Orto Exam

EXAMEN
Ortopedie :-
\
1-Care este ordinea corecta in evolutia formarii calusului:{
~%100% faza hemoragico-hiperemica, faza fibro-condroida, faza osificarii
provizorii, faza calcificarii definitive si de remodelare
~%-33.333% faza fibro-condroida, faza calcificarii definitive si de
remodelare, faza hemoragico-hiperemica, faza osificarii provizorii
~%-33.333% faza calcificarii definitive si de remodelare, faza fibro-
condroida, faza osificarii provizorii, faza hemoragico-hiperemica
~%-33.333% faza osificarii provizorii, faza calcificarii definitive si de
remodelare, faza hemoragico-hiperemica, faza fibro-condroida
}
2-Osificarea primară – este caracteristică:{

~%-50% fracturilor tratate ortopedic si functional
~%100% fracturilor care au beneficiat de osteosinteză fermă, cu compactare
~%-50% fracturilor care au beneficiat de osteosinteză elastica, fara
compactare
}
3-Ce afirmatie nu este corecta din cele de mai jos: {

~%-33.333% Fracturile directe, la nivelul unde acţionează forţele, pot avea
un traiect transversal (energie mică – LVT) sau un traiect cominutiv (energie
mare – HVT);
~%-33.333% Fracturile directe pot fi produse prin mecanismul de
compresiune, flexiune, torsiune, tractiune
~%100% Fractura “ in lemn verde” se intalneste cel mai frecvent la varstnici
~%-33.333% Fractura cu deformarea în grosimea osului prin compresiune,
rezultând imaginea radiologică de inel osos sau ,,capitel” se intalneste cel
mai frecvent la copii
}
4-Ce este caracteristica principala a unei fracturi deschise:{

~%-33.333% Este insotita de echimoze
~%100% Realizează o comunicare a focarului de fractură cu exteriorul
~%-33.333% Se insoteste de mobilitate anormala in focarul de fractura
~%-33.333% Este asociata intotdeauna cu o luxatie
}
5-Pentru a stabili diagnosticul unei fracturi, ce caracteristici trebuie sa
indeplineasca o radiografie de membre:{
~%50% sa aiba minimum două incidenţe (faţă şi profil), uneori şi incidenţe
oblice;
~%50% sa prinda obligatoriu cele două articulaţii vecine (articulația supra și
subiacentă fracturii);
~%-50% Sa se realizeze intotdeauna in ortostatism
~%-50% Actualmente se efectueaza tot mai putin examen radiografic pentru
detectarea fracturilor
}
6-Care dintre cele de mai jos sunt semne de probabilitate ale fracturilor:{
~%33.333% Durerea
~%-50% Mobilitatea anormala
~%33.333% Echimoza tradiva
~%33.333% Deformarea regiunii
~%-50% Crepitatia osoasa
}
7-Care dintre cele de mai jos sunt semne de certitudine ale fracturilor:{
~%-50% Durerea
~%33.333% Mobilitatea anormala
~%33.333% Intreruperea continuitatii osoase
~%-50% Deformarea regiunii
~%33.333% Crepitatia osoasa
}
8-In ce consta tratamentul sindromului de ischemie acută localizată, (sindromul

acut de lojă, sindromul de compartiment):{
~%-33.333% Imobilizare in aparat gipsat
~%100% Aponevrotomie
~%-33.333% Kinetoterapie
~%-33.333% Fizioterapie
}
9-Ce reprezinta pseudartroza:{

~%-33.333% neconsolidarea în intervalul de timp mediu necesar pentru un
anumit tip de fractură;
~%-33.333% consolidarea cu angularea focarului de fractura
~%-33.333% infectia focarului de fractura transmisa la nivelul articulatiei
vecine
~%100% neconsolidarea în intervalul de timp maxim necesar pentru un
anumit tip de fractură;
}
10-La ce nivel sunt mai tolerate calusurile vicioase:{

~%-33.333% la nivel articulatiei tibiofemurale
~%100% la nivelul membrului superior
~%-33.333% la nivelul membrului inferior
~%-33.333% la nivelul articulatiei coxofemurale
}
11-Care este cauza necrozei osoase avasculare:{

~%-33.333% calusul vicios
~%-33.333% osteoporoza
~%100% întreruperea circulației sanguine a unui segment osos;
~%-33.333% profilaxia trombozei venoase profunde realizata cu
anticoagulante
}
12-Care din afirmatiile de mai jos privind aparitia artrozei nu este adevarata:{
~%-33.333% Este urmarea unei incongruențe articulare, secundara unei
fracturi articulare
~%-33.333% Este urmarea unei necroze osoase ischemice (ex. NACF);
~%100% Este urmarea unui tratament anticoagulant profilactic
~%-33.333% Este urmarea unor calusuri vicioase, cu dezaxări importante
(peste 20 grade)
}
13-Care este ordinea corecta a tratamentului ortopedic realizat in fracturi:{

~%-25% contenţia (imobilizarea) fracturii, reducerea focarului de fractură,
reeducarea funcţională.
~%-25% contenţia (imobilizarea) fracturii, reeducarea funcţională, reducerea
focarului de fractură
~%-25% reeducarea funcţională, reducerea focarului de fractură, contenţia
(imobilizarea)
~%-25% reducerea focarului de fractură, reeducarea funcţională, contenţia
(imobilizarea) fracturii
~%100% reducerea focarului de fractură, contenţia (imobilizarea) fracturii,
reeducarea funcţională.
}
14-Ce reprezinta osteosinteza:{

~%-33.333% Adaosul de grefe osoase in defectele scheletice
~%100% Metoda de tratament chirurgical care vizează restabilirea
continuității osului fracturat cu ajutorul unor implante metalice sau materiale
biologice.
~%-33.333% Imobilizarea fracturilor in aparate gipsate adaptate regiunii
anatomice vizate
~%-33.333% Complexitatea masurilor kinetice de recuperare functionala
}
15-Care sunt funcţiile coloanei vertebrale:{

~%33.333% de susţinere (statică);
~%33.333% de mobilizare (dinamică);
~%-100% de imunitate (combate osteoporoza prin regenerare medulara);
~%33.333% de protecţie (contenţie nevrax);
}
16-Fracturile de coloana vertebrala pot fi:{

~%25% Stabile
~%25% Mielice
~%25% Instabile
~%25% Amielice
~%-100% Antiosteoporotice
17-Socul hipovolemic este o complicatie posibila dupa fractura de bazin:{

~%-33.333% Da, poate fi urmarea unor leziuni nervoase
~%-33.333% Da, poate fi urmarea unor leziuni uretrovezicale
~%100% Da, poate fi urmarea unor leziuni vasculare
~%-33.333% Nu, nu se intalneste la fracturile de bazin, unde exista o
musculatura bine reprezentata
}
18-Care muschi este responsabil de deplasarea intalnita in fracturile de treime

medie ale claviculei:{
~%100% Sternocleidomastoidian
~%-33.333% Biceps brahial
~%-33.333% Triceps brahial
~%-33.333% Trapez
}
19-Ce simptomatologie se poate intalni in fracturile de col chirurgical humeral cu

deplasare:{
~%33.333% Umăr tumefiat, globulos, imobilizat antalgic
~%-50% Imposibilitate extensie cot
~%33.333% Abducţie sau adducţie braţ
~%33.333% Echimoza brahio-toracică Hennequin
~%-50% Durere la nivelul articulatiei radio-cubitale distale
}
20-Ce afirmatii sunt incorecte legate de fractura Monteggia Stanciulescu:{

~%50% Fractura radiusului in treimea distala si luxatia radio-cubitala distala
~%-50% Fractura de cubitus şi luxaţia capului radial
~%-50% Mecanismul de producere este direct, prin lovitura (“fractura
agresionatilor”) sau prin cadere
~%50% Tratamentul este doar chirurgical
}
21-Ce deplasari se intalnesc in fracturile de epifiza distala de radius extraarticulare

de tip Pouteau Colles:{
~%33.333% Posterioară
~%33.333% Proximală,
~%-100% Anterioara
~%33.333% Laterală
}
22-Intre complicatiile tardive al fracturilor de col femural intalnim:{

~%-50% Embolia pulmonara
~%50% Necroza avasculara
~%50% Pseudartroza
~%-50%Bronhopneumonia
}
23-Ce afirmatie nu este corecta legata de fracturile de rotula:{

~%-33.333% Se intalneste limitarea extensiei active.
~%-33.333% Obiectiv, la palpare, se poate constata o depresiunea
transversală
~%100% Osteosinteza se realizeaza cu placa cu suruburi
~%-33.333% Diagnosticul diferential se face cu patela bipartita
}
24-Afirmatiile corecte legate de diastazisul intalnit in fracturile de glezna sunt:{

~%33.333% Constă în ruptura ligamentară tibio-peronieră
~%-100% Tratamentul ortopedic consta in imobilizarea in cizma gipsata
pentru o perioada de 45 zile
~%33.333% Se intalneste lărgirea scoabei tibio-peroniere,
~%33.333% Urmarea sa este incongruenţa articulară cu deplasarea externă a
astragalului.
}
25-Entorsa de gradul III este definita anatomopatologic printr-una dintre

afirmatiile:{
~%-33.333% Întindere ligamentară care determină o distorsiune a
terminaţiilor nervoase
~%-33.333% Ruptura parţială ligamentară
~%100% Ruptura ligamentară totală sau smulgerea inserţiei osoase
~%-33.333% Ruptura ligamentara totala si pierderea contactului dintre
extremitatile osoase articulare
}
Ce nu este caracteristic pentru luxatia scapulohumerala:{

~%-33.333% umărul în ,,epolet”
~%-33.333% adducţia forţată a braţului determina durere si rezistenta
~%-33.333% luxatia erecta, subglenoidiana se intalneste in 1% din cazuri
~%100% la palpare se percep crepitatii osoase
}
26-Necroza aseptica de cap femural este o complicatie intalnita frecvent dupa: {

~%50% Fracturile de col femural
~%-50% Fracturile pertohanteriene de sold
~%50% Luxatiile de sold
~%-50% Artroplastiile totale de sold
}
27-Afirmatiile de mai jos legate de luxatiile de genunchi sunt adevarate cu

exceptia:{
~%-33.333% Se pot insoti de complicatii vasculare
~%-33.333% Se pot insoti de complicatii nervoase
~%100% Se pot insoti de complicatii viscerale
~%-33.333% Reducerea reprezinta o urgenta
}
28-Rolul biomecanic al meniscurilor este redat corect cu exceptia:{

~%-33.333% Amortizor de şoc
~%-33.333% Protejează sinoviala în flexie şi extensie maximă
~%-33.333% Realizează centrajul condililor femurali pe platoul tibial
~%100% Are rol in productia de lichid articular
}
29-Fracturile deschise de tip IIIB dupa Gustillo-Anderson sunt caracterizate printr-

una din afirmatiile:{
~%-33.333% Deschiderea este punctiforma
~%-33.333% Leziunea partilor moi este insotita de leziune vasculara care
necesita procedee reconstructive
~%100% Prezinta leziuni extinse de parti moi
~%-33.333% Sunt insotite obligatoriu de leziuni nervoase
}
30-Următoarele afirmații cu privire la entorse sunt adevărate:{

~%33.333% Cele mai frecvente sunt entorsele de gleznă
~%-50% Entorsele de gradul II se produc prin ruperea ligamentară totală
~%33.333% Se pot asocia leziuni ale capsulei articulare, sinovialei,
meniscurilor
~%33.333% Clinic se traduc prin: durere, tumefacție articulară, hiperemie
locală, uneori mișcări anormale
~%-50% O sechelă tardivă a entorselor tratate necorespunzător este
impotența funcțională partială
}
31-Entorsa genunchiului:{
~%-33.333% Poate avea ca mecanism de producere șocul lateral cu
genunchiul in flexie
~%50% Entorsele cele mai frecvente interesează aparatul ligamentar intern
~%-33.333% La inspecție apare tumefierea genuchiului și echimoză (tardiv)
~%-33.333% Radiologic se constată existența unor leziuni osoase
~%50% Tratamentul chirurgical este indicat la entorse cu smulgerea
inserțiilor osoase
}
32-În cazul unei entorse de gleznă:{
~%33.333% Apare tumefierea locală: hematom sau hemartroză
~%33.333% Durerea apare la entorsa prin inversiune la mișcarea de
adducție
~%-50% Tratamentul chirurgical se impune in cazul entorselor stabile
~%33.333% Tratată incorect, entorsa poate recidiva
~%-50% Tratamentul cu antiinflamatoare nu este eficient
}
33-Cu privire la luxații sunt adevarate următoarele afirmații, cu excepția:{

~%-25% Pot fi traumatice, patologice sau congenitale
~%-25% Clinic apare o deformare a regiunii și scurtarea membrului este
caracteristică
~%100% Tratamentul nu reprezintă o urgență
~%-25% Tratamentul se face in trei timpi succesivi: reducere, imobilizare,
recuperare funcțională
~%-25% Pot determina compresiuni nervoase și vasculare
}
34-În luxația de cot:{

~%-25% Pacientul prezintă durere și impotență funcțională parțială
~%100% În luxația posterioară se poate palpa olecranul ascensionat
~%-25% Radiografia nu este necesară
~%-25% O complicație tardivă este fractura de olecran
~%-25% Reducerea ortopedică nu este indicată în tratamentul luxației
}
35-Tratamentul corect în luxații:{

~%50% În cazul luxațiilor mâinii, tratamentul ortopedic constă în tracțiune
în axul mâinii și imobilizare
~%50% În cazul luxațiilor traumatice ale șoldului se efectuează control
radiologic
~%-33.333% După reducerea ortopedică, în cazul luxațiilor de genunchi,
imobilizarea se face cu aparat gipsat gambiero-podal
~%-33.333% Complicațiile luxațiilor de genunchi se tratează prin
prelungirea perioadei de imobilizare
~%-33.333% Reducerea luxațiilor nu constituie o urgență medicală
}
36-Alegeți afirmațiile adevărate:{
~%33.333% Meniscul are rol de amortizor al șocului
~%33.333% Meniscul ajută la lubrefierea genunchiului
~%-50% Blocajul meniscului este prezent în extensie
~%33.333% Diagnosticul diferențial al leziunilor de menisc se poate face cu
entorsa simplă
~%-50% Vindecarea leziunilor de menisc se face fără tratament chirurgical
}
37-Contuziile articulare se traduc clinic prin:{

~%33.333% Durere difuză
~%33.333% Impotență funcțională parțială
~%33.333% Reacție inflamatorie
~%-50% Deformarea segmentului afectat
~%-50% Mobilitate anormală
}
38-Alegeți afirmațiile greșite cu privire la entorse:{

~%50% Entorsa de gr.II se tratează cu contenție elastică
~%-33.333% Inflitrațiile locale cu Xilină de urgență blochează reacțiile
vasomotorii nocive
~%-33.333% Imobilizarea în poziție funcțională duce la calmarea durerii
~%-33.333% Gimnastica medicală este utilă în recuperare
~%50% Repararea leziunilor ligamentare se face numai chirurgical
}
39-Traumatismele coloanei vertebrale se pot produce prin următoarele mecanisme

directe:{
~%-25% Hiperflexie și hiperextensie
~%-25% Compresiunea axială –fracturi cominutive
~%-25% Forfecare orizontală
~%100% Lovituri cu corpuri dure sau proiectile
~%-25% Torsiune
}
40-Complicațiile imediate ale traumatismelor coloanei vertebrale sunt:{

~%33.333% Contuzia medulară (recuperare neurologică deseori completă)
~%-50% Secțiunea medulară incompletă (regenerare absentă)
~%33.333% Tetraplegia, în fracturile cervicale
~%33.333% Paraplegia, în fracturile dorsolombare
~%-50% Pseudartroza
}
41-Traumatismele coloanei cervicale:{

~%33.333% Se manifestă clinic prin dureri la nivelul gâtului, uneori cu
iradiere în umeri și brațe
~%-50% Examenul radiografic stabilește interesarea cordonului medular
~%33.333% Fracturile C1 și C2 pot determina tetraplegie și tulburări
cardiorespiratorii
~%33.333% Tratamentul fracturilor fără deplasare se face cu gulere
cervicale rigide
~%-50% În luxații nu se însoțesc tulburări neurologice
}
42-Următoarele afirmații cu privire la traumatismele coloanei dorso-lombare sunt

adevărate:{
~%33.333% Sunt produse prin mecanism de compresiune
~%-50% Osteoporoza nu este un factor favorizant
~%33.333% CT și RMN stabilește configurația fracturii
~%-50% Prezența hematomului este vizibilă pe radiografie
~%33.333% Fracturile coloanei dorso-lombare pot fi stabile sau instabile
}
43-Tratamentul fracturilor dorso-lombare presupune următoarele, cu excepția:{

~%-25% Echilibrare volemică
~%-25% Administrare de corticosteroizi în primele 8 ore
~%100% Imobilizare în corset toraco-lombar în cazul fracturilor instabile
~%-25% Decompresie medulară în cazul fracturilor mielice
~%-25% Stabilizare vertebrală
}
44-Referitor la traumatismele bazinului sunt adevarate următoarele afirmații:{

~%-50% Se produc numai prin compresiune antero-posterioară
~%-50% Au o mortalitate scăzută
~%33.333% Sunt traumatisme de mare energie (high velocity trauma)
~%33.333% Necesită abordare multidisciplinară – centre de
politraumatologie
~%33.333% RMN evidențiază fracturile fără deplasare și hematomul local
}
45-Alegeți afirmațiile false în legătură cu fracturile bazinului:{
~%-25% Apar mai frecvent la pacienții vârstnici (osteoporoza)
~%-25% Pot fi unice sau duble
~%100% Fracturile cominutive sunt tipice
~%-25% Fracturile cotiloidiene au ca etiologie căderea pe trohanter
~%-25% Apar frecvent in accidente de circulatie (”leziuni de bord”)
}
46-Complicațiile fracturilor de bazin pot fi următoarele, cu excepția:{

~%-25% Fractura deschisă
~%-25% Rupturile uretrei posterioare
~%-25% Rupturile intestinale
~%-25% Coxartroza
~%100% Rupturile splenice
}
47-Din tratamentul inițial al fracturilor de bazin fac parte următoarele, cu

excepția:{
~%-25% Extragerea ”în bloc” a bolnavului
~%-25% Targa de coloană
~%100% Stabilizarea cu fixator extern
~%-25% Tratamentul șocului
~%-25% Transportul în decubit dorsal
}
48-Examenul clinic în fracturile bazinului relevă:{

~%33.333% Stare generala alterată
~%33.333% Impotență funcțională totală
~%33.333% Rotația externă a membrului
~%-50% Rotația internă a membrului
~%-50% Impotență funcțională parțială
}
49-Tratamentul conservator a fracturilor de humerus este :{

~%33.333% Bandaj Desault
~%33.333% Gips brahio-palmar
~%33.333% Orteze functionale (Sarmiento)
~%-50% Reducere ortopedica urmata de osteosinteza cu placa si suruburi
~%-50% Osteosinteza cu tije Ender retrograde
}
50-Urmatoarele afirmatii referitoare la clasificarea anatomo-patologică şi

radiologică (Garden) sunt false:{
~%50% In Garden I intalnim fracturi complete cu aspectul radiologic a
traveelor osoase verticale, paralele
~%-33.333% In Garden II fracturile sunt complete fără deplasare
~%-33.333% In Garden III capul femural este basculat si fragmentul distal
rotat extern
~%-33.333% In Garden IV sinoviala şi repliu pectineo-foveal sunt rupte,
fragmente despărţite
~%50% In Garden II avem aspectul radiologic de „arc de bolta”
}
51-Leziunile asociate a fracturilor supracondiliene pot fi:{

~%50% Lezarea fundului de sac subcvadricipital, fractura devenind astfel
articulară
~%50% Compresiune, înţepare, ruptură totală a pachetului vasculo-nervos
popliteu
~%-33.333% Leziunile insertiilor musculare a tricepsului sural
~%-33.333% Ruptura partiala sau chiar totala a meniscului intern
~%-33.333% Hemartroza masiva cu luxatia sau subluxatia rotulei
}
52-Urmatoarele afirmatii privind fractura de rotula sunt adevarate:

~%33.333% Traiectul de fractură, cel mal frecvent, este transversal
~%-50% Traiectul de fractura cel mai frecvent este oblic
~%-50% Cel mai frecvent intalnim fractura cominutiva a rotulei
~%33.333% Diastazisul interfragmentar se poate produce din cauza ridicarii
bolnavului sau a hemartozei masive
~%33.333% Datorita leziunilor ale aparatului extensor al rotulei, a porţiunii
prerotuliene şi a aripioarelor rotulei se pot produce deplasări peste 1 cm
}
53-Clasificarea anatomo-patologica a fracturii diafizei tibiale include:{

~%25% fracturi oblice lungi
~%25% fracturi cominutive
~%25% fracturi bifocale
~%25% fracturi oblice scurte
~%-100% nici un raspuns nu este corect
}
54-În funcţie de poziţia piciorului în timpul căderii se produc urmatoarele fracturi

marginale:{
~%33.333% piciorul în talus - fractura marginală anterioară
~%33.333% piciorul în equin - fractura marginală posterioară
~%33.333% piciorul în poziţie indiferentă - fractura bimarginală cominutivă
~%-50% piciorul în talus→ fractura marginală posterioară
~%-50% piciorul în equin→ fractura marginală anterioară
}
55-Urmatoarele afirmatii privind reducerea ortopedica a fracturilor maleolare sunt

adevarate:{
~%33.333% în fracturile produse prin inversiune se realizează reducerea
prin eversiune
~%33.333% în fracturile produse prin eversiune se efectuează inversiunea
~%33.333% în fracturile trimaleolare cu subluxaţie posterioară se execută
manevra de ,,scoatere a cizmei”
~%-50% reducerea ortopedica se realizeaza cu ajutorul ortezelor speciale
~%-50% reducerea ortopedica se efectueaza doar in cazul in care există şi o
luxatie asociată
}
56-Fracturile calcaneului:{
~%25% Sunt frecvente
~%25% Se produc de obicei prin cadere de la înălţime
~%25% Pot fi talamice, extratalamice sau complexe
~%-100% Sunt foarte rar intalnite, producandu-se doar in situatii speciale
(cadere de la inaltimi de peste 8-10 m)
~%25% Patognomonica este păstrarea flexiei şi extensiei, dar dureri atroce
la prono-supinaţia piciorului
}
57-Urmatoarele afirmatii sunt false:{

~%25% Politraumatismul = asocierea a mai multor fracturi: a membrelor
superioare, inferioare şi obligatoriu fractura bazinului
~%-100% Peste 40% din cazuri de accidentati sunt politraumatizati
~%25% Intotdeauna exista si o componenta craniana predominanta
~%25% Factorul lezional predominant este factorul termonuclear
~%25% Nu sunt urgente majore, ele putand beneficia deseori de tratament
conservator
}
58-Managementul de urgenta al politraumatismelor include:{

