bolus
i.v./min,restul in perfuzie intr-o ora
 In primele 2 h de la inceperea trombolizei pacientul trebuie monitorizat
continuu,apoi din 30 in 30 min. timp de 6 ore,apoi din ora in ora,24 h de la
initierea trombolizei
 TA sistolica trebuie mentinuta intre 110 si 180 mm Hg
 In caz de TA sistolica >185 mmHg sau TA diastolica >110 mmHg la cel putin
2 masuratori ,la un interval de 5-10 min ,se va adm.LABETALOL 10 mg i.v. in
1-2 min,dozele pot fi repetate si/sau dublate la 10-20 min pana la doza max
de 150 mg
 In caz de esec al tratamentului antihipertensiv :Nitroprusiat de sodiu 0.5-10
mg/kg/min
 In caz de suspiciune de hemoragie cerebrala/altele,in timpul adm. se stopeaza
imediat adm rtPA
– Se repeta CT cr.la nevoie
– Se repeta analizele de laborator
– Se adm masa eritrocitara,factor VII
– Se cere consult NCH in caz de hemoragie i.c. la ex CT
SE EVITA IN TIMPUL SI
DUPA TROMBOLIZA
 EVITA- Punctia arteriala a unei vene
centrale,PL,injectiile i.m.
 EVITA-Aplicarea sondelor uretrale cel
putin 30 min ,nazo gastrice cel putin
24 de ore
 EVITA-Administrarea heparinei,asp.
cel putin 24 de ore
ATITUDINE IN CAZ DE
CONTRAINDICATII LA TROMBOLIZA/NU
POATE FI APLICATA
 Adm.din prima zi a ASPIRINEI in doza de 100-300
mg /zi
 Anticoagularea nu se adm de rutina in doze
terapeutice
 Anticoagulare utila in:
 Tromboza venoasa profunda/tromboza de sinus cerebral
 Embolie cardiogena cu risc de recidiva
 Disectie de aorta/arteriala
 Trombofilie cu AVC I
 Interventie NCH:infarct malign de ACM/infarct cerebelos
 Nu se recomanda tratament antibiotic/antiepileptic
profilactic