~%33.333% Restabilirea funcţiei respiratorii (respiraţie asistată,
oxigenoterapie)
~%33.333% Puncţia şi cateterizarea unei vene- perfuzii cu soluţii
macromoleculare, trasfuzii sanguine
~%33.333% Depistarea unei hemoragii prin puncţie abdominală sau pleurală
~%-50% Interventia chirurgicala de urgenta indiferent de starea pacientului
~%-50% Osteosinteza de urgenta in cazul fracturilor de femur sau de
humerus
}
59-Sindroame clasice in cazul politraumatismelor:{

~%25% Al tabloului de bord: fractura de rotulă, supracondiliană a
femurului, diafizară de femur, de col femural, luxaţia de şold
~%25% Volanul poate determina contuzii toraco-abdominale
~%25% Proiecţia înainte a capului determină traumatismul cranio-facial
~%25% Ejecţia poate determina leziuni cranio-encefalice şi rahidiene
~%-100% Al tabloului electric: pacientul prezinta arsuri difuze asociate cu
soc hipovolemic si dezechilibru hidro-electrolitic
}
60-Osul este alcatuit din:{

~%25% ţesut osos;
~%25% ţesut cartilaginos;
~%25% ţesut fibros;
~%25% ţesut vascular
~%-100% ţesut adipos
}
61-Semnul clinic al "creionului" este caracteristic: {

~%-33.333% fracturilor de humerus;
~%-33.333% fracturilor diafizare tibiale;
~%100% fracturilor de rotulă;
~%-33.333% fracturilor de epifiza radiala.
62-Tetraplegia poate fi expresia clinică a unei fracturi vertebrale mielice, cu
localizare: {
~%-33.333% lombară;
~%-33.333% toracală;
~%100% cervicală;
~%-33.333% dorsala.
}
63-Pentru realizarea unei extensii trans-scheletice într-o fractură diafizară de femur

broşa de extensie trebuie introdusă astfel: {
~%-33.333% prin condilii femurali;
~%100% prin tuberozitatea anterioară a tibiei;
~%-33.333% prin astragal;
~%-33.333% prin calcaneu.
}
64-În luxaţia posterioară înaltă (iliacă) de şold, membrul pelvin nu este plasat în: {
~%50% flexie ;
~%-50% rotaţie internă;
~%50% rotaţie externă;
~%-50% extensie.
}
65-Fractura de epifiză distală de radius tip Pouteau-Colles nu este produsă prin

mecanism de: {
~%33.333% hiperflexie;
~%33.333% compresiune;
~%-100% hiperextensie;
~%33.333% torsiune.
}
66-Complicaţia nervoasă cea mai frecvent întâlnită după o luxaţie de umăr este: {
~%-33.333% leziunea de nerv radial;
~%-33.333% leziunea de nerv median;
~%100% leziunea de nerv axilar (circumflex);
~%-33.333% leziunea de nerv cubital.
}
67-Complicaţiile cel mai frecvent întâlnite după fracturile de scafoid carpian sunt: {
~%-50% calusul vicios;
~%-50% paralizia de nerv cubital;
~%50% pseudartroza;
~%50% necroza aseptică a fragmentului proximal de fractură.
}
68-Fractura trimaleolară cuprinde: {

~%-33.333% fractura maleolei interne, asociată cu diastazis tibio-peronier;
~%100% fractura ambelor maleole, asociată cu fractura marginii posterioare
a pilonului tibial;
~%-33.333% fractura ambelor maleole, asociată cu fractura marginii
anterioare a pilonului tibial;
~%-33.333% fractura ambelor maleole, asociată cu fractura calcaneului.
}
69-La un pacient în vârstă de 38 de ani, diagnosticat cu fractură cu deplasare a

diafizei femurale, tratamentul de elecţie constă în: {
~%-33.333% extensie continuă trans-calcaneană;
~%-33.333% imobilizare în gips gambiero-podal;
~%100% osteosinteză cu tijă K. sau placă înşurubată;
~%-33.333% imobilizare în gips pelvi-podal.
}
70-La un pacient în vârstă de 82 de ani, diagnosticat cu fractură de col femural tip

Garden IV, este indicat următorul tratament: {
~%-33.333% imobilizare în gips pelvi-podal;
~%100% artroplastie cu proteză cervico-cefalică;
~%-33.333% osteosineză cu tije Ender;
~%-33.333% osteosinteză cu şuruburi.
}
71-Varietatea de luxaţie intra-coracoidiană aparţine următorului tip de luxaţie

scapulo-humerală : {
~%-33.333% luxaţie posterioară;
~%100% luxaţie antero-internă;
~%-33.333% luxaţie inferioară;
~%-33.333% nici uneia din tipurile de mai sus.
}
72-Osteotaxia cu fixator extern este indicată în următoarele situaţii : {
~%-33.333% fractură deschisă tip I;
~%-33.333% fractură deschisă tip II;
~%100% fractură deschisă tip III;
~%-33.333% în toate categoriile de fracturi de mai sus.
}
73-Complicatiile artroplastiilor totale de sold pot fi:{

~%33.333% Trombembolismul pulmonar
~%33.333% Infectia
~%-50% Aritmii cardiace
~%-50% Rotatia interna a mebrului
~%33.333% Ulceratia de decubit
}
74-In tratamentul fracturii epifizare de radius cu deplasare se poate practica:{

~%-33.333%Osteosinteza cu tije Ender
~%50% Osteosinteza cu placa si suruburi
~%50% Reducere ortopedica urmata de imobilizare gipsata
~%-33.333%Artroplastia radio-carpiana
~%-33.333%Tratament conservator datorita riscului crescut a acestei
patologii
}
75-In tratamentul chirurgical a fracturii pertrohanteriene se poate practica

osteosinteza cu:{
~%-33.333% Proteza Austin-Moore
~%50% Dispozitivul DHS
~%-33.333% Proteza totala cimentata
~%-33.333% Proteza bipolara necimentata
~%50% Tije elastice Ender
}
76-Fracturile deschise:{
~%33.333% Sunt urgente ortopedice majore
~%33.333% Pentru a preveni complicatiile, ideal se intervine chirurgical in
primele 6-8 ore
~%-50%Pentru a preveni necroza tegumentara se intervine chirurgical in
primele 24-48 ore
~%33.333% Prezinta un risc crescut de infectie
~%-50%Sunt intotdeauna cominutive
}
77-Extensia transcheletica se practica in cazul:{

~%50% Fracturilor de diafiza femurala
~%50% Fracturilor de ambe oase gamba
~%-33.333%Fracturilor de radius
~%-33.333%Fracturilor de humerus
~%-33.333%Fracturilor de calcaneu
}
78-Pacienta in varsta de 80 ani se prezinta la serviciul de urgente cu urmatoarele

simptome in urma unei caderi de la acelasi nivel: rotatia externa a membrului
inferior drept, scurtarea membrului drept cu aproximativ 4-5 cm, imposibilitatea
ortostatismului, dureri intense la nivelul soldului drept. Cel mai probabil diagnostic
este:{
~%-25% Fractura ambe oase de gamba
~%-25% Fractura de platou tibial
~%-25% Fractura de pilon tibial
~%100% Fractura de col femural
~%-25% Fractura trimaleolara de glezna
}
79-Fractura extraarticulară cu deplasare posterioară a extremității inferioare a

radiusului se numește:{
~%100% Pouteau-Colles
~%-25% Goyrand-Smith
~%-25% Gerard-Marchand
~%-25% Destot
~%-25% Galeazzi
}
80-Conform clasificării Garden, fractura cervicală a femurului cu ruptura completă

cu deplasarea fragmentelor este de tip:{
~%-25% Garden I
~%-25% Garden II
~%-25% Garden III
~%100% Garden IV
~%-25% Garden V
}
81-Nu reprezintă fracturi ale masivului trohanterian femural:{
~%-25% trohanterodiafizare
~%-25% subtrohanteriene
~%-25% intertrohanteriene
~%100% supratrohanteriene
~%-25% pertrohanteriene
}
82-Fracturile cervicale ale femurului:{

~%-25% Se pot consolida în poziţie vicioasă
~%-25% Nu au risc de pseudoartroză
~%-25% Sunt extra-articulare
~%100% Sunt intra-articulare
~%-25% Nu au risc de necroză a capului femural
}
83-Următoarele afirmații referitoare la fracturile extremității superioare a

femurului sunt adevărate:{
~%-33.333% Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
~%50% Fracturile cervicale prezintă risc de necroză secundară a capului
femural (NACF)
~%-33.333% Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
~%50% Fracturile cervicale prezintă risc de pseudartroză
~%-33.333%Fracturile masivului trohanterian nu consolideaza fara
interventie chirurgicala
}
84-O fractura a extremitații inferioare a radiusului se caracterizează clinic prin:{

~%33.333% Durere
~%33.333% Impotența funcțională
~%-50% Deformarea pumnului „în dos de furculița” dacă deplasarea este
anterioară
~%-50% Leziune a nervului radial
~%33.333% Edem
}
85-Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt:{

~%50% Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara)
~%50% Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara)
~%-33.333% Fractura in cruce(a lui Destot)
~%-33.333% Fractura in T
~%-33.333% Fractura marginala anteriora
}
INTRB-ORTO
MEMBRUL INFERIOR
1. Fracturile parcelare de cap femural:
A) intereseaza peste 1/3 din suprafata capului femural;
*B) intereseaza mai putin de 1/3 din suprafata capului femural,
C) sunt cominutive;
D) necesita hemisrtroplastie;
2. NU poate fi o complicatie a artroplastiei totale de sold:
A) mobilizarea protezei;
B) supuratia;
*C) cotiloidita,
D) boala trombo embolica;
E) fractura pe implant;
3. Cea mai grava complicatie care poate aparea dupa protezarea de sold este:
B) supuratia;
C) cotiloidita;
*D) boala trombo embolica,
4.Pentru stabilirea corecta a sediului fracturilor de col femural cel mai bun procedeu este:
A) radiografia de profil;
*B) radiografia in rotatie interna,
C) radiografia in rotatie externa;
D) scintigrafia;
E) echografia;
5. O fractura de col femural al carei traiect face cu orizontala un unghi de 45º are gradul:
A) Pauwels I;
*B) Pauwels II,
C) Pauwels III;
D) Pauwels IV;
E) nu e incadrabila in clasificarea Pauwels;
6. Are risc mai mic de necroza aseptica de cap femural:
*A) fractura de col femural cu cioc distal,
B) fractura de col femural cu cioc proximal;
C) fractura de grad Garden IV;
D) fractura cominutiva de col femural;
E) fractura de col femural cu deplasara mare;
7. In care din urmatoarele afectiuni traveele osoase NU mai sunt paralele:
A) luxatia de sold;
B) fracturile de col femural fara deplasare;
C) fracturi Garden II;
*D) fracturi Garden III,
E) fracturi Garden IV;
8. In fracturile de col femural NU apare:
A) impotenta functionala;
B) rotatie externa a membrului pelvin;
C) scurtarea membrului pelvin;
*D) abductie,
E) adductie;
9. In fracturile de masiv trohanterian NU se poate folosi pentru osteosinteza:
A) gamma nail (cui gamma);
B) lama placa;
C) DHS;
D) tija Ender;
*E) hobanajul,
10. Reprezinta osteosinteza paracorticala:
*A) DHS,
B) fixatorul extern;
C) tijele Ender;
D) gamma nail (cui gamma);
E) tija zavorata;
11. In fracturile de masiv trohanterian unghiul cervico-diafizar femural sufera procesul de:
*A) varizare,
B) valgizare;
C) rotatie externa;
D) rotatie interna;
E) ramane nemodificat;
12. “Fractura schiorilor” are traiect:
A) transversal;
B) oblic;
*C) spiroid,
D) traiect in “T”;
E) traiect in “V”;
13. Reprezinta complicatie imediata a fracturii diafizare femurale:
*A) fractura deschisa dinauntru in afara,
B) embolia grasoasa;
C) socul hemoragic si traumatic;
D) accidentele trombo embolice;
E) redoarea de genunchi;
14. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este cu:
*A) tija zavorata,
B) placa cu suruburi;
C) lama placa;
D) aparat gipsat;
E) DHS;
15. La nivelul extremitatii distale a femurului, fracturi extraarticulare sunt:
A) fracturile condiliene;
*B) fracturile diafizare joase,
C) fracturile supra si intercondiliene;
D) fracturile diafizo-metafizo-epifizare;
E) toate fracturile sunt intraarticulare;
16. In fracturile epifizei distale a femurului fragmentul distal se deplaseaza mai frecvent:
A) anterior;
*B) posterior,
C) medial;
D) lateral;
E) nu se deplaseaza;
17. Fracturile de rotula NU se trateaza chirurgical prin:
A) hobanaj;
B) cerclaj;
C) hemicerclaj;
*D) placa cu suruburi,
E) cadraj;
18. Fracturile de platou tibial se produc mai rar prin:
*A) mecanism direct,
B) mecanism indirect;
C) miscari de varus;
D) miscari de valgus;
E) soc vertical;
19. Fracturile dia-epifizare tibiale se produc mai frecvent prin:
E) soc vertical;
20. NU reprezinta fracturi complexe ale ambelor oase ale gambei:
A) fracturile cu al treilea fragment;
B) fracturile bifocale;
*C) fracturile spiroide,
D) fracturile cominutive;
E) toate fracturile de ambe oase ale gambei sunt complexe;
21. Fracturile supramaleolare tibiale:
A) sunt fracturi ale epifizei proximale tibiale;
*B) sunt fracturi extraarticulare,
C) sunt fracturi ale diafizei tibiale;
D) sunt fracturi ale platoului tibial;
E) sunt fracturi greu de redus ortopedic;
22. Alegeti raspunsul corect referitor la fracturile de diafiza tibiala:
A) apar numai pe os patologic;
B) apar mult mai des decat cele de ambe oase ale gambei;
*C) cea mai frecventa localizare este la “zona de trecere”,
D) pentru cele cu deplasare, o imobilizare de 4 saptamani este suficienta;
E) se intervine prin montarea unei proteze bipolare;
23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme,
CU EXCEPTIA:
A) translatie laterala;
B) decalaj;
C) deplasare longitudinala;
D) angulare;
*E) hobanaj,
24. Cele mai frecvente complicatii imediate in fractura de diafiza tibiala sunt:
A) edemele;
B) echimozele;
C) septice generale;
D) pseudartrozele;
*E) tegumentare,
25. Fractura trimaleolara este:
A) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei metatarsianului V;
B) asocierea de fracturi maleolare ale ambelor membre pelvine;
*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului
tibial,
D) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului tibial;
E) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a bazei osului navicular;
26. Fractura la baza metatarsianului V:
*A) se imobilizeaza 3 saptamani,
B) e componenta a fracturii trimaleolare;
C) nu are expresie clinica;
D) determina sindrom de compartiment;
E) nu se vede decat la CT;
27. Proteza Moore:
A) e o proteza bipolara;
B) inlociueste epifiza proximala tibiala;
C) e alcatuita dintr-o parte ce inlocuieste cotilul si alta ce inlocuieste capul femural;
*D) se foloseste pentru hemiartropalstia de sold,
E) este confectionata din polietilena;
ENTORSE:
28. Entorsele se caracterizeaza, CU EXCEPTIA:
A) suprafetele articulare raman la locul lor;
B) durere;
C) laxitate articulara;
*D) pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina,
E) repere osoase normale;
29. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A) osificari periarticulare;
B) smulgeri osoase;
C) artroze;
D) osteoporoza difuza;
*E) trombembolii,
30. Entorsele:
A) implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare;
B) implica leziuni osoase;
*C) pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor,
D) apar frecvent la copii;
E) implica deformarea articulatiei respective;
31. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul:
*A) gleznei,
B) genunchiului;
C) soldului;
D) cotului;
E) degetelor;
32. Entorsa de gradul II presupune:
A) elongatie ligamentara;
B) o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase;
*C) ruptura partiala a ligamentului,
D) ruptura ligamentara totala;
E) smulgerea insertiei osoase a ligamentului;
33. La examenul clinic al unei entorse NU apare:
A) tumefierea articulatiei;
B) stergerea reliefurilor osoasa;
*C) crepitatie osoasa,
D) edem;
E) miscare anormala in articulatie;
34. Impotenta functionala totala apare in:
A) Entorsa usoara;
B) Entorsa moderata;
*C) Entorsa grava,
D) Toate entorsele;
E) Nu apare in nici un tip de entorsa;
35. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat:
A) ligamentul lateral extern;
*B) aparatul ligamentar intern,
C) ligamentele incrucisate;
D) tendonul cvadricepsului;
E) toate ligamentele, cu aceeasi frecventa;
36. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are:
A) tumefierea;
B) echimoza;
C) durerea;
D) impotenta functionala;
*E) miscarile articulare anormale,
37. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului lateral
intern este:
*A) abductia gambei,
B) adductia gambei;
C) mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur;
D) mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur;
E) rotatia externa a tibiei;
38. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA:
A) gamba in semiflexie;
B) fund de sac cvadricipital destins;
*C) durere localizata o data cu trecerea timpului,
D) echimoza;
E) durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea
genunchiuilui;
39. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand:
A) suprimarea durerii;
*B) stabilitatea articulatiei,
C) suprimarea reflexelor nociceptive;
D) fortarea genunchiului in valg;
E) fixarea cu fixator extern;
40. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au:
A) ligamentele;
*B) muschii,
C) tibia;
D) peroneul;
E) capsula articulara;
41. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele clinice
predomina:
A) inferior, submaleolar;
B) pe planta;
C) pe fata dorsala a piciorului;
D) pe fata interna a gleznei;
*E) pe fata externa a gleznei,
42. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice
predomina:
B) pe planta;
*D) pe fata interna a gleznei,
E) pe fata externa a gleznei;
43. In entorsele medio tarsiene semnele clinice predomina:
B) pe planta;
*C) pe fata dorsala a piciorului,
44. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina:
*A) inferior, submaleolar,
B) pe planta;
45. Entorsele membrului superior:
A) sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior;
B) sunt mai grave decat cele ale membrului inferior;
*C) intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana,
D) dau hemoragii importante;
E) necesita frecvent tratament chirurgical;
GRILE-ORTO-2
Bazin:
1. Care din următoarele fracturi de bazin corespund tipului A ( fracturi stabile) după clasificarea Tile:
*a. Fractura izolată a aripii iliace.
b. Fractura simplă verticală la nivelul găurii obturate.
c. Fractura dublă verticală la nivelul găurii obturate şi găurilor sacrate.
d. Disjuncţia pubiană.
e. Disjuncţia pubiană cu fractura verticală a osului iliac.
2. Care din următoarele semne sunt foarte sugestive pentru o fractură dublă verticală a inelului
pelvin:
*a. Scurtarea aparentă a unui membru pelvin.
b. Durerea abdominală.
c. Posibilitatea apropierii sau depărtării crestelor iliace una faţă de cealaltă.
d. Palparea unui gol mare la nivelul simfizei pubiene.
e. Impotenţa funcţională.
3. O fractură dublă verticală a inelului pelvin, cu deplasare, se poate trata prin:
a. Repaos la pat pentru 6 săptămani.
b. Imobilizare în aparat gipsat pelvicrural pentru 6 săptămâni.
c. Tracţiune continuă supracondiliană omolaterală timp de 6săptămâni.
d. Mobilizare precoce (tratament funcţional).
*e. Reducere extemporanee şi osteosinteză cu fixator extern.
4. Care din următoarele entităţi patologice reprezintă complicaţii ale unei fracturi de inel pelvin cu
deplasare:
*a. Ruptura de uretră.
*b. Ruptura de vezică urinară.
c. Hematomul retro sau subperitoneal.
d. Coxartroza secundară.
e. Ileusul paralitic.
5. Într-o fractură de perete posterior de cavitate cotiloidă cu luxaţie posterioară a capului femural,
tratamentul este:
a. Montarea unei tracţiuni supracondiliene pentru reducere progresivă.
b. Aplicarea unui aparat gipsat pelvipodal pentru 6 săptămâni.
*c. Tratament chirurgical peste 2-3 zile când se vor rezolva şi luxaţia şi fractura.
d. Reducerea luxaţiei la prezentare şi montarea unei tracţiuni supracondiliene.
e. Fractura trebuie redusă chirurgical şi fixată cu şuruburi sau placă modelată.

6. Într-o fractură cominutivă de fund de cotil cu luxaţia intrapelvină a capului femural, la o persoană în
vârstă, tratamentul de preferat este:
a. Tratament funcţional.
b. Imobilizare în aparat gipsat pelvipodal pentru 6 săptămâni.
*c. Tracţiune continuă bipolară supracondiliană şi transtrohanteriană 6 săptămâni.
d. Tracţiune continuă pe direcţia colului femural prin intermediul unui şurub transcervicocefalic timp de
6 săptămâni.
e. Reducerea chirurgicală a luxaţiei şi a fracturii în aceeaşi şedinţă operatorie.
Entorse si luxatii
7. Entorsa gravă (gradul III) se caracterizează prin:
a. Elongaţie ligamentară
b. Revărsat sanguin în articulaţie.
c. Ruptura completă, izolată, a unui ligament extraarticular.
*d. Ruptura completă a unuia sau mai multor ligamente şi a capsulei articulare.
*e. Instabilitate articulară.
8. Triada nefastă (O Donogue) în entorsele de genunchi se caracterizează prin următoarele leziuni:
a. LIAE, LIPI, lig. colateral medial.
b. LIAE, LIPI, lig. colateral lateral.
c. LIAE, LIPI, meniscul medial.
*d. LIAE, lig. colateral medial, meniscul medial.
e. Lig.colateral medial, meniscul medial, capsula posterioară.

9. Semnul lui Lachman, aplicat în laxităţile cronice de genunchi, este patognomonic pentru
următoarele leziuni:
a. Lig. colateral medial.
b. Lig. colateral lateral.
c. LIAE.
d. LIPI.
e. Capsula posterioară.
10. Sertarul anterior la 90 de grade in rotaţie externă, pozitiv, la examinarea genunchiului, este
caracteristic pentru următoarele leziuni:
a. LIAE, capsula posteroexternă.
b. LIAE, capsula posterointernă.
c. LIAE, LIPI.
d. LIAE, tendon rotulian.
*e. LIAE, menisc medial.
11. Entorsa de genunchi, cu leziunea completă, izolată, a ligamentului colateral medial, se tratează cu
cele mai bune rezultate, prin:
*a. Sutura sau reinserţia chirurgicală.
b. Ligamentoplastie cu fascia lata.
c. Atelă gipsată femuropodală pentru 3 săptămâni.
d. Aparat gipsat femuropodal pentru 6 săptămâni.
e. Tratament funcţional.
12. Într-o entorsă de gleznă produsă prin mecanism de supinaţie şi adducţie, cel mai frecvent este
lezat:
a. Lig. astragalocalcanean.
*b. Lig. peroneoastragalian
c. Lig. peroneocalcanean.
d. Lig. tibioperoniere distale.
13. Luxaţia acromioclaviculară completă este posibilă numai după lezarea:
a. Capsulei artic. acromioclaviculare.
*b. Lig. acromioclaviculare.
c. Fractura extremităţii laterale a claviculei.
d. Lig. coracoclaviculare.
e. Lig. coracoacromial.
14. Tehnica Weaver-Dunn de reducere şi fixare a unei luxaţii acromioclaviculare vechi, presupune
următoarele:
a. Rezecţia extremităţii laterale a claviculei.
b. Transplantarea vârfului coracoidei pe claviculă.
*c. Fixarea claviculei la coracoidă cu un şurub.
d. Transpoziţia ligamentului coracoacromial de pe acromion pe claviculă.
e. Fixarea claviculei la acromion cu broşe K.
15. Într-o luxaţie anterioară de umăr, braţul se găseşte în poziţie de:
*a. Abducţie.
b. Adducţie.
c. Rotaţie internă.
*d. Rotaţie externă.
e. Abducţie de peste 90 de grade.

16. Care este principala complicaţie a procedeului Kocher de reducere a unei luxaţii scapulohumerale:
a. Ruperea capsulei articulare.
b. Fractura de trohiter.
c. Lezarea nervului axilar.
*d. Fractura spiroidă a diafizei femurale.
e. Fractura supracondiliană de humerus.
17. Leziunea Bankart în luxaţiile de umăr constă în:
*b. Ruperea muşchiului subscapular.
c. Ruperea lig. glenohumerale anterioare.
d. Dezinserţia labrum-ului glenoidal de pe marginea anterioară a glenei.
e. Teşirea marginii anterioare, osoase, a glenei.
18. Leziunea nervului ulnar, într-o luxaţie de cot, duce la imposibilitatea:
a. Flexiei degetelor.
b. Flexiei mâinii pe antebraţ.
*c. Abducţiei degetelor.
d. Înclinaţiei radiale a mâinii.
e. Extensiei mâinii pe antebraţ.
19. Într-o luxaţie traumatică de şold, cu membrul pelvin in atitudine de scurtare, rotaţie internă şi
adducţie, avem de a face cu forma anatomoclinică:
*a. Iliacă.
*b. Ischiatică.
c. Obturatorie.
d. Pubiană.
e. Orice formă.
20. Principala complicaţie tardivă a unei luxaţii traumatice de şold este:
a. Luxaţia recidivantă.
*b. Necroza avasculară a capului femural.
c. Redoarea de şold.
d. Condromatoza de şold.
e. Instabilitatea cronică de şold.
coloana
1)Sediul de elecţie al fracturilor tasare ale coloanei vertebrale se află :
a) la nivelul zidului posterior
b) la nivelul arcului posterior
c) la nivelul complexului capsulo-ligamentar posterior
*d) la nivelul corpului vertebral
e) la nivelul pediculilor
2)”Segmentul motor” dintre piesele vertebrale este alcătuit din :
a) discurile intervertebrale + pediculi + ligamente galbene+lame vertebrale+ lig. Interspinoase
*b) discurile intervertebrale + articulaţiile intervertebrale + ligamentele intervertebrale
c) discurile intervertebrale + pediculi + lame vertebrale+ lig. Interspinoase
d) discurile intervertebrale + pediculi + ligamentele intervertebrale
e) discurile intervertebrale + ligamente galbene + lame vertebrale
3) „ Curburile fiziologice ” ale coloanei vertebrale sunt :

a) cifoză cervicală , lordoză dorsală , cifoză lombară
b) cifoză cervicală , lordoză dorsală , lordoză lombară
c) lordoză cervicală , lordoză dorsală , cifoză lombară
*d) lordoză cervicală , cifoză dorsală , lordoză lombară
e) cifoză cervicală , cifoză dorsală , lordoză lombară
4)Care afirmaţie este corectă privind mecanismul de hiperextensie al coloanei cervicale :
a) este un mecanism direct
b) este întâlnită la un pasager aflat în autovehicolul ce este tamponat brusc din spate
*c) este întâlnită la fractura cu separare a maselor laterale ale atlasului
d) este întâlnită la un pasager aflat în autovehicolul ce se loveşte frontal în decor
e) este întâlnită la fractura tasare a corpului vetebral al coloanei toraco-lombare
5) Care din următoarele afirmaţii este corectă , privitor la fracturile stabile de coloană :
*a) nu se mai deplasează secundar
b) au evoluţie complicată cu riscuri neurologice
c) sunt produse prin mecanism de hiperextensie- rotaţie
d) sunt produse prin mecanism de hiperflexie- rotaţie
e) sunt fracturi de tip C
6) Mecanismul de producere al fracturilor vertebrale ce implică tasarea cuneiformă anterioară este de :
*a) hiperflexie
b) hiperextensie
c) torsiune
d) cupluri de forţă nocivă
e) direct
7) Care afirmaţie nu este corectă privind fracturile instabile de coloană :
a) se deplasează secundar
*c) se tratează cu tratament funcţional
8) Fracturile dorso-lombare stabile cu tasare sub 1/3 din înălţimea corpului vertebral la vârstnici , taraţi
se tratează cu predilecţie :
a) chirurgical , reducere şi osteosinteză cu plăci şi şuruburi, sau tije
b) ortopedic , prin reducere a deplasării prin aparat gipsat BOHLER în rectitudine
*c) funcţional , prin repaus la pat tare 10-14 zile şi apoi recuperare 2 luni – mers cu translarea centrului
de greutate pe arcul posterior intact (ca o gravidă)
d) repaus la pat 1 lună şi apoi imobilizare în corset ortopedic în rectitudine 2-3 luni
e) chirurgical prin artrodeză vertebrală posterioară
9) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei toraco-lombare sunt :
a) T5-T6
*b) T11-L2
c) T1-T3
d) T9-T10
e) L4-L5
10) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei cervicale sunt :
a) baza craniului şi C1
*b) C1-C2 şi C5-C6
c) C2-C3 şi C4-C5
d) C4-C5 şi C6-C7
e) C2-C3 şi C6-C7
11) Care afirmaţie este corectă privind mecanismul de forfecare al coloanei cervicale :

*b) apare în tamponările auto fiind o succesiune de deceleraţie-acceleraţie
c) apare în tamponările auto fiind o succesiune de acceleraţie-deceleraţie
d) nu este o combinaţie de mecanisme „cuplu de forţă nocivă”
e) implică fractura ambelor platouri vertebrale
12) Care afirmaţie este corectă privind fracturile mielice cu tetraplegie :
a) nu afectează nevraxul cervical
b) iniţial sunt spastice , apoi sunt flasce
c) se tratează prin imobilizare în corset gipsat
d) în evoluţia lor 1/3 se vindecă , 1/3 mor şi 1/3 rămân sechelari
e) în evoluţia lor doar 2 % se vindecă
13)Care afirmaţie nu este corectă privind luxaţia rotatorie atlanto-axoidiană
*a) se mai numeşte „ fractura spânzuraţilor „
b) este frecvent întâlnită la copilul sub 5 ani
c) examenul radiologic este relevant
d) radiografia de faţă cu gura deschisă arată inegalitatea spaţiului dintre apofiza odontoidă şi masele
laterale ale atlasului , precum şi între masele laterale ale atlasului şi articularele axisului
e) se imobilizează în guler Schantz
14) Care afirmaţie este corectă privind fracturile vertebrale cervicale :
a) sunt leziuni întotdeauna mielice
b) leziunile deasupra lui C7 nu necesită niciodată imobilizare
*c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru
siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor
d) actualmente se operează fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se operează fracturile apofizelor spinoase
15) Care afirmaţie nu este corectă privind fracturile vertebrale cervicale :
a) adeseori se însoţesc de leziuni mielice

*b) leziunile deasupra lui C7 nu necesită niciodată imobilizare
c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru
d) actualmente se tratează ortopedic fracturile apofizelor transverse
e) actualmente se tratează ortopedic fracturile apofizelor spinoase
16) Imobilizarea gipsată în fractura luxaţie mielică C5-C6 cu transsecţiune mielică este :
a) efectuată după reducere chirurgicală , decompresiune şi artrodeză intersomatică
b) efectuată după reducere lentă şi tracţiune craniană 10-20 zile
*c) contraindicată datorită riscului de apariţie a escarelor
d) făcută în corset tip “ MINERVA” mic
e) făcută în corset tip “ MINERVA” mare cu viziera ridicată
17) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , de peste 1/3 din înălţimea corpului vertebral cu
fracturarea zidului posterior , la un bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
a) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
b) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
*c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se in corset gipsat 2 luni
d) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi centrul de greutate
posterior timp de 2 luni
e) imobilizează în corset tip “ MINERVA” mic
18) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , sub 1/3 din înalţimea corpului vertebral , la un bolnav
in vârstă de 75 ani , cu insuficienţă cardiacă şi HTA stadiul II se :
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se în corset gipsat 2 luni
*d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi centrul de
greutate posterior timp de 2 luni

19) O fractură cominutivă , cu tasarea corpului vertebral T12 , cu interesarea zidului posterior al
corpului vertebral , evidenţiat la ex. CT , la un bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
*b) actualmente se operează , reducere osteosinteză transpediculară pentru siguranţa stabilizării şi

evitarea complicaţiilor
c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizându- se în corset gipsat 2 luni
d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , translâdu-şi centrul de greutate
20)O fractură a apofizei odontoide cu luxaţia anterioară a atlasului , la un bolnav în vârstă de 25 ani
schior, se :
a) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau occipito-atlanto-

axoidiană apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mare 5-6 luni
b) imobilizare în corset gipsat în reclinaţie 2-3 luni
*c) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau occipito-atlanto-
axoidiană şi apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mic 5-6 luni
d) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
e) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
MEMBRUL INFERIOR
C) sunt cominutive;
B) supuratia;
*C) cotiloidita,
B) supuratia;
C) cotiloidita;
D) scintigrafia;
E) echografia;
A) Pauwels I;
*B) Pauwels II,
C) Pauwels III;
D) Pauwels IV;

A) luxatia de sold;
*D) abductie,
E) adductie;
B) lama placa;
C) DHS;
D) tija Ender;
*E) hobanajul,
*A) DHS,
C) tijele Ender;

E) tija zavorata;
*A) varizare,
B) valgizare;
C) rotatie externa;
D) rotatie interna;
A) transversal;
B) oblic;
*C) spiroid,
*A) tija zavorata,
C) lama placa;
D) aparat gipsat;
E) DHS;
D) fracturile diafizo-metafizo- epifizare;
A) anterior;
*B) posterior,
C) medial;
D) lateral;
A) hobanaj;
B) cerclaj;
C) hemicerclaj;
E) cadraj;
E) soc vertical;

E) soc vertical;
23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU
EXCEPTIA:
B) decalaj;
D) angulare;
*E) hobanaj,
A) edemele;
B) echimozele;
D) pseudartrozele;
*E) tegumentare,
*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial,
27. Proteza Moore:

GRILE-ORTO-2-17
Bazin:
1. Care din următoarele fracturi de bazin corespund tipului A ( fracturi stabile) după clasificarea Tile:
2. Care din următoarele semne sunt foarte sugestive pentru o fractură dublă verticală a inelului
pelvin:

4. Care din următoarele entităţi patologice reprezintă complicaţii ale unei fracturi de inel pelvin cu
deplasare:
5. Într-o fractură de perete posterior de cavitate cotiloidă cu luxaţie posterioară a capului femural,
tratamentul este:
6. Într-o fractură cominutivă de fund de cotil cu luxaţia intrapelvină a capului femural, la o persoană în
vârstă, tratamentul de preferat este:
d. Tracţiune continuă pe direcţia colului femural prin intermediul unui şurub transcervicocefalic timp de
6 săptămâni.
Entorse si luxatii

8. Triada nefastă (O Donogue) în entorsele de genunchi se caracterizează prin următoarele leziuni:
9. Semnul lui Lachman, aplicat în laxităţile cronice de genunchi, este patognomonic pentru
următoarele leziuni:
c. LIAE.
d. LIPI.
10. Sertarul anterior la 90 de grade in rotaţie externă, pozitiv, la examinarea genunchiului, este
caracteristic pentru următoarele leziuni:
c. LIAE, LIPI.
11. Entorsa de genunchi, cu leziunea completă, izolată, a ligamentului colateral medial, se tratează cu
cele mai bune rezultate, prin:

12. Într-o entorsă de gleznă produsă prin mecanism de supinaţie şi adducţie, cel mai frecvent este
lezat:
14. Tehnica Weaver-Dunn de reducere şi fixare a unei luxaţii acromioclaviculare vechi, presupune
următoarele:

*a. Abducţie.
b. Adducţie.
16. Care este principala complicaţie a procedeului Kocher de reducere a unei luxaţii scapulohumerale:
19. Într-o luxaţie traumatică de şold, cu membrul pelvin in atitudine de scurtare, rotaţie internă şi
adducţie, avem de a face cu forma anatomoclinică:
*a. Iliacă.
*b. Ischiatică.
c. Obturatorie.
d. Pubiană.
e. Orice formă.
coloana
a) discurile intervertebrale + pediculi + ligamente galbene+lame vertebrale+ lig. Interspinoase

6) Mecanismul de producere al fracturilor vertebrale ce implică tasarea cuneiformă anterioară este de :
*a) hiperflexie
b) hiperextensie
c) torsiune
e) direct
8) Fracturile dorso-lombare stabile cu tasare sub 1/3 din înălţimea corpului vertebral la vârstnici , taraţi
se tratează cu predilecţie :
*c) funcţional , prin repaus la pat tare 10-14 zile şi apoi recuperare 2 luni – mers cu translarea centrului
de greutate pe arcul posterior intact (ca o gravidă)
9) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei toraco-lombare sunt :
a) T5-T6
*b) T11-L2
c) T1-T3
d) T9-T10
e) L4-L5
*b) C1-C2 şi C5-C6
c) C2-C3 şi C4-C5
d) C4-C5 şi C6-C7
e) C2-C3 şi C6-C7

d) radiografia de faţă cu gura deschisă arată inegalitatea spaţiului dintre apofiza odontoidă şi masele
laterale ale atlasului , precum şi între masele laterale ale atlasului şi articularele axisului
*c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru
c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau vechi , pentru
17) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , de peste 1/3 din înălţimea corpului vertebral cu
fracturarea zidului posterior , la un bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
*c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se in corset gipsat 2 luni
d) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi centrul de greutate
18) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , sub 1/3 din înalţimea corpului vertebral , la un bolnav
in vârstă de 75 ani , cu insuficienţă cardiacă şi HTA stadiul II se :
*d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi centrul de
19) O fractură cominutivă , cu tasarea corpului vertebral T12 , cu interesarea zidului posterior al
corpului vertebral , evidenţiat la ex. CT , la un bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
*b) actualmente se operează , reducere osteosinteză transpediculară pentru siguranţa stabilizării şi

evitarea complicaţiilor
d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , translâdu-şi centrul de greutate
20)O fractură a apofizei odontoide cu luxaţia anterioară a atlasului , la un bolnav în vârstă de 25 ani
schior, se :
a) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau occipito-atlanto-

axoidiană apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mare 5-6 luni
*c) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau occipito-atlanto-
axoidiană şi apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mic 5-6 luni
d) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
e) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de 2-3 luni
MEMBRUL INFERIOR
C) sunt cominutive;
B) supuratia;
*C) cotiloidita,
B) supuratia;
C) cotiloidita;
D) scintigrafia;
E) echografia;
A) Pauwels I;
*B) Pauwels II,
C) Pauwels III;
D) Pauwels IV;
A) luxatia de sold;
*D) abductie,
E) adductie;
B) lama placa;
C) DHS;
D) tija Ender;
*E) hobanajul,
*A) DHS,
C) tijele Ender;
E) tija zavorata;
*A) varizare,
B) valgizare;
C) rotatie externa;
D) rotatie interna;
A) transversal;
B) oblic;
*C) spiroid,
*A) tija zavorata,
C) lama placa;
D) aparat gipsat;
E) DHS;
D) fracturile diafizo-metafizo- epifizare;
A) anterior;
*B) posterior,
C) medial;
D) lateral;
A) hobanaj;
B) cerclaj;
C) hemicerclaj;
E) cadraj;
E) soc vertical;
E) soc vertical;

23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele mecanisme, CU
EXCEPTIA:
B) decalaj;
D) angulare;
*E) hobanaj,
A) edemele;
B) echimozele;
D) pseudartrozele;
*E) tegumentare,
*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a pilonului tibial,
27. Proteza Moore:
ORTO-INTREBARI2
1. Nidusul reprezintă imaginea radiologică caracteristică:

• tumorii cu celule gigante;
• osteocondromului;
• osteomului osteoid;
• mielomului multiplu.
2. Aplicarea unei orteze este indicată în următoarele situaţii:

• în caz de instabilitate ligamentară cronică;
• în caz de paralizii;
• după amputaţia unui segment de membru;
• în pseudartrozele largi.
3. Coxartroza este o afectiune:

• Acuta ce se caracterizeaza prin distrugerea in cateva zile a cartilajului articular de la nivelul
coxo-femurale;
• Care se dezvolta intotdeauna dupa o fractura a femurului;
• Cronica ce se caracterizeaza prin distrugerea progresiva a cartilajului articular de la nivelul
coxo-femurale;
• Cronica ce se caracterizeaza prin distrugerea tesutului osos de la nivelul articulatiei coxo-
femurale.
4. Coxartroza poate fi:

• Tertiara, cel mai frecvent intalnit la persoanele care suprasolicita articulatia prin
ortostatism prelungit
• Tertiara, datorita obezitatii
• Secundara, dupa un traumatism sau o fractura a articulatiei coxo-femurale
• Primara, idiopatica, fara o cauza evidenta
5. Simptomele gonartozei includ:

• Scurtarea membrului inferior cu aproximativ 3-5 cm
• Rotatia externa a membrului inferior afectat
• Durere la mers, la ortostatism prelungit
• Limitarea mobilitatii articulare
6. Tratamentul curativ al coxartrozei este:

• Artroplastia totala de sold
• Fizioterapia
• Kinetoterapia
• Tratamentul antiinflamator
7. Tumorile maligne osoase sunt:

• Osteom osteoid
• Chist osos solitar
• Osteosarcomul osteolitic
• Tumora Ewing
8. Tumorile benigne se caracterizeaza prin:

o Delimitare neta fata de restul tesuturilor inconjuratoare, incapsulate
o Dezvoltare autonoma
o Caracter infiltrativ, rau delimitat fata de tesuturile din jur
o Metastazeaza dupa aproximativ 5 ani daca nu sunt extirpate chirurgical
9. Simptomatologia Gonarozei st. IV:

• Durere la mers, la repaus, uneri si nocturne
• Deformare articulara in valg sau in var al genunchiului
• Durere moderata, calmata de repaus
• Impotenta functionala totala a genunchiului
ORTOPEDIE-II-1
1.Fracturile la copii:
A. se intalnesc cu o incidenta egala la baieti si fete

B. se intalnesc ca urmare a unor traumatisme sportive
C. se intalnesc mai des la baieti decat la fete
D. tratamentul lor este similar cu cel al adultilor
E. au o clasificare specifica: Salter -Harris
raspuns B,C,E
2.In cazul fracturilor la copii, :
A. putem intalni o deformare plastica a osului

B. in cazul in care avem o fractura cu deplasare, putem avea o deformare plastica
C. putem avea fractura in butoias de unt, caz in care nu avem urme vizibile de fractura
D. exista o clasificare specifica: Salter-Harris
E. toate fracturile sunt cu deplasare
raspuns A,C,D
3.In cazul fracturilor la copii:
A. nu exista riscuri in cazul unei interventii chirurgicale

B. exista o toleranta scazuta pentru fixarea vicioasa
C. exista o buna toleranta pentru fixarea vicioasa
D. cel mai des folosit tratament este cel ortopedic conservator
E. cel mai des folosit tratament este cel chirurgical
raspuns C,D
4.In cazul fracturilor la copii:
A. lezarea cartilajului de crestere prezinta risc de stopare a cresterii prin formarea unui punct osos
la nivelul leziunii
B. remodelarea este posibila pe parcursul cresterii si se refera la epifizele fertile: aproape de
genunchi si departe de cot
C. se foloseste clasificarea Salter-Harris
D. remodelarea este posibila pe parcursul cresterii si se refera la epifizele fertile: aproape de cot si
departe de genunchi
E. Capacitatea de remodelare este mai buna decat la adult
raspuns A,B,C,E
5.Fractura Pouteau-Colles:
A. este echivalentul unei fracturi a extremitatii distale a radiusului

B. este o fractura extraarticulara
C. este o fractura intraarticulara
D. este echivalentul unei fracturi a extremitatii proximale a radiusului
E. este echivalentul unei fracturi intraarticulare a epifizei distale a radiusului
raspuns A,B
6.Diagnosticul pozitiv in cazul unei fracturi a extremitatii distale a radiusului:
A. se face prin observarea unei diformitati in ‚dos de furculita’, daca deplasarea este posterioara
B. se face prin radiografii de pumn, fata si profil
C. este orientat de aparitia durerii si impotentei functionale
D. este posibil numai prin investigatie RMN
E. este posibil numai prin scintigrafie
raspuns A,B,C
7.In cazul fracturilor epifizei distale a radiusului:

A. exista fracturi articulare si fracturi extraarticulare
B. cauza poate fi o calitate slaba a osului
C. cauza poate fi osul osteoporotic
D. cauza poate fi un accident sportiv
E. cauza poate fi numai o cadere de la inaltime
raspuns A,B,C,D
8.In tratamentul chirurgical al fracturilor de epifiza distala a radiusului:
A. pot aparea complicatii

B. poate aparea infectia zonei operate
C. sindromul de compartiment al lojelor nu este o posibila complicatie
D. pacientul varstnic isi poate pierde autonomia
E. o boala preexistenta a pacientului varstinc se poate decompensa
raspuns: A,B,D,E
9. Fracturile epifizei distale a radiusului:
A. se numesc fracturi intertrohanteriene

B. pot sa fie cu deplasare anterioara sau deplasare posterioara
C. se pot asocia cu o luxatie a capului ulnar in articulatia radio-ulnata distala
D. pot sa fie numai intraarticulare
E. pot sa apara pe os osteoporotic
raspuns: B,C,E
10. Fracturile extremitatii superioare a femurului la adult:
A. sunt des intalnite fracturile parcelare

B. fracturile masivului trohanterian sunt intraarticulare
C. fracturile cervicale sunt extraarticulare
D. in cazul fracturilor cervicale se foloseste clasificarea Garden
E. fracturile masivului trohanterian sunt rar afectate de necroza
rspuns D,E
11. Fracturile masivului trohanterian:
A. sunt fracturi extraarticulare

B. au risc scazut de pseudoartroza
C. prezinta risc de necroza secundara a capului femural
D. prezinta hemartroza si hipertensiune intracapsulara
E. exista posibilitatea consolidarii in pozitie vicioasa
raspuns: A,B,E
12. In cazul fracturii extremitatii superioare a femurului:
A. tratamentul este in orice caz chirurgical

B. fractura poate fi spontana in cazul osului tumoral
C. preoperator se investigheaza decompensarea afectiunilor asociate
D. apare durerea si impotenta functionala, cu exceptia fracturii angrenate
E. fractura afecteaza des capul femural
raspuns: A,B,C,D
A. apare rar durere si impotenta functionala

B. exista o deformare a membrului: rasucire, aductie si rotatia externa, cu exceptia fracturii
angrenate
C. exista risc de necroza secundara a capului femural
D. trebuie facuta diferentierea intre fracturi cervicale reale, fracturi ale masivului trohanterian si
fracturi parcelare
E. tehnica operatorie a tratamentului este determinata de tipul de fractura
raspuns: B,C,D,E
14. In cazul infectiei partilor moi:
A. febra este un simptom general

B. in cazul abcesului apare o durere pulsatila care provoaca insomnii
C. in cazul flegmonului infectia se propaga intr-un compartiment anatomic
D. in cazul panaritiului infectia se propaga intr-un compartiment anatomic
E. diabetul si imunosupresia sunt factori ce favorizeaza aparitia lor
raspuns: A,B,C,E
15. In cazul infectiei partilor moi:

A. in cazul flegmonului apare durere la flexia pasiva a degetului
B. radiografiile de fata si profil sunt necesare pentru a a observa inflamatia
C. poate aparea ca si complicatie extinderea la distanta : endocardita, artrita
D. in artrita, terapia cu antibiotice trebuie facuta timp de 45 de zile
E. in stadiul 3 al flegmonului digital, tendonul trebuie excizat si reconstruit ulterior
raspuns: B,C,D,E
16. Dintre complicatiile fracturii extremitatii distale a radiusului nu fac parte:
A. compresia nervului radial

B. leziunea vasculara
C. tromboflebita
D. deschiderea cutanata
E. depresia reactionala
raspuns A, C
17. Clasificarea Garden a fracturilor extremitatii superioare a femurului:
A. are 4 grade
B. are 3 grade
C. Garden III inseamna varus cu ruptura completa
D. Garden IV inseamna varus cu ruptura completa
E. Garden I inseamna valgus (angrenata)
A. Deformarea este: rasucire, aductie si rotatie externa, cu exceptia fracturii neangrenate

B. Deformarea este: rasucire, aductie si rotatie externa, cu exceptia fracturii angrenate
C. Apare durere si impotenta functionala, cu exceptia fracturii neangrenate
D. Apare durere si impotenta functionala, cu exceptia fracturii angrenate
E. Apare riscul de necroza secundara a capului femural
Raspuns B,D,E
19. In cazul fracturii extremitatii distale a radiusului :
A. poate sa apara ca si complicatie postoperator deschiderea cutanata

B. o forma particulara este fractura marginala anterioara ( a lui Goyrand- Smith)
C. in fractura lui Galeazzi se asociaza si luxatia capului ulnar la nivelul articulatiei radio-ulnare
distale
D. este necesara o radiografie in incidenta de profil
E. toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns C, D
20. Clasificarea Salter si Harris :
A. are 6 grade
B. are 5 grade
C. are 4 grade
D. are 3 grade
E. are 2 grade
Raspuns B
21. In cadrul tratamentului fracturilor la copii
A. cel mai frecvent se aplica tratament chirurgical
B. tratamentul chirurgical este insotit de regula de preventie tromboembolica
C. Tratamentul kinetoterapic nu se indica
D. in cazul tratamentului chirurgical apare riscul de epifiziodeza postoperatorie
E.reducerea fracturii sub anestezie este obligatorie
Raspuns C, D
22. In cazul infectiilor acute ale partilor moi :
A. tetanosul poate fi o complicatie
B. se poate produce extinderea la distanta: endocardita, glomerulonefrita, pneumonie
C. ablatia articulatiei chirurgicale in artrita se va efectua de urgenta
D. ablatia articulatiei chirurgicale in artrita se va efectua dupa terapia cu antibiotice ce va dura 45 de zile
E. diabetul poate fi un factor favorizant
Raspuns A, C,E
23. Fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult se poate produce:
A. Prin cadere la pacienti cu osteoporoza
B. Prin accident sportiv
C. Prin mecanism de torsiune
D. Prin mecanism de inalta energie la pacient tanar
E. Toate cele de mai sus
Raspuns A,B,D
24. In caz de flegmon digital:

A. Stadiul 1 presupune lichid limpede
B. Stadiul 1 presupune lichid purulent
C. Sunt 4 stadii
D. Stadiul 4 presupune tendon necrotic
E. Stadiul 3 presupune flegmon ischemic
Raspuns A
25. In caz de flegmon digital, in infectiile acute de parti moi:

A. In stadul 1 se face deschidere in Z a degetului si sinovectomie digitala
B. In stadiul 2 se face desch in Z a deg si sinov dig
C. In stadiul 1 se face ablatie prin cele 2 contraincizii de la extremitati
D. In stadiul 4 se face ablatia degetului
E. In stadiul 4 se face excizia tendonului , reconstructia ulterioara
Raspuns B,C
26. In cadrul fracturilor la copil, exista o serie de fracturi specifice:

A. Fractura in butoias de unt: impact metafizar, cu urme vizibile de fractura
B. Deformare plastica: angulare diafizara, fara urme vizibile de fractura
C. Dezlipire epifizara: leziune localizata la nivelul cartilajului de crestere, cu urma vizibila de fractura
D. Fractura in butoias de unt: impact metafizar, fara urme vizibile de fractura
E. Dezlipire epifizara: leziune localizata la nivelul cartilajului de crestere
Raspuns B, D, E
27. In caz de abces al partilor moi:

A. Daca apare colectarea se va face tratament antibiotic urmat de debridare
B. In absenta colectarii se va face tratament antibiotic urmat de debridare
C. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa in
absenta semnelor generale
D. Daca apare colectarea chirurgie de debridare, nu sunt necesare antibiotice dupa excizia completa
insotita de prezenta semnelor generale
E. In absenta colectarii terapie cu peni 10 zile si bai antiseptice de 2ori/zi
Raspuns C,E
28. Dintre clasificarile de mai jos, care se retera la fracturile extremitatii superioare a femurului la adult?
A. Clasificarea Salter
B. Clasificarea Garden
C. Clasificarea Monteggia
D. Clasificarea Arceli
E. Nici una din ele
Raspuns B
29. In caz de fractura a extremitatii inferioare a radiusului la adult, radiografia in incidenta de fata
analizeaza:
A. Interlinia articulara
B. Orientarea glenei radiale
C. Indicele radio-ulnar
D. Linia bitrohanteriana
E. Linia bistiloidiana
Raspuns A,C, E
30. In caz de fractura a extremitatii inferioare a radiusului la adult radiografia in incidenta de profil
analizeaza:
A. Interlinia articulara
B. Orientarea glenei radiale
C. Indicele radio-ulnar
D. Linia bitrohanteriana
E. Linia bistiloidiana
Raspuns A, B
ORTOPEDIE-ROLI
1. Principala caracteristica a unei fracturi deschise:

• Se vede osul
2. Cea mai frecventa complicatie a fracturii:
• Infectia
3. Semnele de probabilitate:
• Durerea
• Echimoza tardiva (24-48 h)
• Determinarea regiunii
• Scurtarea regiunii
• Impotenta functionala
4. Semne de siguranta
• Mobilitate anormala
• Crepitatie osoasa
• Intreruperea continuitatii osoase
• Netransmiterea miscarilor
• Examenul radiografic
5. Ce este pseudoartroza
• neconsolidarea unei fracturi în intervalul de timp maxim necesar acelui tip de
fractură.
6. Ce este intarzierea de consolidare
• neconsolidarea unei fracturi în intervalul de timp mediu necesar acelui tip de
fractură.
7. Calus vicios
• Vindecare cu persistenta unei deplasari la unghi mai mare de 20º
8. La ce nivel sunt mai bine tolerate calusurile vicioase:
• La nivelul membrelor superioare
9. Ce este artroza
• Boala degenerativa a cartilajului
10. Tratamentului ortopedic are 3 timpi:
• Reducerea focarului de fractura
• Contentia fracturii (imobilizarea fracturii)
• Reeducarea functionala
11. Ce este osteosinteza
• Tratament chirurgical de reducere
(metoda de tratament chirurgical care vizează restabilirea continuității osului fracturat cu
ajutorul unor implante metalice sau materiale biologice)
12. Functiile coloanei vertebrale:
• Sustinere (statica)
• Mobilizare (dinamica)
• Protectie (contentie nevrax)
13. Fracturile C.V.

• Amielice
• Mielice
• Stabile
• Instabile
Dupa leziunile nervoase: mielice 35% si amielice 65%
După prognostic (Nicoll): stabile si instabile
14. In fracturile de bazin, socul hipovolemic este present?
• DA (leziune in spatiul retro peritonean)
15. Care este muschiul responsabil in fractura de clavicula?
• SCM (sternocleidomastoidian)
16. Simptomatologia fracturii de umar:
• Durere
• Impotenta functionala totala
• Imobilizare antalgica
• Tumefactie
• Echimoza toraco-brahiala
• Depresiune subdeltoidiana”lovitura de topor”
17. Clasificarea fracturilor antebrat:
• Fractura Galeazzi
• Fractura Monteggia - Stanciulescu
• Fractura Pouteau – Colles (hiperextensie)
• Fractura Goyrand - Smith (hiperflexie)
18. Complicatiile tardive ale fracturii de cot femural
• Necroza
• Psudoartroza
19. Complicatiile immediate ale fracturii de col femural:
a. Pneumopatii → Insuficienţă cardio-respiratorie
b. Complicaţii urinare → Insuficienţă renală
c. Escare → Septicemie
d. Accidente embolice
20. Semnul clasic in fractura de rotula:
• Semnul creionului
La palpare: depresiunea transversală (,,semnul creionului”= semn patognomonic).
21. Cum se numeste deplasarea la nivelul pumnului (fractura pumnului):
• “in dos de furculita”- radiusul (gat de lebada)
22. Care entorse necesita imobilizare gipsata
• Gr. II si III
23. Caracteristica luxatiei de humerus:
• Umar “in epolet” – capul humeral intra in interior
24. Necroza aseptica de cap femural:

• Survine dupa o fractura de col femural
25. Rolurile (bio)mecanice ale meniscului:
• Stabilizare pt flexie
• Amortizarea socurilor
• Centreaza condilii femurali
• Protejeaza sinoviala
26. Fracturile deschise:
• tip I: plăgi punctiforme, liniare, fără riscul expunerii scheletului, generate
dinăuntru-înafară, benigne ca şi evoluţie şi tratament
• tip II: diverse leziuni cutanate (plăgi contuze, decolări, striviri) cu riscul unei
necroze cutanate secundare. Evoluţia lor este gravă;
• tip. III: pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + delabrări maxime
periiacente. Evoluţia este foarte gravă cu probleme terapeutice dificile.
27. Etapele fracturii:
• Fixarea fracturii
• Fixarea fracturii in al 2 timp
• 3 – se ajunge la amputatie
28. Cum apare clinic o entorsa a gleznei:
• Impotenta functionala partiala
• Echimoza
• Tumefactie
29. Tratamentul entorselor:
• Entorsele de tip 1 si 2 se trateaza fara interventie chirurgicala
• Entorsele de tip 3 se trateaza chirurgical
30. Reducerea unei luxatii:
• Este urgenta majora pt ca se produc complicatii
31. Complicatiile luxatiilor:
• Leziuni vasculare
• Leziuni nervoase
32. Timp optim in fractura deschisa
• Timpul optim este 4-6 ore
33. Timpul maxim in fractura deschisa
• Maxim 8 ore
34. Tratamentul luxatiilor
• Reducere
• Imobilizare
• Reeducarea functiilor
35. Clinic, contuzile se traduc prin:
• Durere difuza
• Hematom cu echimoza
• Inflamatie
36. Cele mai frecvente fracturile cervicale:
• Fractura de atlas
• Fractura de axis
37. Caracteristic fracturii de C2:
• Tetrapareza
38. Caracteristic fracturilor in zona lombara:
• parapareza
39. Complicatiile fracturii de bazin:
• Complicatii viscerale:
➢ Uretro-vezicale
➢ Vasculare
➢ Nervoase
➢ Intestinale
➢ Vaginale si uteriene
• Osteoarticulare:
➢ Calus vicios
➢ Coxartroza
➢ Artroza sacro-iliaca
➢ Necroza aseptica de cap femural
➢ Entorse cronice
40. Managementul bolnavului cu politraumatisme:
• Scoaterea in bloc si in axul sau a bolnavului
• Folosirea targii pt coloana
• Se face tratament pentru soc
• Se intervine chirurgical pentru stabilizare
FARA fixator extern
41. Tratamentul conservator in fractura de humerus:
• Orteze S
• Imobilizare in girps
• Imobilizarea in fasa toraco – brahiala Desault
42. Clasificarea Garden in fracturile de col femural
• Grad I – fractura incompleta
• Grad II – fractura completa fara deplasare
• Grad III – fractura complete cu deplasare partiala
• Grad IV – fractura completa cu deplasare totala
43. Reducerea completa a fracturilor maleolare de glezna
• reducere prin manevra “scoaterea cizmei” (flexie de 90 si se trage de calcaneu)
44. Fracturile de calcaneu:
• Producere prin cadere de la inaltime
• Sunt foarte frecvente
• Semnul caracteristic este ca se pastreaza flexia – extensia
• Apar dureri la inversie-eversie
45. Ce este politraumatismul
• Leziuni traumatice simultane si polivalente (craniene, toracice, abdominale,
osteoarticulare)
46. Sindroame clasice in politraumatisme
• al tabloului de bord: fractura de rotulă, supracondiliană a femurului, diafizară de
femur, de col femural, luxaţia de şold
• volanul poate determina contuzii toraco – abdominale
• proiecţia înainte a capului determină traumatismul cranio – facial
• ejecţia poate determina leziuni cranio-encefalice şi rahidiene
47. Osul este format din
• Tesut osos
• Tesut cartilaginous
• Tesut vascular
• Tesut fibros
48. Extensia transcheletica a MI
• transcalcaneana
• La tibie in partea anterioara
49. Complicatia cea mai frecventa dupa luxatia de humerus
• Leziunea de pachet axilar
50. Complicatiile artroplastiilor de sold:
• Embolie pulmonara
• Infectie
• Ulceratii de decubit
• Infectii respiratorii, urinare
• Defect de implantare
NU aritmii
51. Tratamentul chirurgical al fracturilor pertrohanteriene se realizeaza:
• DHS
• Placa metalica
• Tije Ender
52. Fractura de col femural se produce:
• Extern
53. Fracturile cervicale:
• Sunt intraarticulare
54. Fracturile in “lemn verde” sunt caracteristice
• Copiilor
55. Etapele consolidarii osoase sunt
• Etapa I – hemoragica, hiperemica
• Etapa II – faza fibrocondroida
• Etapa III – faza de osificare provizorie
• Etapa IV – faza de osificare definitiva
56. Fracturile spanzuratilor:

• C2
57. Complicatiile luxatiei de sold:
• Fractura acetabulara
• Compresiunea nervului obturator
• Reducere ortopedica sub anestezie
58. Sechelele tardive ale entorselor
• Algoneurodistrofia - osteoporoza algică - difuză (sindrom Südeck-
Leriche)
• Osificari periarticulare
• Smulgeri de pastila osoasa
• Modificari artrozice – curs
• Corpi liberi articulari – curs
59. Complicatiie fracturiloe de bazin
• Dupa 70 de ani
60. Fracturile cominutive:
• Energie mare
61. Tracturile torsionate apar:
• La sportivi
62. Anatomia patologica a entorselor:

• Gradul I – intindere ligamentara care determina o distorsiune a terminatiilor
nervoase
• Gradul II – ruptura partiala ligamentara
• Gradul III – ruptura totala ligamentara sau smulgerea ligamentului.
63. Mecanismul de lezare al meniscului:
• Asocierea miscarii de flexie a genunchiului cu rotatie externa a gambei
64. Simptomele leziunii meniscului:
• Blocaj(in flexie)
• Tumefiere
• Durere
• Amiotrofie cvadriceps
TESTE-STUDENTI2
Care este tratamentul de electie al unei fracturi de col femural Garden IV la un pacient de 68 ani, fara tare
medicale semnificative, care se deplasa in comunitate inainte de accident?
Reducere si fixare cu brose
Hemiartroplastie cu proteza Moore
Artroplastie cu PTC
Imobilizare ap. gipsat pelvi-podal 3 luni
Reducere si fixare cu tije Ender
Ce tratament chirurgical se poate aplica unei fracturi pertrohanteriene simple ?

Reducere si fixare cu DHS
Hemiartroplastie cu proteza Moore
Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata proximal
E. Reducere si fixare cu lama-placa
Care sunt complicatiile immediate caracteristice fracturilor diafizei femurale ?

Fractura deschisa
Sindromul de compartiment
C. Socul hemoragic
Flictenele
Embolia grasoasa
Care este tratamentul de electie al unei fracturi inchise in 1/3 medie a diafizei femurale cu fragment intermediar
(tip B in clasif. AO) ?
Reducere si fixare cu tija Kuntscher simpla
Reducere si fixare cu tija Kuntscher zavorata static
Imobilizare in aparat gipsat pelvi-gambier 3-4 luni
Reducere si fixare cu placa si suruburi la copil
Un pacient in varsta de 40 ani este adus la Camera de Garda cu o fractura oblica scurta in 1/3 medie a femurului,
cu deplasare, deschisa tip I GA si un TCC care impiedica interventia chirurgicala imediata. Care este atitudinea
corecta in aceasta situatie ?
A.T.P.A.
Repaus al membrului in pozitie procliva, pe o perna, pana la operatie
Debridarea plagii si AB-terapie cu sp. larg
Imobilizare prin extensie continua transscheletica de asteptare
Imobilizare in aparat gipsat pelvi-podal
La acest pacient, in momentul in care interventia chirurgicala va fi permisa, indicatia de electie pt. tratamentul
fracturii este :
Reducere si fixare cu tija Kuntscher
Reducere si fixare cu placa si suruburi
Fixare externa
Continuarea tractiunii transscheletice pana la consolidare
Fixarea secventiala (fixator ext. → tija centromedulara)
Fixarea cu tija centromedulara cu focar inchis este superioara fixarii cu placa si suruburi in fracturile din 1/3 medie
a diafizei femurale ?
DA, pentru ca are un risc mai mic de infectie
DA, pentru ca nu devascularizeaza fragmentele
NU, pentru ca nu permite mobilizarea precoce
NU, pentru ca nu asigura o reducere anatomica a fragmentelor
NU exista deosebiri majore intre cele doua tehnici
1. Decalajul:
- deplasare in rotatie inverse a celor 2 fragmente;
2. Procedeul Papineau:
- in osteomielita;
3. Osteosinteza in fracturile de clavicula:

- frcturi cu fragment ascutit cu amenintarea vaselor si tegumentelor;
4. Avantajele osteosintezei centromedulare:

- focar inchis;
5. Tratamentul fractura col femural Gordon 3-4 la tanar:

- proteza bipolara necimentata;
6. Care este cea mai frecventa origine a metastazelor osoase?

- tumora de glanda mamara;
7. Formatiunile care alcatuiesc segmental de miscare:

- corp, disc, a. zigapofizare, system ligamentar;
8. Constatarea rectoragiei dupa un traumatism:

– fractura interna deschisa a bazinului;
9. Semn de instabilitate verticala intr-o fractura de bazin:

- smulgerea spinei ischiadice;
10. La lovirea din spate a unui automobile hiperextensia se produce din cauza:
- lipsei tetierei;
11. Etiologia osteomielitei:

- cel mai frecvent germen stafilococul auriu;
12. Aspectul osteomielitei la adult:
- periostita si sechestre osoase;
13. Localizarea skip metastazelor:

- inafara zonei reactive;
14. Tumora cea mai frecventa la adult de peste 40 de ani:

- metastaza osoasa;
15. T0 inseamna :
- tumora in situ ce nu depaseste capsula si compartimentul;
16. Abces osifluent:

- periostita albuminoasa Ollier;
17. Mielom multiplu:

- proportii egale femei-barbati 40-70 de ani;
18. Pentru o tumora maligna, tratamentul este:

- marginal, prin tesut sanatos;
19. Tratamentul entorsei medii de:

- glezna 10-14 zile, genunchi 21-30 de zile;
20. Diseminarea in TBC osteoarticular:

- hemoragic, limfatic, contiguitate (eroziunea ggl. paravertebrali);
21. Faza de inceput a coxartozei se vede pe Rx:

- prin pensarea spatiului articular;
22. Stadiul II al cosolidarii fracturii:

- 6-17 zile, calus moale, fibrocondroid;
23. Diferenta intre stadiu III si IV Garden:

- integritatea repliului pectineo-foveal;
24. Osteosinteza olecranului:

- prin hobanaj;
25. Fractura Galeazii:

- diafiza radiala 1/3 distal cu luxatia in jos si inapoi a capului cubital prin ruperea
lig. triunghiular;
26. Sindrom de compartiment anterior:

- subacut/cronic dupa eforturi fizice excesive;
27. Pacient in decubit dorsal cu mana in abductie:
- semn de instabilitate ant. a umarului;
28. Fractura col chir. humerus cu angrenare in:

- fracturi prin adductie/abductie;
41. Cifoza T3-T12:

- 30 grade;
42. O fractura cu angulatie la pacient in varsta se datoreaza:

- osteoporozei
43. Tasare mai mica de 1/3 la varstnici:

- repaus la pat, mers de gravida;
44. Fractura prin decelare:

- hiperflexie;
45. Tasare mai mare de 1/3 col. Vertebr, exceptie:

- femeie cu osteoporoza;
46. Tratamentul cu osteosinteza cu focar inchis are cel mai important avantaj:
- risc scazut de infectie;
47. tuberculostaticele de releu-

- etambutolul si pirazinamida;
ORTOPEDIE
1.Semnele de probabilitate ale unei fracture sunt urmatoarele:

a)scurtarea regiunii
c)impotenta functionala
2.Deformarea umarului “in epolet” este un semn clinic care poate sa apara in:
c)luxatiile scapulo-humerale
d)fracturile colului chirurgical al omoplatului(fracturile cu deplasare)
3.In fracturile cu deplasare ale ambelor oase ale antebratului,bratului,este indicat
urmatorul tratament:
a)chirurgical
4.Comlpicatiile cele mai frecvente intalnite dupa fracturile de scafoid carpian sunt:
c)pseudartroza
d)necroza aseptica a fragmentului proximal de fractura
5.La un pacient in varsta de 34 de ani,diagnosticat cu fractura de col femoral tip
Garden IV, tratamentul de electie este:
d)osteosinteza cu suruburi
6.Semnul clinic al “creionului”este characteristic:
c)fracturilor de rotula
7.Prezenta unei rupture al fragmentului posterior al meniscului intern impune
urmatoarea atitudine terapeutica:
c)meniscectomie interna partiala
8.Ofractura deschisa tip II are urmatoarele caracteristici:
d)prezenta de leziuni cutanate limitate,dar cu riscul unei necroze cutanate secundare
9.Aspectul radiographic de rezectie periostala “in bulb de ceapa” este characteristic
urmatoarei tumori osoase:
b)reticulo-sarcom Ewing (periteliosarcomul)
10.Precizati ce tip de aparat gipsat este recomandat ca tratament orthopedic al
fracturilor de scafoid carpian?
c)antebrahio-palmar cu prinderea falangei proximale a policelui
11.Fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu tipica consta in dubla asociere
lezionala:
d)fractura de cubitus in 1/3 medie cu proximala,cu unghi deschis posterior + capul radial
este luxat anterior
12.La un pacient in varsta de 38 de ani cu fractura cu deplasare a diafizei
femurale,tratamentul de electie este:
c)osteosinteza cu tija K sau placa insurubata
13.Prezente unei miscari de lateralitate anormale in valg la nivelul genunchiului ne
orienteaza asupra urmatoarelor leziuni:
b)leziuni de LCI
14.Care este intervalul optim de timp in care trebuie rezolvata therapeutic o fractura
deschisa:
d)6-8 ore
15.Reticulosarcomul Ewing este o tumora maligna care are punct de plecare
histologic urmatoarea linie celulara:
c)celulele hemato-formatoare de maduva osoasa
16.Intr-o osteomielita acuta juvenila,calea de propagare a infectiei la nivel osos este
reprezentata de:
a)calea hematogena
17.Care din urmatoarele leziuni anatomo-patologice sunt atribuite infectiei TBC?
c)abcesul rece
18.La ce nivel se realizeaza cel mai frecvent punctia articulara a genunchiului
c)in fundul de sac subcvadricipital
19.Care din urmatoarele materiale de osteosinteza sunt folosite pentru osteosinteza
externa a unei fracture?
c)fixatorul extern
20.Care din urmatoarele cause pot fi incriminate in producerea sindromului acut de
compartiment?
b)gipsul constrictiv
21.Cand spunem ca o fractura de coloana este mielinica?
b)cand exista o interesare a maduvei spinarii, tradusa prin prezenta de tulburari
neurologice
22.Gipsul brahio-palmar de atarnare este indicat in tratamentul:
d)fracturile de humerus
23La un pacient in varsta de 74 de ani, diagnosticat cu fractura de col femural tip
Garden IV, este indicat urmatorul tratament:
b)artroplastie cu proteza cervico-cefalica
24.Intr-o fractura de calcaneu, este recomandat urmatorul tip de imobilizare:
c)gips gambiero-podal cu camera libera posterioara tip Graffin
25.Care din urmatoarele tumori benigne prezinta riscul de malignizare?
b)chistul anevrizmal osos
c)tumora cu cellule gigante
d)osteoblastomul
26.Abcesul central osos (abcesul Brodle) reprezinta o forma clinica de:
c)osteomielita cronica
27.Tratamentul de electie in osteosarcom este reprezentat de:
c)asociere chimioterapie postoperatorie + chimioterapie si radioterapie postoperatorie
28.Tetraplegia poate fi expresia clasica a unei fracturi cu localizare?
c)cervicala
29.In fracturile de clavicula cu deplasare mare, imobilizarea este recomandata sa fie
facuta cu:
c)bandaj in “8”
30.La un pacient in varsta de 42 de ani, diagnosticat cu o fractura cominutiva la
nivelul capului radial, tratamentul de electie consta in:
c)rezectia capului radial
31.Care din urmatoarele fracture ale masivului trohanterian sunt considerate stabile?
b)cervico-trohanteriene
c)pertrohanteriene
32.Pentru realizarea unei extensii trans-scheletice intr-o fractura diafizaa de gamba,
brosa de extensie trebuie introdusa astfel:
d)prin calcaneu
33.Intr-o entorsa de glezna de gradul II, este indicat urmatorul tratament:
b)gips gambiero-podal
34.Cea mai frecventa varietate de luxatie scapulo-humerala este cea:
b)antero-interna
35.Nidusul reprezinta imaginea radiologica caracteristica:
c)osteomului osteoid
36.Osteomielita albuminoasa (periostita albuminoasa Ollier) reprezinta o forma
clinica de osteomieita:
c)cronica
37.Prin termenul de pseudartroza se intelege:
c)neconsolidarea in interval maxim necesar pentru acel tip de fractura
38.Tratamentul unei fracturi vertebrale mielinice consta in:

c)tratament neurochirurgical de urgenta
39.Care din urmatoarele semen clinice le intalnim in fracturile supracondiliene de
humerus?
a)echimoza liniara in plica cotului (sau echimoza liniara Kirmisson)
40.Necroza aseptica a capului femoral reprezinta o complicatie frecvent intalnita
dupa?
c)fracturile de col femoral
41.Fractura trimaleolara reprezinta o asociere lezionala care cuprinde?
b)fractura ambelor maleole, asociata cu fractura marginii posterioare a pilonului tibial
42.Complicatia cea mai frecvent intalnita dupa fracturile astragalului este?
a)necroza osoasa
43.Proteina tip Bence-Jones prezenta in urina ne orienteaza spre urmatorul
diagnostic:
c)mielom multiplu
44.In luxatia posterioara inalta (iliaca) de sold, membrul inferior este in?
b)rotatie interna
d)extensie
e)adductie
45.Aplicarea unei orteze este indicate in urmatoarea situatie?
a)in caz de instabilitate ligamentara cronica
b)in caz de paralizii
d)in pseudartrozele largi
46.Fractura-decolare epifizara este o fractura caracteristica:
b)copilului
47.O fractura de coloana vertebrala este considerate stabila, cand:
c)COLP este integru
48.Fractura de epifiza distala de radius (tip Poateau-Colles) este produsa prin
mechanism de:
c)hiperextensie
49.Care din urmatoarele mecanisme este cel mai probabil implicat in producerea
unei fracture de gamba cu traiect spiroid:
c)torsiune in axul gambei
50.Existenta unei miscari de sertar anterior la nivelul genunchiului traduce prezenta
uneia din urmatoarele leziuni:
c)rupture a ligamentului collateral extern, incrucisat antero-extern
51.Complicatia nervoasa cea mai frecvent intalnita dupa o luxatie de umar este:
c)leziunea de nerv circumflex
52.Care din urmatoarele tumori osoase sunt considerate radiosensibile?
c)tumora Ewing (periteliosarcomul)
53.Germenul microbian cel mai frecvent implicat in producerea osteomielitei acute
este:
c)stafilococul
54.Aparatul gipsat Minerva este utilizat pentru tratamentul:
b)fracturilor de coloana toracala (sau cervicala)
55.Celula raspunzatoare de remanierea permanenta a tesutului osos, este?
c)osteoclastul
56.Semnele de certitudine in diagnosticarea unei fracture sunt reprezentate de:
a)mobilitatea anormala
b)crepitatia osoasa
c)intreruperea continuitatii osoase
d)netransmiterea miscarilor
e)examenul radiographic
57.In fracturile de olecran, cauzele de deplasare ale fragmentelor de fractura sunt:
a)revarsatul sanguine intraarticular
d)contractile tricepsului brachial
58.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fracturile de platou tibial sunt false?
b)sunt fracture extra-articulare
d)in fracturile cu deplasare, tratamentul de electie este cel orthopedic
59.Intr-o de calcaneu gradul II Bohler, valoarea radiografica a unghiului tubero-
articular este urmatoarea:
c)0 grade
60.Semnul “clapei de pian” poate fi expresia clinica a urmatoarei afectiuni:
c)luxatia acromio-claviculara
61.In entorsele de gradul II de genunchi, este indicat urmatorul tratament:
d)sutura si reinsertie ligamentara
62. ???ceva cu clasificarea TNM la tumori:
b)este localizat
c)este histologic maligna
d)nu a metastazat.
Bazin:
1. Care din următoarele fracturi de bazin corespund tipului A ( fracturi stabile) după
clasificarea Tile:
2. Care din următoarele semne sunt foarte sugestive pentru o fractură dublă verticală a
inelului pelvin:

4. Care din următoarele entităţi patologice reprezintă complicaţii ale unei fracturi de inel
pelvin cu deplasare:
5. Într-o fractură de perete posterior de cavitate cotiloidă cu luxaţie posterioară a capului

femural, tratamentul este:
6. Într-o fractură cominutivă de fund de cotil cu luxaţia intrapelvină a capului femural, la o

persoană în vârstă, tratamentul de preferat este:
d. Tracţiune continuă pe direcţia colului femural prin intermediul unui şurub
transcervicocefalic timp de 6 săptămâni.
Entorse si luxatii
8. Triada nefastă (O Donogue) în entorsele de genunchi se caracterizează prin următoarele

leziuni:
9. Semnul lui Lachman, aplicat în laxităţile cronice de genunchi, este patognomonic

pentru următoarele leziuni:
c. LIAE.
d. LIPI.
10. Sertarul anterior la 90 de grade in rotaţie externă, pozitiv, la examinarea genunchiului,

este caracteristic pentru următoarele leziuni:
c. LIAE, LIPI.
11. Entorsa de genunchi, cu leziunea completă, izolată, a ligamentului colateral medial, se

tratează cu cele mai bune rezultate, prin:
12. Într-o entorsă de gleznă produsă prin mecanism de supinaţie şi adducţie, cel mai
frecvent este lezat:

14. Tehnica Weaver-Dunn de reducere şi fixare a unei luxaţii acromioclaviculare vechi,

presupune următoarele:

*a. Abducţie.
b. Adducţie.
16. Care este principala complicaţie a procedeului Kocher de reducere a unei luxaţii
scapulohumerale:


19. Într-o luxaţie traumatică de şold, cu membrul pelvin in atitudine de scurtare, rotaţie
internă şi adducţie, avem de a face cu forma anatomoclinică:
*a. Iliacă.
*b. Ischiatică.
c. Obturatorie.
d. Pubiană.
e. Orice formă.

coloana:


a) discurile intervertebrale + pediculi + ligamente galbene+lame vertebrale+ lig.
Interspinoase


6) Mecanismul de producere al fracturilor vertebrale ce implică tasarea cuneiformă

anterioară este de :
*a) hiperflexie
b) hiperextensie
c) torsiune
e) direct

8) Fracturile dorso-lombare stabile cu tasare sub 1/3 din înălţimea corpului vertebral la
vârstnici , taraţi se tratează cu predilecţie :
*c) funcţional , prin repaus la pat tare 10-14 zile şi apoi recuperare 2 luni – mers cu
translarea centrului de greutate pe arcul posterior intact (ca o gravidă)
9) Centri traumatici , locul de elecţie al leziunilor traumatice ale coloanei toraco-lombare

sunt :
a) T5-T6
*b) T11-L2
c) T1-T3
d) T9-T10
e) L4-L5
*b) C1-C2 şi C5-C6
c) C2-C3 şi C4-C5
d) C4-C5 şi C6-C7
e) C2-C3 şi C6-C7

d) radiografia de faţă cu gura deschisă arată inegalitatea spaţiului dintre apofiza odontoidă
şi masele laterale ale atlasului , precum şi între masele laterale ale atlasului şi articularele
axisului

*c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau
vechi , pentru siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor

c) actualmente se operează aproape toate fracturile cervicale cu deplasare , recente sau
vechi , pentru siguranţa stabilizării şi evitarea complicaţiilor
17) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , de peste 1/3 din înălţimea corpului
vertebral cu fracturarea zidului posterior , la un bolnav în vârstă de 25 ani schior, se :
a) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine
timp de 2-3 luni
b) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de
2-3 luni
*c) se reduce prin metoda BOHLER prin reclinaţie imobilizandu- se in corset gipsat 2
luni
d) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi centrul de
18) O fractură cu tasarea corpului vertebral T 12 , sub 1/3 din înalţimea corpului
vertebral , la un bolnav in vârstă de 75 ani , cu insuficienţă cardiacă şi HTA stadiul II se :
timp de 2-3 luni
b) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de
2-3 luni
*d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , transladu-şi
centrul de greutate posterior timp de 2 luni
19) O fractură cominutivă , cu tasarea corpului vertebral T12 , cu interesarea zidului

posterior al corpului vertebral , evidenţiat la ex. CT , la un bolnav în vârstă de 25 ani
schior, se :
timp de 2-3 luni
*b) actualmente se operează , reducere osteosinteză transpediculară pentru siguranţa
stabilizării şi evitarea complicaţiilor
d) imobilizează la pat tare 10 –14 zile , apoi adoptă un mers de gravidă , translâdu-şi
centrul de greutate posterior timp de 2 luni
20)O fractură a apofizei odontoide cu luxaţia anterioară a atlasului , la un bolnav în vârstă

de 25 ani schior, se :
a) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau occipito-
atlanto- axoidiană apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mare 5-6 luni
*c) intervine chirurgical de urgenţă , reducere şi artrodeză posterioară C1C2 sau
occipito-atlanto- axoidiană şi apoi imobilizare în corset “ MINERVA” mic 5-6 luni
d) imobilizează la pat 1 lună , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine timp de
2-3 luni
e) imobilizează la pat 10 –14 zile , apoi se imobilizează în corset gipsat în rectitudine
timp de 2-3 luni
MEMBRUL INFERIOR
C) sunt cominutive;

B) supuratia;
*C) cotiloidita,
B) supuratia;
C) cotiloidita;
D) scintigrafia;
E) echografia;
A) Pauwels I;
*B) Pauwels II,
C) Pauwels III;
D) Pauwels IV;


A) luxatia de sold;
*D) abductie,
E) adductie;

B) lama placa;
C) DHS;
D) tija Ender;
*E) hobanajul,
*A) DHS,
C) tijele Ender;
E) tija zavorata;
*A) varizare,
B) valgizare;
C) rotatie externa;
D) rotatie interna;

A) transversal;
B) oblic;
*C) spiroid,

14. In fractura de diafiza femurala, cea mai eficienta metoda de tratament chirurgical este
cu:
*A) tija zavorata,
C) lama placa;
D) aparat gipsat;
E) DHS;
D) fracturile diafizo-metafizo-epifizare;
A) anterior;
*B) posterior,
C) medial;
D) lateral;

A) hobanaj;
B) cerclaj;
C) hemicerclaj;
E) cadraj;

E) soc vertical;

E) soc vertical;


23. Deplasarea fragmentelor in fractura de diafiza tibiala se face prin urmatoarele

mecanisme, CU EXCEPTIA:
B) decalaj;
D) angulare;
*E) hobanaj,
A) edemele;
B) echimozele;
D) pseudartrozele;
*E) tegumentare,

*C) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii posterioare a
pilonului tibial,
D) fractura ambelor maleole la care se adauga cea a marginii anterioare a pilonului
tibial;

27. Proteza Moore:

ENTORSE:
28. Entorsele se caracterizeaza, CU EXCEPTIA:
A) suprafetele articulare raman la locul lor;
B) durere;
C) laxitate articulara;
*D) pacientul descopera afectiunea la un control radiografic de rutina,
E) repere osoase normale;
29. Entorsa neglijata se manifesta prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:

A) osificari periarticulare;
B) smulgeri osoase;
C) artroze;
D) osteoporoza difuza;
*E) trombembolii,
30. Entorsele:
A) implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare;
B) implica leziuni osoase;
*C) pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor,
D) apar frecvent la copii;
E) implica deformarea articulatiei respective;
31. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul:

*A) gleznei,
B) genunchiului;
C) soldului;
D) cotului;
E) degetelor;
32. Entorsa de gradul II presupune:

A) elongatie ligamentara;
B) o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase;
*C) ruptura partiala a ligamentului,
D) ruptura ligamentara totala;
E) smulgerea insertiei osoase a ligamentului;
33. La examenul clinic al unei entorse NU apare:

A) tumefierea articulatiei;
B) stergerea reliefurilor osoasa;
*C) crepitatie osoasa,
D) edem;
E) miscare anormala in articulatie;
34. Impotenta functionala totala apare in:

A) Entorsa usoara;
B) Entorsa moderata;
*C) Entorsa grava,
D) Toate entorsele;
E) Nu apare in nici un tip de entorsa;
35. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat:

A) ligamentul lateral extern;
*B) aparatul ligamentar intern,
C) ligamentele incrucisate;
D) tendonul cvadricepsului;
E) toate ligamentele, cu aceeasi frecventa;
36. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are:

A) tumefierea;
B) echimoza;
C) durerea;
D) impotenta functionala;
*E) miscarile articulare anormale,
37. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului

lateral intern este:
*A) abductia gambei,
B) adductia gambei;
C) mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur;
D) mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur;
E) rotatia externa a tibiei;
38. Apar in entorsa de genunchi, CU EXCEPTIA:

A) gamba in semiflexie;
B) fund de sac cvadricipital destins;
*C) durere localizata o data cu trecerea timpului,
D) echimoza;
E) durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea
genunchiuilui;
39. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand:
A) suprimarea durerii;
*B) stabilitatea articulatiei,
C) suprimarea reflexelor nociceptive;
D) fortarea genunchiului in valg;
E) fixarea cu fixator extern;
40. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au:

A) ligamentele;
*B) muschii,
C) tibia;
D) peroneul;
E) capsula articulara;
41. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele

clinice predomina:
B) pe planta;
*E) pe fata externa a gleznei,
42. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele

clinice predomina:
B) pe planta;
*D) pe fata interna a gleznei,
43. In entorsele medio tarsiene semnele clinice predomina:

B) pe planta;
*C) pe fata dorsala a piciorului,
44. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina:
*A) inferior, submaleolar,
B) pe planta;
45. Entorsele membrului superior:

A) sunt mai frecvente decat cele ale membului inferior;
B) sunt mai grave decat cele ale membrului inferior;
*C) intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana,
D) dau hemoragii importante;
E) necesita frecvent tratament chirurgical;
1. Fracturile de 1/3 lat. de clavicula tratate cu brosa Kirschner sunt:

- fractura deschisa, fragmente ascutite sub tegument;
2. Un pacient cu fractura dezangrenata de col femoral cu ciroza hepatica si cu timp de

protrombina 50%, tratament:
- imobilizare cu aparat gipsat pelvi-podal si imobilizare precoce;
3. Tratament modern osteosarcom:

- rezectie + chimio- + radio- + imunoterapie;
4. Hiperextensia e caracterizata de:

- lovitura din spate a masinii;
5. Aparat gipsat pentru o fractura-luxatie la nivelul C5-C6 cu transectie mielica se

recomanda dupa:
- reducere si tractiune transcraniana;
6. Pentru o fractura T12 cu HTA secundara si insuficienta cardiaca:

- imobilizare la pat 10-14 zile, apoi imobilizare apoi adopta mers de gravida;
7. Semnul “morarului”:
- entorsa genunchiului, test Appley in compresiune si distractie;
8. Osteomielita ce se preteaza la drenaj inspiratie-aspir:

- nu se umple pentru ca favorizeaza infectia;
9. Tumorile prin lichide maligne din totalul afectiunilor osoase:

- reprezinta 8-10%
10. Arhitect cade in cot si face fractra Nasson III:

- reducere sangeranda, extragerea fragmentului si gips;
11. Membrul inferior in adductie, extensie si rotatie interna:

-luxatie femurala posterioara inalta iliaca;
12. Copil cu aparat gipsat brahiopalmar prezinta durere, parestezii si scaderea fortei
musculare:
- sindrom de compartiment;
13. Pacient perfuzat cu solutie cristaloida se monitorizeaza:

- diureza;
14. Cel mai mare dezavantaj al placii de osteosinteza:

- distruge circulatia periostala si endostala;
15. Trombamicina face parte din familia:

- aminoglicozidelor
16. Fractura bimaleolara si ruptura posterioara de pilon tibial:

- imobilizare in cizma peste genunchi 3 saptamani apoi sub genunchi 3 luni, mobilizare 6
saptamani;
- + subluxatie – scoaterea cizmei, gips, flexie dorsala;
17. Diastazis tibio-peronier inferior se vede mai bine:

- Rx de fata, se indeparteaza fata interna a maleolei fibulare;
18. Lavajul plagii deschise:

- ser fizologic si solutie Ringer;
19. Sangereaza cel mai frecvent la nivelul bazinului:

- os spongios;
20. Incidenta oblic-alara se vede cel mai bine:

- marginea anterioara a cotilului si coloana posterioara;
21. O tumora osoasa la un pacient de peste 45 de ani poate fi:

- metastaza viscerala;
22. In luxatia prin inversiunea piciorului primul care se lezeaza:

- ligamentul fibulo-tibial anterior;
23. Conform Gustilo-Anderson, plaga de tip II:

- energie medie mai mare de 2 cm cominutiva;
24. Citotipia si histotipia sunt caracteristice:

- tumorilor benigne;
25. In tasarea vertebrelor e interesat:

- corpul vertebral;
26. Pacient cu politraumatism si obstructie cai respiratorii:

- se rezolva dezobstructia cailor respiratorii;
27. Leziuni cu decolare tegumentara si sangerare masiva:
- tratament cu pansament compresiv steril;
28. Sarcom Ewing:

- ratie periostala in bulb de ceapa;
29. Skip metastaze:

- insule de celule tumorale aflate la distanta de zona reactiva, dau recidiva locala;
30. Proliferare de tesut osos matur:

- osteom;
31. Embolia grasoasa apare datorita:

- unor modificari ale lipoproteinelor circulante;
32. Fractura in 1/3 medie a claviculei:

- bandaj tip Dessault;
33. Segment motor:

- structuri articulare si vasculonervoase;
34. Osteotomia se face cu scop:

- decompresie vasculara si modificarea regimului circulator;
35. Clinic diagnosticul de entorsa:

- miscari anormale;
36. Conditie pentru formarea calusului:

- fixare ferma;
37. Fractura deschisa tip III:

- tratament cu fixator extern;
38. Copil cu fractura de clavicula se imobilizeaza dupa metoda:

- Ombredane;
39. Lucatia coxofemurala anterioara joasa:

- pozitia piciorului: flexie, abductie, rotatie externa;
40. Compresia axiala:

- determina fractura prin casare;
41. Tumora beningna agresiva:

- G1 T1-2 M0;
42. Metastaza osoasa in stadiul de prefractura:

- tratament chirurgical si radio- chimio- imunoterapie;
43. Lezarea partiala de menisci:

- septomie partiala;
44. Modificarea celulelor tumorale:
- modificari ADN;
45. Tuberculostatice majore:

- HIN, streptomicina si rifampicina;
46. Este semnul Ludloff:

- face flexia in clinstatism darn u face flexie in pozitie sezanda;
47. Fractura- luxatie Montegia- Stanciulescu:

- este fractura de 1/3 proximala ulna si luxatia anterioara a capului radiusului;
48. Cauza frecventa de uzare a protezelor:

- interfata proteza-os si particulele de uzura;
49. Tratament fracturi cominutive de humerus:

- aparat gipsat toracobrahial, Caldwell – brahiopalmar, osteosinteza;
50. Sportiv face miscarea brusca de rotatie cu membrul fixat pe sol:

- fractura spiroida;
51. Neuropraxie:
- intreruperea temporara a functiei;
52. Luxatie coxofemurala netratata la timp:

- are risc de necroza cap femural;
53. Un pacient cu artroza de genunchi are dureri nocturne. Cauza:

- staza venoasa;
54. Tratamentul triadei nefaste:

- chirurgical, operatia Dont, sectomia interna, (reinsertia lig. X anterior, Lig. Col. Int.) +
aparat gipsat;
1. Fracturile de 1/3 lat. de clavicula tratate cu brosa Kirschner sunt:

- fractura deschisa, fragmente ascutite sub tegument;
2. Un pacient cu fractura dezangrenata de col femoral cu ciroza hepatica si cu timp de

protrombina 50%, tratament:
- imobilizare cu aparat gipsat pelvi-podal si imobilizare precoce;
3. Tratament modern osteosarcom:

- rezectie + chimio- + radio- + imunoterapie;
4. Hiperextensia e caracterizata de:

- lovitura din spate a masinii
5. Aparat gipsat pentru o fractura-luxatie la nivelul C5-C6 cu transectie mielica se
recomanda dupa:
- reducere si tractiune transcraniana;
6. Pentru o fractura T12 cu HTA secundara si insuficienta cardiaca:

- imobilizare la pat 10-14 zile, apoi imobilizare apoi adopta mers de gravida;
8. Osteomielita ce se preteaza la drenaj inspiratie-aspir:

- nu se umple pentru ca favorizeaza infectia;
9. Tumorile prin lichide maligne din totalul afectiunilor osoase:

- reprezinta 8-10%
10. Arhitect cade in cot si face fractra Nasson III:

- reducere sangeranda, extragerea fragmentului si gips;
11. Membrul inferior in adductie, extensie si rotatie interna:

-luxatie femurala posterioara inalta iliaca;
12. Copil cu aparat gipsat brahiopalmar prezinta durere, parestezii si scaderea fortei
musculare:
- sindrom de compartiment;
13. Pacient perfuzat cu solutie cristaloida se monitorizeaza:

- diureza;
14. Cel mai mare dezavantaj al placii de osteosinteza:

- distruge circulatia periostala si endostala;
15. Trombamicina face parte din familia:

- aminoglicozidelor
18. Lavajul plagii deschise:

- ser fizologic si solutie Ringer;
19. Sangereaza cel mai frecvent la nivelul bazinului:

- os spongios;
20. Incidenta oblic-alara se vede cel mai bine:

- marginea anterioara a cotilului si coloana posterioara;
21. O tumora osoasa la un pacient de peste 45 de ani poate fi:

- metastaza viscerala;
23. Conform Gustilo-Anderson, plaga de tip II:

- energie medie mai mare de 2 cm cominutiva;
24. Citotipia si histotipia sunt caracteristice:

- tumorilor benign
25. In tasarea vertebrelor e interesat:
- corpul vertebral;
26. Pacient cu politraumatism si obstructie cai respiratorii:

- se rezolva dezobstructia cailor respiratorii;
27. Leziuni cu decolare tegumentara si sangerare masiva:

- tratament cu pansament compresiv steril;
28. Sarcom Ewing:

- ratie periostala in bulb de ceapa;
29. Skip metastaze:

- insule de celule tumorale aflate la distanta de zona reactiva, dau recidiva locala;
30.Proliferare de tesut osos matur:

- osteom;
31. Embolia grasoasa apare datorita:

- unor modificari ale lipoproteinelor circulante;
32. Fractura in 1/3 medie a claviculei:

- bandaj tip Dessault;
33. Segment motor:

- structuri articulare si vasculonervoase;
34. Osteotomia se face cu scop:

- decompresie vasculara si modificarea regimului circulator;
35. Clinic diagnosticul de entorsa:

- miscari anormale;
36. Conditie pentru formarea calusului:

- fixare ferma;
37. Fractura deschisa tip III:

- tratament cu fixator extern;
38. Copil cu fractura de clavicula se imobilizeaza dupa metoda:

- Ombredane;
39. Lucatia coxofemurala anterioara joasa:

- pozitia piciorului: flexie, abductie, rotatie externa;
40. Compresia axiala:

- determina fractura prin casare;
41. Tumora beningna agresiva:

- G1 T1-2 M0;
42. Metastaza osoasa in stadiul de prefractura:
- tratament chirurgical si radio- chimio- imunoterapie;
43. Lezarea partiala de menisci:

- septomie partiala;
44. Modificarea celulelor tumorale:

- modificari ADN;
45. Tuberculostatice majore:

- HIN, streptomicina si rifampicina;
46. Este semnul Ludloff:

- face flexia in clinstatism darn u face flexie in pozitie sezanda;
47. Fractura- luxatie Montegia- Stanciulescu:

- este fractura de 1/3 proximala ulna si luxatia anterioara a capului radiusului;
48. Cauza frecventa de uzare a protezelor:

- interfata proteza-os si particulele de uzura;
49. Tratament fracturi cominutive de humerus:

- aparat gipsat toracobrahial, Caldwell – brahiopalmar, osteosinteza;
50. Sportiv face miscarea brusca de rotatie cu membrul fixat pe sol:
- fractura spiroida;
51. Neuropraxie:
- intreruperea temporara a functiei;
52. Luxatie coxofemurala netratata la timp:

- are risc de necroza cap femural;
54. Tratamentul triadei nefaste:

- chirurgical, operatia Dont, sectomia interna, (reinsertia lig. X anterior, Lig. Col. Int.) +
aparat gipsat;
55. Indicatiile tijei K:
1. Decalajul:
- deplasare in rotatie inverse a celor 2 fragmente;
2. Procedeul Papineau:
- in osteomielita;
3. Osteosinteza in fracturile de clavicula:

- frcturi cu fragment ascutit cu amenintarea vaselor si tegumentelor;
4. Avantajele osteosintezei centromedulare:

- focar inchis;
Fractura deschisa tip 3C :
Contuzie în toată grosimea tegumentului, cu decolare deschisă punctiformă şi pierdere de
substanţă cutanată
Deschidere cutanată produsă dinspre exterior spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm,
contuzie importantă a părţilor moi adiacente şi margini devitalizate
Deschidere cutanată produsă dinspre exterior spre interior, cu diametru mai mic de 5 cm cu
leziuni nervoase pe teritoriul senzitiv sau motor
Deschidere cutanată produsă dinspre interior spre exterior fără interesare musculară importantă
Deschidere cutanată punctiformă dinspre interior spre exterior
Echimoza brahio-toracică Hennequin apare în:

Fracturile de scapulă
Fracturile de humerus distal
Fracturile de humerus proximal
Fracturile de cubitus
Fracturile de radius
Consolidarea vicioasă a unei fracture de fermur este:

Cauzată de ischemia osoasă cu alterarea vascularizaţiei adiacentă focarului de fractură
Cauzată de medicaţia antiinflamatorie administrată excesiv
Consolidarea fragmentelor osoase fracturate într-o poziție anormală
Depăşirea intervalului de timp estimat pentru vindecarea osului respectiv
Lipsa de consolidare a fracturii cu pseudartroza
Osteosinteza cu tija Kuntscher este indicată în:

Fracturile de bazin
Fracturile diafizare ale femurului şi tibiei
Fracturile de astragal şi calcaneu
Fracturile oaselor metacarpiene şi metatarsiene
Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului
Utilizarea fixatorului extern în fracturi are următoarea indicaţie:

Fracturi fără pierdere de ţesut osos
Fracturi închise cu traiect simplu ale oaselor lungi
Fracturi deschise tip III după clasificarea Gustilo-Andersen
Fracturi deschise tip I după clasificarea Gustilo- Andersen
Fracturi stabile
Osteosinteza prin hobanaj are următoarea indicaţie:

Fractura deschisă
Fractura de rotulă
Fractura de radius
Fractura de calcaneu
Fractura de femur
Cea mai gravă complicaţie imediată a unei fracturi este:
Fractura deschisă
Pseudartroza
Bronhopneumonia
Coagularea intravasculara diseminată
Embolia pulmonară grăsoasă
O fractura de antebrat este probabilă cand putem decela:

Echimoza tardivă
Netransmiterea miscărilor
Durerea vie, în punct fix
Impotenţa funcţională
Deformarea regiunii
Care dintre următoarele este un semn probabil pentru o fractură de tibie:

Întreruperea continuităţii osoase, apreciată prin palpare
Impotenţa funcţională
Netransrnisibilitatea mişcărilor către segmentul distal
Mobilitate anormală
Crepitaţii osoase
O fractură la nivelul genunchiului este certă dacă există:{

Poziţie vicioasă
Impotenţă funcţională
Crepitaţii osoase
Scurtarea regiunii
Durere vie, în punct fix
Reprezintă semne de certitudine a unei fracturi de humerus, cu excepţia:

Mobilitate anormală
Întreruperea continuităţii osoase, apreciată prin palpare
Netransmisibilitatea mişcării către segmentul distal
Scurtarea regiunii
Crepitaţii osoase
Nu este complicaţie generală a fracturilor de femur:

Embolia pulmonară grăsoasă
Bronhopneumonia
Tromboza venoasă
Leziunile nervoase
Infecția urinară
Fracturile de rotulă pot da următoarea complicaţie locală imediată:

Pseudartroza
Consolidarea vicioasă
Interpoziţia de părţi moi
Necroza osoasă
Neuroalgodistrofia
Este o complicaţie locală imediată a fracturilor de gambă prin strivire:

Sindromul von Willebrand
Sindromul Volkmann
Sindromul Vertiginos
Sindromul Wolf-White
Sindromul Wolfram
Leziunile vasculare din cadrul fracturilor de gambă pot fi caracterizate prin:

Flictenele şi zonele de necroză cutanată apar doar după10-14 zile
Frecvente în cazul fracturilor fară deplasare
Pulsul periferic lipseşte sau e diminuat comparativ cu membrul contralateral
Tegumentele sunt calde
Refacerea axului vascular în timp util se face în maxim 24-48 ore
În cadrul fracturilor de gambă, sindromul de compartiment poate fi descris prin:

Aspect normal al tegumentelor
Presiunee intracompartimentală de 10 mmHg comform teoriei lui Whiteside fără a compromite
circulația, doar funcția țesuturilor fiind afectată
Nu periclitează viabilitatea membrului
Durere absentă sau de mică intensitate
Creşterea presiunii intracompartimentale la 35-40 mmHg cu compromiterea circulaţiei şi
funcţiilor ţesuturilor
Gustilo-Anderson clasifică fracturile după cum urmează (în grade):

I - Plagă cutanată <10 cm, curată, fără leziuni de părţi moi
III B - Pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + delabrări maxime periiacente cu
leziuni vasculare majore
III A - Pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + delabrări maxime periiacente
cu leziuni limitate de părți moi
II - fractură foarte cominutivă
I - plagă cutanată >1 cm cu contaminare moderată, fără leziuni extinse de părţi moi
În cazul fracturilor de femur, tracţiunea continuă este caracterizată prin :

Se aplică la circa 24 de ore de la intervenţia chirurgicală în regim de urgenţă
Trebuie îndepărtată îndată ce începe procesul de consolidare şi apare riscul de deplasare al
fragmentelor
Nu necesită urmărire clinică şi radiologică pentru a evalua săptămânal alinierea membrului
Se aplică la nivelul tuberozității anterioare a tibiei
Se aplică la nivelul calcaneului, transcalcanean
Osteosinteza cu placă şi şuruburi prezintă următoarele dezavantaje:

Realizează o fixare vicioasă
Expunerea largă a focarului de fractură
Nu are dezavantaje
Întrerupe vascularizaţia periostală şi intramedulară
Permite vindecarea doar per secundam, după ce placa este extrasă (aproximativ 6 luni)
Fractura deschisă este cea mai gravă complicaţie imediată, fiind întâlnită cel mai frecvent în
fracturile:{
De bazin
Oaselor gambei
Oaselor antebraţului
Braţului
Coapsei
Următoarele afirmații despre fracturile incomplete ale oaselor antebratului sunt false:
Cele unicorticale sunt frecvente la vârstnici
La adulți apar ca fisuri
La copii se produc fracturi ”în lemn verde”
Cele cu deformarea osului în grosime sunt caracteristice metafizei distale radiale la copii
Un mecanism de compresie va produce o dislocare trabeculară
Tipuri de fracturi complete de humerus după traiectul de fractură sunt fracturi:{

Cu deplasare
Fără deplasare
Cominutive
Oblice
Transversale
Pacient in varsta de 68 ani se interneaza cu diagnosticul de coxartroza stadiu IV. Tratamentul de

electie este:
Hemiartroplastia cu proteza Austin Moore
Hemiartoplastia cu proteza Bipolara
Artroplastia totala de sold
Artroplastia cu proteza Neer
Complicatia cea mai frecventa dupa o fractura deschisa este:

Pseudartroza
Infectia
Intarziere de consolidare
Tromboza venoasa profunda
Care din afirmatiile de mai jos privind aparitia artrozei nu este adevarata:{
Este urmarea unei incongruențe articulare, secundara unei fracturi articulare
Este urmarea unei necroze osoase ischemice (ex. NACF);
Este urmarea unui tratament anticoagulant prelungit
Este urmarea unor calusuri vicioase, cu dezaxări importante (peste 20 grade)
Care muschi este responsabil de deplasarea intalnita in fracturile de olecran:
Sternocleidomastoidian
Biceps brahial
Triceps brahial
Trapez
Ce afirmatii sunt corecte legate de fractura Monteggia Stanciulescu:

Fractura radiusului in treimea distala si luxatia capului cubital
Fractura de cubitus proximal şi luxaţia capului radial
Fractura de cubitus distal si luxatia stiloidei ulnare
Fractura radiusului in treimea proxomala si luxatia capului radial
Ce deplasari se intalnesc in fracturile de epifiza distala de radius extraarticulare de tip Pouteau

Colles:
Posterioară
Proximală
Anterioara
Laterală
Intre complicatiile tardive al fracturilor de col femural intalnim:

Embolia pulmonara
Necroza avasculara
Pseudartroza
Bronhopneumonia
Ce afirmatie nu este corecta legata de fracturile de rotula:

Se intalneste limitarea extensiei active
Obiectiv, la palpare, se poate constata o depresiunea transversală, sau semnul creionului
Osteosinteza se realizeaza cu cerclaj se sarma
Diagnosticul diferential se face cu fractura de peroneu proximal
Afirmatiile corecte legate de diastazisul intalnit in fracturile de glezna sunt:

Constă în ruptura ligamentară tibio-peronieră
Tratamentul ortopedic consta in imobilizarea in cizma gipsata pentru o perioada de 30 zile
Obiectiv glezna este tumefiata cu echimoze sau posibile flictene localizate ????
Urmarea sa este incongruenţa articulară cu dezvoltarea unei artoze secundare
Ce este caracteristic pentru luxatia scapulohumerala:

umărul în “epolet”
adducţia forţată a braţului determina durere si rezistenta
luxatia erecta, subglenoidiana se intalneste in 1% din cazuri
umărul în “dos de furculiță”
Afirmatiile de mai jos legate de luxatiile de genunchi sunt adevarate cu exceptia:
Se pot insoti de rupturi vasculare
Se pot insoti de paralizii nervoase
Se pot complica cu pseudartroza aseptica
Pot fi anterioare sau posterioare
Cu privire la luxații sunt adevarate următoarele afirmații:

Pot fi traumatice, atraumatice sau congenitale
Clinic apare o deformare a regiunii, scurtarea, rotatia externa
Tratamentul reprezintă o urgență
Tratamentul se face in doi timpi succesivi: imobilizare si recuperare funcțională
Rareori determina compresiuni nervoase sau viscerale
În luxația de cot:
Pacientul prezintă impotență funcțională parțială, extensia si flexia fiind pastrate
Tratamentul consta in reducere, imobilizare si recuperare functionala
Radiografia nu este necesară datorita simptomatologiei clare clinice
O complicație tardivă este fractura de paleta humerala
Imobilizarea gipsată nu este indicată în tratamentul acestora datorită riscului apariției redorii de
cot
Alegeți afirmațiile adevărate:

Meniscul are rol de amortizor al șocului
Meniscul ajută la lubrefierea genunchiului
Blocajul meniscului este prezent în extensie
Diagnosticul diferențial al leziunilor de menisc se poate face cu entorsa simplă
Vindecarea leziunilor de menisc se face fără tratament chirurgical
Complicatiile fracturilor intercondiliene pot fi:

Gonartroza secundara
Lezarea pachetului vasculo-nervos popliteu
Leziunile fundului de sac subcvadricipital pot determina pareze
Ruptura secundara a meniscului intern
Luxatia secundara recidivanta a rotulei datorita calusului voluminos
Urmatoarele afirmatii privind fractura de rotula sunt false:

Traiectul de fractură, cel mal frecvent, este transversal
In cazul fracturilor cominutive se poate practica patelectomia
Cel mai frecvent intalnim fractura cominutiva a rotulei
Diastazisul interfragmentar se poate produce din cauza interpozitiilor de parti moi
Datorita leziunilor ale aparatului extensor al rotulei, a porţiunii prerotuliene şi a aripioarelor
rotulei se pot produce deplasări peste 1 cm
În funcţie de poziţia piciorului în timpul căderii se produc urmatoarele fracturi marginale:

piciorul în talus - fractura marginală anterioară
piciorul în equin - fractura marginală posterioară
piciorul în poziţie indiferentă - fractura bimarginală cominutivă
piciorul în talus→ fractura marginală posterioară
piciorul în equin→ fractura marginală anterioară
În luxaţia posterioară înaltă (iliacă) de şold, membrul pelvin este plasat în:
flexie
rotaţie internă
rotaţie externă
exterior
Fractura de epifiză distală de radius tip Pouteau-Colles este produsă prin mecanism de:
hiperflexie
compresiune
hiperextensie
torsiune
Fractura de epifiză distală de radius tip Goyrand-Smith este produsă prin mecanism de:
hiperflexie
compresiune
hiperextensie
torsiune
Complicaţiile cel mai frecvent întâlnite după fracturile de scafoid carpian sunt:
calusul vicios
paralizia de nerv cubital;
pseudartroza;
necroza aseptică a fragmentului proximal de fractură.
Fracturile luxatii ale antebratului la adult sunt:{

Fractura Galeazzi
Fractura Monteggia-Stanciulescu
Fractura Destot
Fractura Pouteau-Colles
Fractura Goyrand-Smith
Osteosarcomul este:
cea mai frecventa tumora maligna osoasa primara
cea mai rara forma de tumora maligna osoasa secundara
cea mai frecventa tumora benigna osoasa
cea mai rara tumora benigna osoasa
1*. Nu este adevărată următoarea afirmaţie:

a. Calusul este formaţiunea morfofunctionala rezulată unui proces complex, care reface
integritatea osului fracturat
b. Consolidarea fracturilor se desfăşoară în patru etape
c. Faza fibro condroida reprezină a doua etapă a vindecării osoase
d. Faza de remodelare este reprezentată de momentul în care ţesutul osteoid începe să se
mineralizeze lent
e. Evoluția unei fracturi spre consolidare se poate produce în două moduri (osificare primară şi
osificare secundară)

a. Hemoragia declanşată de fractură conduce la formarea unui hematom fracturar, în care se
regăsesc şi particule din os, periost şi măduvă
b. Faza hemoragico hiperemică este prima fază evolutivă în procesul de consolidare
c. Calusul fibros se formează în a treia etapă a consolidării osoase
d. La sfârşitul fazei a doua de consolidare se produce o regresie importantă a durerii şi a
tumefacţiei de la nivelul focarului de fractură
e. La sfârşitul primei faze de consolidare fragmentele sunt ancorate fragil de o reţea de fibrină

a. Faza osificării provizorii are ca rezultat ţesut osos primitiv
b. în faza calcificării definitive ţesutul osos tânăr, imatur va fi înlocuit cu ţesut osos matur
c. Osificarea primară este caracteristică fracturilor care au beneficiat de osteosinteză fermă
d. Calusul fibros se formează în a doua etapă a consolidării osoase
e. La finalul fazei de osificare provizorie calusul rezultat este voluminos, rezistent

a. În hematomul fracturar se regăsesc particule de: os, periost, ţesut muscular sau epitelial
b. Osificarea secundară este forma cea mai frecventă, fiind întâlnită în cazul fracturilor
imobilizate în gips, a fracturilor operate prin osteosinteză elastică
c. Faza osificării provizorii are ca rezultat un calus osos tânăr
d. Calusul este formaţiunea morfofuncţională care reface integritatea osului fracturat
e. Din faza fibro-condroidă rezultă un calus fibros, fragil
2*. Este falsă următoarea afirmaţie:

a. După mecanismul de producere, există două mari categorii de fracturi: directe şi indirecte
b. Traiectul fracturar nu depinde de forţa traumatismului, ci de mecanismul de producere
c. Fracturile directe prin pot avea un traiect transversal sau un traiect cominutiv
d. Fracturile indirecte se pot produce prin compresiune
e. Prin torsiune traiectele de fractură sunt spiroide sau helicoidale

a. Fractura în "lemn verde" este o fractură completă, caracteristică copiilor
b. Fracturile indirecte se pot produce prin torsiune
c. Fracturile cominutive rezultă din fracturi directe produse prin traumatisme de energie mare ???
d. După aspectul focarului de fractură putem avea fracturi complete sau incomplete
e. Prin flexiune rezultă o fractură cu un al treilea fragment "în con de flexiune"

a. Fracturile după sediu pot fi epifizare, metafizare sau diafizare
b. Fracturile transversale pot fi orizontale simple sau de aspect dinţat
c. Fracturile incomplete afectează ambele corticale osoase, dar medulara are aspect "în
lemn verde"
d. Fracturile spiroide pot avea traiect unic
e. Fracturile oblice pot fi scurte sau lungi

a. În fractura cominutivă poate lipsi contactul inter-fragmentar
b. După numărul fragmentelor osoase putem avea fracturi cu trei fragmente (al treilea fragment
,,de flexiune” sau ,,torsiune”)
c. După deplasarea fragmentelor de fractură, întâlnim: fractura fără deplasare, fractura cu
deplasare sau fractura cominutivă.
d. Angulaţia reprezintă modificarea axului longitudinal al osului
e. Decalajul prin rotație se produce în plan transversal și în jurul axului longitudinal al osului
3* Inspecţia pacientului evidenţiază următoarele cu excepţia:

a. Atitudinile vicioase, deformaţiile şi tumefacţiile localizate
b. Tulburările trofice tegumentare
c. Anomaliile musculare
d. Deplasarea fragmentelor osoase
e. Deviaţiile de ax biomecanic
3* Palparea precizează următoarele cu excepţia:

a. Deplasarea inter-fragmentară
b. Puncte sau zone dureroase.
c. Sensibilitatea și mobilitatea distal de focarul de fractură.
d. Crepitaţiile osoase.
e. Starea circulatorie a segmentului de membru afectat.
3* Leziunile părţilor moi pot include următoarele cu excepţia:

a. Rupturile vaselor mici care determină hematom local.
b. Nervii pot suferi leziuni de diverse grade, însoțite întotdeauna de deficit neurologic
motor
c. Deschideri cutanate primitive .
d. Leziuni articulare plăgi articulare soldate cu comunicarea articulaţiei cu exteriorul.
e. Leziuni periostale: rupturi, decolări, interpoziţii.
3* Un examen radiografic corect, trebuie efectuat după următoarele reguli, cu excepţia:

a. prinderea obligatorie a celor două articulaţii vecine.
b. expunere corectă (pentru obținerea unui clișeu radiografic de calitate, care să permită
aprecierea calității și structurii osoase).
c. minimum două incidenţe (faţă şi profil), uneori şi incidenţe oblice.
d. la copil se efectuează radiografii comparative, datorită interpretării dificile, determinată de
prezența cartilajelor de creştere.
e. doar pe un singur segment anatomic, datorită dozei mari de iradieri produse de această
examinare
4* Tetraplegia este o formă clinică a fracturilor de coloană vertebrală produse la nivelul:

a.V. Cervicale
b.V. Lombare
c.V. Dorsale
d. Sacrului
e. Coccisului
4* Paraplegia este o formă clinică a fracturilor de coloană vertebrală produse la nivelul:

a.V. Cervicale
b. Atlasului
c.V. Dorsolombare
d.Sacrului
e. Axisului
4*. Fractura ,,spânzuraţilor” este caracteristică fracturii de arc posterior al vertebrei:

a. C1
b.C2
c. C3
d.T1
e.T2
4* Fractura de odontoidă este o fractură a vertebrei:

a. C1 ???
b. C2 ?
c. C3
d. C7
e. T1
5*. Complicaţiile fracturilor de bazin pot fi următoarele cu excepţia:

a. Vasculare.
b. Nervoase.
c. Pleurale
d. Vaginale.
e. Uterine.
5* Complicaţiile osteoarticulare ale fracturilor de bazin pot fi următoarele cu excepţia:

a. Coxartroza
b. Necroza de cap femural
c. Calusul vicios
d. Rupturi ale uretrei posterioare
e. Entorse cronice ale simfizei pubiene sau sacro-iliace
5* Complicaţiile viscerale ale fracturilor de bazin pot fi următoarele cu excepţia:

a. Rupturi ale uretrei posterioare.
b. Hematomul retroperitoneal.
c. Leziuni ale nervului sciatic.
d. Entorse cronice ale simfizei pubiene
e. Rupturi ale vezicii urinare
5* Complicaţiile fracturilor de bazin pot fi următoarele cu excepţia:

a. Necroza de cap femural.
b. Hematomul retroperitoneal.
c. Hernia inghinală
d. Leziunea nervului obturator.
e. Coxartroza.
6. Semne de probabilitate ale fracturilor:

a. Durerea
b. Netransmiterea mişcărilor
c. Scurtarea regiunii
d. Mobilitate anormală
e. Impotenţa funcţională
6. Semne de siguranţă ale fracturilor:

a. Echimoza tardivă
b. Deformarea regiunii
c. Durerea
d. Netransmiterea mişcărilor
e. Întreruperea continuităţii osoase
6. Semne de probabilitate ale fracturilor:

a. Deformarea regiunii
b. Echimoza tardivă
c. Impotenţa funcţională
d. Scurtarea regiunii
e. Netransmiterea mişcărilor
6. Semne de siguranţă ale fracturilor:

a. Mobilitate anormală
b. Scurtarea regiunii
c. Crepitaţia osoasă
d. Netransmiterea mişcărilor
e. Impotenţa funcţională
7. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. În fracturile de col femural la inspecţie decelăm: scurtarea membrului inferior, rotaţie
extrenă, adducţie şi bombarea bazei triunghiului lui Scarpa
b. Fracturile pertrohanteriene sunt frecvente, incidenţa maximă fiind la femei, după
menopauză, când apare osteoporoza
c. Toleranţa scurtării membrului inferior în cazul calusului vicios este până la cm 5
d. În fracturile diafizei femurale tratamentul chirurgical este de elecţie ???
e. Semnul patognomonic a fracturilor condiliene este "semnul creionului"

a. Tratamentul fracturii izolate de diafiză peronieră este chirurgical cu placă şi şuruburi
b. Fracturile maleolare de gleznă de obicei se produc prin mecanism de inversiune sau
eversiune
c. Frecvenţa fracturilor de col femural este relativ mare
d. Tratamentul fracturii de falangă distală de haluce este cel mai frecvent chirurgucal
e. Fracturile metatarsienelor II, III, IV fără deplasare beneficiază de cizmă gipsată

a. Fracturile bicondiliene sunt extraarticulare
b. Semnul patognomonic a fracturii de rotulă se numeşte "semnul creionului"
c. În cazul fracturii diafizei femurale la inspecţie observăm deformarea cu scurtare şi
rotaţie externă
d. O complicaţie tardivă a unei fracturi de diafiză femurală poate fi embolia grăsoasă
e. Cauza cea mai frecventă a fracturii de calcaneu este căderea de la înălţime

a. Fracturile condililor femurali sunt fracturi intraarticulare cu pronostic funcţional
rezervat
b. Fracturile de col femural apar cel mai frecvent la femeile tinere aflate la menopauză (indusă
chirurgical)
c. Artroza posttraumatică în cazul fracturilor de pilon tibial necesită uneori artrodeză
tibio-astragaliană
d. În fracturile trimaleolare cu subluxaţie posterioară se execută manevra de ,,scoatere a
cizmei”
e. Mecanismul de producere în cazul fracturilor de falange (membrului inferior) este direct
(prin strivire)
8*. Fractura de col femural Garden II este o fractură

a. Incompletă
b. Completă cu deplasare parţială
c. Completă fără deplasare
d. Completă dezangrenată ???
e. Completă cu deplasare totală
8* Fractura de col femural Garden I este o fractură

a. Completă cu deplasare parţială
b. Completă fără deplasare
c. Completă dezangrenată
d. Incompletă
e. Completă cu deplasare totală
8* Fractura de col femural Garden IV este o fractură

a. Completă fără deplasare
b. Completă cu deplasare totală
c. Completă cominutivă ???
d. Incompletă
e. Completă cu deplasare parţială
8* Fractura de col femural Garden III este o fractură

a. Incompletă
b. Completă fără deplasare
c. Completă cu deplasare totală
d. Completă cominutivă
e. Completă cu deplasare parţială
9. Urmatoarele afirmatii sunt false:

a.Politraumatismul = asocierea a mai multor fracturi: a membrelor superioare, inferioare
şi obligatoriu fractura bazinului
b.Peste 40% din cazuri de accidentati sunt politraumatizati
c.Intotdeauna exista si o componenta craniana predominanta in cazul politraumatismelor
d.Factorul lezional predominant a politraumelor este factorul termonuclear
e.Politraumatismele nu sunt urgente majore, ele putand beneficia deseori de tratament
conservator
9. Managementul de urgenta al politraumatismelor include:

a.Restabilirea funcţiei respiratorii (respiraţie asistată, oxigenoterapie)
b.Puncţia şi cateterizarea unei vene, administrarea de perfuzii cu soluţii macromoleculare,
trasfuzii sanguine
c.Depistarea unei hemoragii prin puncţie abdominală sau pleurală
d.Interventia chirurgicala de urgenta indiferent de starea pacientului
e.Osteosinteza de urgenta in cazul fracturilor de femur sau de humerus ??? (urgenta a doua)
9. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. În cazul politraumatismelor cu dominantă cranio-cerebrală prioritar este tratamentul
şocului şi a afectării cranio-cerebrale
b. Politraumatismele cu dominantă toraco-pulmonară cu insuficienţă respiratorie,
prioritate au tratamentele leziunilor toraco-pulmonare, rezolvarea leziunilor membrelor
realizându-se după câteva zile
c. Hemostaza în cazul politraumatismelor se face ideal cu Garou care poate fi menţinut 3 ore
d. Degajarea victimelor în cazul politraumatismelor se face în tracţiune laterală şi prin flexia
coloanei
e. În cazul politraumatismelor cu dominantă abdominală se practică laparotomie
exploratorie + rezolvarea fracturilor asociate în aceeaşi şedinţă operatorie
9. Factorii lezionali în cazul politraumatismelor pot fi:

a. Chimici
b. Termici
c. Sociali
d. Fizici
e. Demografici
10. Fractura deschisă tip II după clasificarea Cauchoix-Duparc prezintă:

a. plăgi punctiforme, liniare sau la distanţă, fără riscul expunerii scheletului
b. diverse leziuni cutanate (plăgi contuze, decolări, striviri) cu riscul unei necroze cutanate
secundare
c. pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + leziuni extinse părţi moi
d. are evoluţie benignă
e. evoluţia este de obicei gravă
10. Fractura deschisă tip I după clasificarea Cauchoix-Duparc prezintă:

secundare
c. pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + leziuni extinse părţi moi
e. evoluţia este de obicei gravă
10. Fractura deschisă tip III după clasificarea Cauchoix-Duparc prezintă:

secundare
c. pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + delabrări maxime periiacente
e. evoluţia este gravă
10. Fractura deschisă tip III după clasificarea Cauchoix-Duparc prezintă:

secundare
c. pierdere de substanţă cutanată la nivelul focarului + delabrări maxime periiacente
d. necesită procedee reconstructive sau amputaţie
e. evoluţia este gravă
ORTOPEDIE
1.Semnele de probabilitate ale unei fracture sunt urmatoarele:

a)scurtarea regiunii
c)impotenta functionala
2.Deformarea umarului “in epolet” este un semn clinic care poate sa
apara in:
c)luxatiile scapulo-humerale
d)fracturile colului chirurgical al omoplatului(fracturile cu deplasare)
3.In fracturile cu deplasare ale ambelor oase ale
antebratului,bratului,este indicat urmatorul tratament:
a)chirurgical
4.Comlpicatiile cele mai frecvente intalnite dupa fracturile de
scafoid carpian sunt:
c)pseudartroza
d)necroza aseptica a fragmentului proximal de fractura
5.La un pacient in varsta de 34 de ani,diagnosticat cu fractura de col
femoral tip Garden IV, tratamentul de electie este:
d)osteosinteza cu suruburi
6.Semnul clinic al “creionului”este characteristic:
c)fracturilor de rotula
7.Prezenta unei rupture al fragmentului posterior al meniscului
intern impune urmatoarea atitudine terapeutica:
c)meniscectomie interna partiala
8.Ofractura deschisa tip II are urmatoarele caracteristici:
d)prezenta de leziuni cutanate limitate,dar cu riscul unei necroze cutanate
secundare
9.Aspectul radiographic de rezectie periostala “in bulb de ceapa”
este characteristic urmatoarei tumori osoase:
b)reticulo-sarcom Ewing (periteliosarcomul)
10.Precizati ce tip de aparat gipsat este recomandat ca tratament
orthopedic al fracturilor de scafoid carpian?
c)antebrahio-palmar cu prinderea falangei proximale a policelui
11.Fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu tipica consta in dubla
asociere lezionala:
d)fractura de cubitus in 1/3 medie cu proximala,cu unghi deschis posterior
+ capul radial este luxat anterior
12.La un pacient in varsta de 38 de ani cu fractura cu deplasare a
diafizei femurale,tratamentul de electie este:
c)osteosinteza cu tija K sau placa insurubata
13.Prezente unei miscari de lateralitate anormale in valg la nivelul
genunchiului ne orienteaza asupra urmatoarelor leziuni:
b)leziuni de LCI
14.Care este intervalul optim de timp in care trebuie rezolvata
therapeutic o fractura deschisa:
d)6-8 ore
15.Reticulosarcomul Ewing este o tumora maligna care are punct de
plecare histologic urmatoarea linie celulara:
c)celulele hemato-formatoare de maduva osoasa
16.Intr-o osteomielita acuta juvenila,calea de propagare a infectiei
la nivel osos este reprezentata de:
a)calea hematogena
17.Care din urmatoarele leziuni anatomo-patologice sunt atribuite
infectiei TBC?
c)abcesul rece
18.La ce nivel se realizeaza cel mai frecvent punctia articulara a
genunchiului
c)in fundul de sac subcvadricipital
19.Care din urmatoarele materiale de osteosinteza sunt folosite
pentru osteosinteza externa a unei fracture?
c)fixatorul extern
20.Care din urmatoarele cause pot fi incriminate in producerea
sindromului acut de compartiment?
b)gipsul constrictiv
21.Cand spunem ca o fractura de coloana este mielinica?
b)cand exista o interesare a maduvei spinarii, tradusa prin prezenta de
tulburari neurologice
22.Gipsul brahio-palmar de atarnare este indicat in tratamentul:
d)fracturile de humerus
23La un pacient in varsta de 74 de ani, diagnosticat cu fractura de
col femural tip Garden IV, este indicat urmatorul tratament:
b)artroplastie cu proteza cervico-cefalica
24.Intr-o fractura de calcaneu, este recomandat urmatorul tip de
imobilizare:
c)gips gambiero-podal cu camera libera posterioara tip Graffin
25.Care din urmatoarele tumori benigne prezinta riscul de
malignizare?
b)chistul anevrizmal osos
c)tumora cu cellule gigante
d)osteoblastomul
26.Abcesul central osos (abcesul Brodle) reprezinta o forma clinica
de:
c)osteomielita cronica
27.Tratamentul de electie in osteosarcom este reprezentat de:
c)asociere chimioterapie postoperatorie + chimioterapie si radioterapie
postoperatorie
28.Tetraplegia poate fi expresia clasica a unei fracturi cu localizare?
c)cervicala
29.In fracturile de clavicula cu deplasare mare, imobilizarea este
recomandata sa fie facuta cu:
c)bandaj in “8”
30.La un pacient in varsta de 42 de ani, diagnosticat cu o fractura
cominutiva la nivelul capului radial, tratamentul de electie consta in:
c)rezectia capului radial
31.Care din urmatoarele fracture ale masivului trohanterian sunt
considerate stabile?
b)cervico-trohanteriene
c)pertrohanteriene
32.Pentru realizarea unei extensii trans-scheletice intr-o fractura
diafizaa de gamba, brosa de extensie trebuie introdusa astfel:
d)prin calcaneu
33.Intr-o entorsa de glezna de gradul II, este indicat urmatorul
tratament:
b)gips gambiero-podal
34.Cea mai frecventa varietate de luxatie scapulo-humerala este
cea:
b)antero-interna
35.Nidusul reprezinta imaginea radiologica caracteristica:
c)osteomului osteoid
36.Osteomielita albuminoasa (periostita albuminoasa Ollier)
reprezinta o forma clinica de osteomieita:
c)cronica
37.Prin termenul de pseudartroza se intelege:
c)neconsolidarea in interval maxim necesar pentru acel tip de fractura
38.Tratamentul unei fracturi vertebrale mielinice consta in:

c)tratament neurochirurgical de urgenta
39.Care din urmatoarele semen clinice le intalnim in fracturile
supracondiliene de humerus?
a)echimoza liniara in plica cotului (sau echimoza liniara Kirmisson)
40.Necroza aseptica a capului femoral reprezinta o complicatie
frecvent intalnita dupa?
c)fracturile de col femoral
41.Fractura trimaleolara reprezinta o asociere lezionala care
cuprinde?
b)fractura ambelor maleole, asociata cu fractura marginii posterioare a
pilonului tibial
42.Complicatia cea mai frecvent intalnita dupa fracturile
astragalului este?
a)necroza osoasa
43.Proteina tip Bence-Jones prezenta in urina ne orienteaza spre
urmatorul diagnostic:
c)mielom multiplu
44.In luxatia posterioara inalta (iliaca) de sold, membrul inferior
este in?
b)rotatie interna
d)extensie
e)adductie
45.Aplicarea unei orteze este indicate in urmatoarea situatie?
a)in caz de instabilitate ligamentara cronica
b)in caz de paralizii
d)in pseudartrozele largi
46.Fractura-decolare epifizara este o fractura caracteristica:
b)copilului
47.O fractura de coloana vertebrala este considerate stabila, cand:
c)COLP este integru
48.Fractura de epifiza distala de radius (tip Poateau-Colles) este
produsa prin mechanism de:
c)hiperextensie
49.Care din urmatoarele mecanisme este cel mai probabil implicat
in producerea unei fracture de gamba cu traiect spiroid:
c)torsiune in axul gambei
50.Existenta unei miscari de sertar anterior la nivelul genunchiului
traduce prezenta uneia din urmatoarele leziuni:
c)rupture a ligamentului collateral extern, incrucisat antero-extern
51.Complicatia nervoasa cea mai frecvent intalnita dupa o luxatie
de umar este:
c)leziunea de nerv circumflex
52.Care din urmatoarele tumori osoase sunt considerate
radiosensibile?
c)tumora Ewing (periteliosarcomul)
53.Germenul microbian cel mai frecvent implicat in producerea
osteomielitei acute este:
c)stafilococul
54.Aparatul gipsat Minerva este utilizat pentru tratamentul:
b)fracturilor de coloana toracala (sau cervicala)
55.Celula raspunzatoare de remanierea permanenta a tesutului osos,
este?
c)osteoclastul
56.Semnele de certitudine in diagnosticarea unei fracture sunt
reprezentate de:
a)mobilitatea anormala
b)crepitatia osoasa
c)intreruperea continuitatii osoase
d)netransmiterea miscarilor
e)examenul radiographic
57.In fracturile de olecran, cauzele de deplasare ale fragmentelor de
fractura sunt:
a)revarsatul sanguine intraarticular
d)contractile tricepsului brachial
58.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fracturile de platou
tibial sunt false?
b)sunt fracture extra-articulare
d)in fracturile cu deplasare, tratamentul de electie este cel orthopedic
59.Intr-o de calcaneu gradul II Bohler, valoarea radiografica a
unghiului tubero-articular este urmatoarea:
c)0 grade
60.Semnul “clapei de pian” poate fi expresia clinica a urmatoarei
afectiuni:
c)luxatia acromio-claviculara
61.In entorsele de gradul II de genunchi, este indicat urmatorul
tratament:
d)sutura si reinsertie ligamentara
62. clasificarea TNM la tumori:
b)este localizat
c)este histologic maligna
d)nu a metastazat.
1.Utilizarea fixatorului extern are urmatoarea indicatie:
Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor lungi.
2. Ce deplasari se intalnesc in fracturile de epifiza distala de radius extraarticulare de tip Pouteau
Colles:
Anterioara
3.Care din afirmatiile de mai jos privind aparitia artrozei nu sunt adevarate:
Este urmarea unui tratameant anticoagulant prelungit.
4. Urmatoarele afirmatii privind fractura de rotula sunt false:
Cel mai des intalnim fractura de rotula cominutiva.
5.Osteosinteza cu placa si surubui prezinta urmatoarele dezavantaje:
Nu are dezavantaje.
6.Leziunile vasculare din cadrul fracturilor de gamba pot fi caracterizate prin:
Pulsul periferic lipseste sau este diminuat comparative cu membrul contralateral.
7.Complicatiile fracturilor intercondiliene pot fi :
Gonartroza secundara
Leziunile fundului de sac subcvadricipital pot determina pareze
Lezarea pachetului vasculo-nervos popliteu
8.Osteosinteza cu tija Kutjner este indicate in
Fracturile diafizare ale femurului si a tibiei

9.Fractura deschisa este cea mai grava complicatie imediata ,fiind cel mai des intalnita in fracturile
Oaselor gambei
10.Afirmatiile corecte in legatura cu diastazisul intalnit in fracturile de glezna sunt :
Urmarea sa este incongruenta articulara cu dezvoltarea unei artroze secundare.
Obiectiv glezna este tumefiata cu echimoze sau posibile flictene localizate.
11.in luxatia de cot
Tratamentul consta in reducere(repunere)
Mentinearea reducerii (imobilizare)
Recuperarea functionala
12. În cazul fracturilor de femur, tracţiunea continuă este caracterizată prin :
Selectați răspunsul corect:
a. Se aplică la nivelul calcaneului, transcalcanean
b. Se aplică la circa 24 de ore de la intervenţia chirurgicală în regim de urgenţă
13 O fractura de antebrat este probabilă cand putem decela:
Selectați unul sau mai multe:
a. Impotenţa funcţională
b. Deformarea regiunii
c. Durerea vie, în punct fix

Machine Translated by Google
ÎNTREBĂRI ALEGERE MULTIPLE ÎN ORTOPEDE ȘI TRAUMĂ
1. Care este cel mai puternic ligament: A

Ligament ilio-femural В Ligament ischio-
femural С Ligament pubo-femural D
Ligament transvers acetabular E
Ligamentum teres.
Un ligament ilio-femural se îmbină cu partea anterioară a capsulei articulației șoldului și

este cel mai puternic ligament de la articulația șoldului.
2. Care parte a mușchiului cvadriceps este cel mai frecvent fibrozată în contractura
cvadricepsului post injectare: A Rectus femoris В Vastus medialis С Vastus intermedius
D Vastus lateralis E Toate cele de mai sus.
D Vastus lateralis este cel mai frecvent afectat, probabil pentru că injecțiile se fac de
obicei în această zonă a coapsei.
3. Scanarea osoasă cu radionuclei este cea mai utilă în: A

Necroză avasculară В Malignitate С Artrita reumatoidă D
Fracturi de stres E Osteomielita acută.
В Scanarea osoasă cu radionuclei este cea mai utilă în definirea extinderii tumorii primare,
localizarea metastazelor nebănuite și a tumorii maligne primare. În toate celelalte condiții
menționate, utilizarea sa este mai degrabă de interes academic
4. Cea mai frecventă cauză a eșecului artrografiei este: A

Injectarea extraarticulară de contrast В Barbotare de aer în
articulație С Interpretare fals pozitivă D Interpretare fals
negativă E Reacție alergică.
O injecție extraarticulară de substanță de contrast este cea mai frecventă cauză a

eșecului artrografiei, în special în articulațiile mai mici și profunde.
Reacția alergică la substanța de contrast este rară, dar atunci când se întâmplă, examinarea va
trebui întreruptă. Alți factori fac, de asemenea, această procedură inutilă.
5. Mielografia este necesară în următoarele condiții:

O suspiciune de tumoră intraspinală
В Constatări clinice contradictorii și scanare CT
С Evaluarea coloanei vertebrale operate anterior
D Toate cele de mai sus
E Unele dintre cele de mai sus.
D Datorită complicațiilor sale și întrucât este o tehnică invazivă, mielografia a fost

înlocuită cu tomografia computerizată. În prezent, indicațiile primare ale mielografiei sunt cele
menționate în întrebare.
6. Artroscopul a fost inventat și folosit pentru prima dată de:

Un Takagi
В Watanabe
С Dandy
D Jackson
E Patel.
Un prim prototip de artroscop a fost realizat și folosit de Takagi în 1918.

Artroscopul modern a fost realizat de Takagi și Watanabe. Dandy, Jackson și Patcl sunt câțiva dintre
liderii chirurgiei artroscopice în zilele noastre.
7. Care este ghidul pentru șanțul deltopectoral:

O venă axilară
В Vena cefalică
С Nervul musculo-cutanat
D Nervul median
E Nici unul dintre cele de mai sus.
В Vena cefalică se află în șanțul deitopedoral și servește ca reper în identificarea planului

dintre deltoid și pectaral major în timpul expunerii anterioare a umărului.
8. Cea mai gravă complicație a artroscopiei este:

O hemoragie în articulație
В Deteriorarea cartilajului articular
С Sindromul compartimental
DS у fără fistulă de flacon
E Ruperea instrumentului.
В În afară de infecție, afectarea cartilajului articular de către artroscop, instilații și acul de

irigare este cea mai gravă complicație, instrument
ruperea nu este problema cu instrumentele moderne mai noi. Alte complicații menționate pot
apărea, dar sunt mai puțin frecvente.
9. Care dintre următoarele este cea mai gravă complicație a mielografiei:
O reacție alergică
В Dureri de cap
С Deficit neurologic tranzitoriu
D Arahnoidita
E Rigiditatea gâtului.
В Dacă este efectuată într-o manieră aseptică adecvată, febra nu este complicația
obișnuită, în timp ce toate celelalte sunt pericolele mielografiei. Aceste complicații sunt
destul de frecvente cu mediile de contrast uleioase, neresorbabile, mai degrabă decât cu mediul de
contrast mai nou solubil în apă.
10. Care sunt contraindicațiile artroscopiei:

Anchiloză parțială sau completă a articulației
В Riscul de a introduce sepsis de la o leziune a pielii din apropiere
С Tulburări colaterale majore ale ligamentelor și capsularei
E Unele dintre cele de mai sus.
D Introducerea infecției poate crea un dezastru. Într-o articulație anchilozată instrumentul

nu poate fi manevrat. Tulburările colaterale majore ale ligamentelor și capsularei permit
extravazarea soluției de irigare și fac examinarea dificilă sau imposibilă.
11. Cea mai frecventă cauză a contracturii cvadricepsului este:

Un Congenital
В Miozită ischemică
С În urma fracturii diafiselor femurale
D În urma operaţiilor la coapsă
E Fibroza post injectare.
E Fibroza post-injectare apare de obicei după injecții intramusculare repetate sau perfuzii
saline la un sugar. Aceasta este cea mai frecventă cauză în India, iar alte cauze sunt mai puțin
frecvente.
12. Care este cel mai timpuriu indiciu al ischemiei Volkmann:

O durere
В Paloare și umplere capilară slabă
С Parestezie în zona nervului median
D Contractura degetelor
E Gnagrena vârfurilor degetelor.
Un semn precoce al compromisului vascular este durerea persistentă care este exacerbată
la extensia pasivă a degetelor. Trebuie luate măsuri în această etapă. Paloarea, umplerea
capilară slabă, absența pulsului radial și parestezia în zona nervului median sunt, de asemenea,
semne precoce, dar pot să nu fie prezente în toate cazurile și nu ar trebui să aștepte aceste
semne. Contractura si gangrna este un fenomen foarte tardiv.
13. Care dintre următoarele este incorectă cu privire la luxația articulației sternoclaviculare:
O luxație anterioară apare din cauza unei leziuni indirecte și este frecventă
tipul de luxație Â
Luxația posterioară este rară și apare din cauza unei răni directe peste
capătul medial al claviculei
С Luxația sternoclaviculară este frecventă în comparație cu
luxație acromioclaviculară
D Traheea poate fi comprimată în luxația posterioară E Reducerea
manipulativă este adesea instabilă și fixarea cu sârmă
poate fi cerut.
С Luxația articulației sternoclaviculare este mult mai puțin frecventă decât luxația
articulației acromioclaviculare. Toate celelalte afirmații sunt adevărate și descriu pe scurt
caracteristicile importante ale luxației articulației sterooclaviculare.
14. Care dintre următoarele este cea mai veche descoperire de laborator în a
caz de embolie grasă:
A Creșterea colestrolului seric
В Creșterea lipazei serice
С Creșterea acizilor grași serici
D Lipuria
E Creșterea fosfatazei alcaline.
D Prezența picăturii de grăsime în urină este cea mai timpurie constatare de laborator în
embolia adipoasă. Dar cel mai mult trebuie amintit că diagnosticul este în principal clinic și nu trebuie
să așteptați nicio investigație înainte de a institui tratamentul.
15. Prima prioritate de tratament la pacientul cu leziuni multiple este:

A Întreținerea căilor respiratorii
Â Controlul sângerării
С Refacerea volumului circulator
D Atelarea fracturilor
E Reducerea luxaţiei.
А А.В.С. (Căile respiratorii, sângerarea și circulația) sunt prioritățile în managementul

pacientului rănit grav în această ordine.
16. Care dintre următoarele fracturi nu are nevoie de obicei de deschidere

reducerea și fixarea internă:
A Fractură mediană a femurului
В Fracturi patologice
С Fractura trohanterică la vârstnici
D Fracturi intra-articulare deplasate
E Fractură deplasată a ambelor oase ale antebrațului la adulți.
A Dintre fracturile menționate, fractura diafiselor femurale este cel mai puțin probabil să necesite
tratament operator. În această fractură, operația se face pentru a scoate pacientul din tracțiune
devreme. Toate celelalte fracturi menționate vor avea nevoie aproape întotdeauna de reducere
deschisă și fixare internă.
17. Cea mai frecventă cauză a eșecului fixării interne este:

O Infecție
В Coroziune
С Reacția metalului
D Pacient imunodeficient
E Fractura de stres a implantului.
Un avantaj cel mai comun și serios al reducerii deschise și mfpmal

fixarea este o infecție care va duce în cele din urmă la desfacerea implantului și la lipsa consolidarii.
Pacientul imunodeficient nu se comportă diferit în ceea ce privește vindecarea fracturilor.
Coroziunea, reacția metalului și fractura la stres la implant sunt
rar.
18. Decesul la 3 zile după fractura pelviană este cel mai probabil să se datoreze:
O hemoragie
В Embolie pulmonară
С Embolie grasă
D Detresă respiratorie
E Infecție.
С În primele ore după leziuni severe, poate apărea moartea din cauza hipovolemiei din
cauza hemoragiei și în decurs de 3 zile de la embolia adipoasă.
Embolia pulmonară apare de obicei la aproximativ 3 săptămâni de la accidentare.
Detresa respiratorie este o parte a emboliei grase
sindrom.
19. Fixarea internă a fracturii este contraindicată în ce situație:

A Infecție activă В Când
este prezentă lacuna osoasă С În
leziunile epifizare D În fractura
compusă E În fractura patologicе.
O infecție activă este singura contiaindka on definită a fixării interne; iar în această situație ал
Охают extern sau imobilizarea externă este tratamentul de elecție. În fracturile patologice și
în prezența decalajului osos, fixarea internă este qmie adesea obligatorie. Fractura compusă
este o contimnrlicarie relativă.
20. Cel mai adesea este necesară reducerea deschisă a fracturii în:
A Fractură închisă cu leziuni nervoase
В Fractură compusă
С Fractură la copii
D Reducere închisă nesatisfăcătoare
E Non-uniune.
D Reducerea închisă nesatisfăcătoare este cel mai frecvent motiv pentru efectuarea reducerii
deschise. Următorul cel mai frecvent motiv pentru aceasta este neunirea. Fracturile la copii
necesită rareori o reducere deschisă. Fracturile compuse și fracturile asociate cu leziuni ale
nervilor sunt, de asemenea, motive mai puțin frecvente.
21. Fractură veche de câteva zile care dintre următoarele nu apare:

A Proliferarea capilară
В Proliferarea celulelor osteogene peste endost și capete osoase С pH-ul
local este acid D pH-ul local este alcalin
E Există o creștere foarte mică a nivelului de fosfatază alcalină la locul fracturii.

D Până la o săptămână după fractură, pH-ul local rămâne acid și numai după această perioadă
pH-ul devine alcalin și nivelul fosfatazei alcaline crește semnificativ. Toate celelalte afirmații
sunt adevărate.
22. Boala de fractură poate fi prevenită prin: A

Imobilizarea fracturii cu gips В Tratamentul fracturii
cu aparat dentar С Fixarea internă a fracturii D
Fixarea externă a fracturii E Kinetoterapie
E Boala de fractură într-o anumită măsură apare întotdeauna și niciuna dintre ele
metodele de tratament al fracturii o pot preveni. Poate fi minimizat doar prin kinetoterapie
regulată pentru a reduce edemul, a îmbunătăți tonusul muscular și a menține mișcările
funcționale în articulațiile care nu au fost imobilizate.
23. Care dintre următoarele este cel mai frecvent material folosit pentru a face
implant ortopedic:
Un titan
Â Oțel inoxidabil
С Polietilenă (UHMWPE)
D Metacrilat de metil
E Carbon.
В Majoritatea implanturilor sunt fabricate din oțel inoxidabil, deoarece este relativ ieftin și
poate fi turnat cu ușurință în forma dorită. Titanul este scump și greu de modelat în forma
dorită. Implanturile de carbon și polietilenă sunt utilizate numai pentru anumite utilizări specifice,
iar metacrilatul de metil nu este transformat într-un implant ca atare.
24. Grefa osoasa functioneaza prin asigurarea urmatoarelor mecanisme. Care dintre acestea
este cel mai important.
Un factor de inducție osoasă
В Celulele osteogene
С Osteoblaste vii
D Schela minerală pentru proliferarea vasculară
E Reducerea decalajului osos.
D Furnizarea de schele minerale în care se pot dezvolta canale vasculare nou formate
este cea mai utilă funcție a grefei osoase și de aceea reușesc osul de bancă, osul heterogen
și homogrefele. Factorul inductor osos, celulele osteogene și osteoblastele vii sunt furnizate
numai prin grefe autogene proaspete.
25. Cea mai frecventă complicație în timpul utilizării fixatorului extern este:
O infecție a tractului Pin
В Sindromul compartimental
С Slăbirea bolțurilor
D Fixarea muşchilor
E Rigiditatea articulației.
O infecție a tractului Pin este de departe cea mai frecventă problemă. Pe lângă complicațiile
menționate, pot apărea leziuni neurovasculare în timpul introducerii știfturilor și poate apărea refractura
după îndepărtarea fixatorului.
26. Un pacient care a suferit o rană deschisă pe picior sângerează

abundent. Înainte ca pacientul să ajungă la spital, cel mai sigur
Metoda de a opri sângerarea este:
O Ridicare a piciorului
В Presiunea locală asupra plăgii și ridicarea piciorului
С Ligarea vasului de sângerare
D Utilizarea garoului
E Presiune peste artera femurală din zona inghinală.
В Presiunea locală asupra plăgii și ridicarea piciorului este cea mai sigură și eficientă metodă de a
opri sângerarea. Garouul poate fi periculos dacă nu este utilizat corespunzător. Doar elevația și
presiunea locală asupra arterei femurale sunt ineficiente.
27. Care dintre următoarele este o contraindicație absolută a

reducere deschisă:
O infecție activă
В Fragment de dimensiuni mici

С Os foarte moale
D Complicații medicale generale
E Cicatrici severe ale țesuturilor moi adiacente.
O infecție activă este o contraindicație pentru reducerea deschisă, deoarece aceasta poate duce la
complicații suplimentare și chiar mai multe dificultăți în salvare. În alte condiții menționate, reducerea
deschisă poate produce probleme și nu trebuie întreprinsă cu ușurință.
28. Care dintre următoarele este cea mai bună modalitate de a conserva amputat
parte pentru replantare:
O Imersie în soluție salină rece
В Imersie în lactat ringer rece

С Imersie în soluție de antibiotic rece
D Răcire uscată cu gheață

E Înghețare profundă.
D Răcirea uscată cu gheață este cea mai bună modalitate de a păstra partea amputată, deoarece
aceasta provoacă cea mai mică alterare a structurilor tisulare.
29. Care dintre următoarele fracturi se vindecă cel mai lent și dezvoltă adesea lipsa de
consolidare: O fractură intracapsulară a colului femural Â Scafoid
С Treimea inferioară a tibiei

D Humerus proximal E
Femurul distal.
A Fracturile de col femural intracapsulare se vindecă cel mai lentă și dezvoltă lipsa de
consolidare într-un procent mai mare de cazuri în comparație cu fracturile de scafoid și
tibia distală, ambele tind de asemenea să se vindece lent din cauza aportului deficitar de
sânge a unui fragment. Fracturile de humerus proximal și de femur distal nu merg de
obicei la consolidarea întârziată.
30. Cea mai frecventă cauză a eșecului fixării interne a fracturii este:
A Infecție Â
Fractură de oboseală a implantului
С Coroziunea implantului
D Slăbirea implantului E
Reacția metalului.
O infecție în urma unei operații deschise este cea mai frecventă cauză a eșecului
în urma fixării interne. Toți ceilalți factori pot duce, de asemenea, la complicații
dar. statistic nu sunt la fel de importante
31. Chimic Tencuiala Parisului este:

Un carbonat de calciu
В Fosfat de calciu
С Sulfat de calciu
D Sulfat de calciu anhidru
E Sulfat de calciu hemihidratat.
E Pulberea de ipsos din tigăi din punct de vedere chimic este sulfat de calciu semihidrat .
32. Care dintre următoarele nu se observă într-un caz de embolie grasă:

A Globule de grăsime în urină
В Tensiune cardiacă stângă pe

ECG С Aspect de furtună de zăpadă pe radiografia
toracică D Tensiune normală de dioxid de carbon în sângele
arterial E Tensiune scăzută de oxigen în sângele arterial.
Â ECG va arăta tensiunea inimii drepte și nu tensiunea inimii stângi.
33. Reducerea închisă cu fixare percutanată K-wire este cea mai potrivită pentru: A
Fractură Bennett В Fractura maleolei laterale С Fractura maleolei mediale D Fractura
condilului tibial lateral E Fractura claviculei.
D Fracturile malunite sunt cea mai frecventă cauză de deformare a oaselor lungi, deoarece incidența
fracturilor este mult mai mare decât afecțiunile congenitale, de dezvoltare, metabolice, infecțioase și
neoplazice.
34. Într-o fractură de vindecare, cantitatea de formare a cartilajului

a crescut cu: A Imobilizarea rigidă Â Mișcarea la locul fracturii С
Necroza capetelor osoase D Placa de compresie E Infecție.
В Cu mai multă mișcare la locul fracturii, cu atât mai mult va fi formarea cartilajului și poate apărea
neuniunea. Placarea prin compresie ajută la conversia cartilajului în os și, prin urmare, vindecarea
fracturilor poate avea loc în caz de întârziere sau neconsolidare.
Infecția întârzie toate etapele reparației fracturii.
35. Cea mai reușită metodă de tratare a lipsei de consolidare este: A

Placarea prin compresie В Compresia prin fixator extern С Adăugarea
de BMP
D Grefa osoasă E
Stimulare electrică
D Grefa de os este cea mai reușită și utilă metodă de tratare a lipsei de consolidare.
BMP (Proteina morfogenetică osoasă) nu a fost încă izolată Alte trei metode sunt potrivite numai
în anumite situații specifice.
36. Care dintre următorii mușchi nu formează manșeta rotatorilor

umăr:
Un Subscapular
В Supraspinatus
С Infraspinatus
D Teres minor
E Teres major.
E Cu excepția muschilor teres major, toți ceilalți mușchi menționați sunt îndeaproape
aplicat pe capsula articulației umărului și formează manșeta rotatoare.
37. Care este cea mai frecventă complicație a fracturii diafizei mediane
de humerus:
O Malunion
В Neunire
С Paralizia nervului radial
D Leziunea arterei brahiale
E Leziunea nervului ulnar.
A Majoritatea fracturilor diafiselor humerale sunt tratate conservator si

maluniunea (de obicei, nici deformă estetic, nici funcțional) este cea mai frecventă
complicație. Dacă fractura a fost tratată prin fixare internă, aceasta va deveni o complicație
rară. Următoarea cea mai frecventă complicație este leziunea nervului radial în șanțul
spiralat, unde nervul este în contact direct cu osul.
Neconsolidarea este mai puțin frecventă, iar leziunea arterei brahiale este rară.
38. Cea mai frecventă cauză a deformării cubitus varus care urmează
Fractura supracondiliană malunită a humerusului este:
A Defectuozitate de rotație
В Deplasare medială
С Deplasarea proximală
D Deplasarea posterioară
E Leziuni epifizare.
A Deformarea de rotație internă a fragmentului distal contribuie în principal la

cubitus varus. Al doilea factor este deplasarea medială a fragmentului distal.
Deplasarea proximală și posterioară nu provoacă cubitus varus. Fractura apare cu mult
deasupra epifizelor humerusului distal și nu are loc leziunea epifizară.
39. Cel mai frecvent os fracturat este:

Un Hamat
В Triquetrum
С Lunate
D Capitate
E Scafoid.
E Scafoid este cel mai frecvent osul carpian lezat. Lunatul este al doilea cel mai frecvent rănit os
carpian, deși nu se fracturează, dar este implicat în luxația lunar și luxația perilunară a carpului.
40. Care este cea mai gravă complicație a fixării interne a

fractură a ambelor oase ale antebrațului:
O Infecție
В Unire în cruce
С Limitarea rotației antebrațului
D Refractura
E Non-uniune.
A Dezvoltarea infecției după reducerea deschisă a fracturii este cea mai gravă complicație. Toate
celelalte complicații menționate pot apărea și în urma reducerii deschise și a fixării interne.
41. Care dintre următoarele burse produce simptome la umăr

sindrom de impingement:
O bursă subacromială
В Bursa subdeltoidă
С Bursa în relație cu tendonul subscapular
D Bursa în raport cu latissimus dorsi
E Bursa între procesul coracoid și capsulă.
A Simptomele sindromului de impingement sunt produse atunci când bursa subacromială este
presată între capul humeral și suprafața inferioară a arcului coraco-acromial.
42. Care este cea mai frecventă complicație a supracondilului

fractura de humerus:
O Malunion
В Miozita osificantă
С Rigiditatea cotului
D contractura lui Volkmann
E Non-uniune.
O unire Mal, în special dezalinierea rotațională; este cea mai frecventă complicație și are
ca rezultat deformarea cubitus varus. Neuniunea este foarte rară și toate celelalte complicații nu
sunt frecvente, cea mai gravă complicație este iscnemia Volkmann.
43. Care este cel mai timpuriu indiciu al ischemiei Volkmann:

O durere
В Paloare și umplere capilară slabă
С Parestezie în zona nervului median
D Contractura degetelor
E Gnagrena din vârfurile degetelor.
Un semn precoce al compromisului vascular este durerea persistentă care este

exacerbată la extensia pasivă a degetelor. Trebuie luate măsuri în această etapă. Paloarea,
umplerea capilară slabă, absența pulsului radial și parestezia în zona nervului median sunt, de
asemenea, semne precoce, dar pot să nu fie prezente în toate cazurile și nu ar trebui să aștepte
aceste semne. Contractura si gangrna este un fenomen foarte tardiv.
44. Care dintre următoarele este adevărată despre fractura Monteggia:

A Se asociază de obicei cu nervul interos posterior
paralizie
В De obicei, poate fi tratat conservator la adulți С Nu este o
leziune a copiilor D Este o combinație de fractură de radius cu
articulația radio-ulnară distală
luxația E Este
o combinație de fracturi ale ulnei proximale cu luxație
E Fractura Monteggia cuprinde fractura ulnei proximale cu luxație a capului radial.

Poate apărea la copii. La adulți, majoritatea cazurilor vor avea nevoie de fixarea internă a ulnei, în
timp ce la copii majoritatea pot fi tratate conservator. De asemenea, nu este asociată în mod normal
cu paralizia nervului interos posterior.
45. Un bandaj pentru guler și manșetă va fi cel mai potrivit tratament pentru
care dintre următoarele leziuni:
O fractură a diafară a humerusului
В Fractură nedeplasată a gâtului humerusului
С Fractură Monteggia
D Luxația cotului
E Fractura capului radial.
В Toate fracturile colului humeral nedeplasate la toate vârstele și majoritatea

fracturile deplasate la vârstnici pot fi tratate în siguranță în guler și manșetă. Toate celelalte leziuni
menționate necesită un tratament mai elaborat. După reducerea luxației cotului, cotul poate fi
uneori imobilizat în flexie în bandajul gulerului și manșetei, dar aceasta nu este o metodă sigură de
tratament.
46. Care dintre următoarele nu este aplicabilă fracturii radiale a colului:

A Este o leziune comună la copii decât la adulți
Â Angularea poate fi de obicei redusă prin manipulare
С Reducerea deschisă este uneori necesară
D Mecanismul de accidentare este căderea pe mâna întinsă
E Este o leziune epifizară de tip salter V.
E Fractura radială a colului este o leziune epifizară de tip S alter 2. La copii capul radial nu
trebuie excizat, deoarece aceasta va duce la reducerea lungimii razei, luxarea articulației radio-
ulnare inferioare și limitarea rotației antebrațului. De obicei, manipularea reușește să reducă
înclinarea și rareori este necesară reducerea deschisă.
47. Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre fractura supracondiliană a
humerusului:
O deplasare anterioară a fragmentului distal este frecventă decât
deplasare posterioara
В Cubitus valgus este frecvent decât cubitus varus după maiunion С Complicațiile
neurologice sunt de obicei tranzitorii D Slăbiciunea flexiei cotului este o
complicație frecventă a acesteia
leziune
E Destul de des articulația cotului dezvoltă anchiloză osoasă în urma acesteia
rănire.
С Poate să apară leziuni la oricare dintre cei trei nervi majori, dar este mai probabil să fie
neurapraxie sau axonotmeză. Diviziunea completă a nervului este rară. Deplasarea
posterioară a fragmentului distal este obișnuită și la fel este și dezvoltarea deformității în
varus după malunion. Slăbiciunea flexiei cotului și anchiloza osoasă nu apar.
48. La care dintre următoarele fracturi de scafoid este cel mai predispusă
dezvoltă necroză avasculară:
O Fractură a taliei scafoidului
В Fractura tuberculului
С Fractura polului distal
A Aproape 90% fracturi de scafoid apar prin talie. Aportul de sânge la scafoid intră la nivelul
tuberculului și într-o creastă îngustă la talie. Datorită acestui aranjament particular al
aportului de sânge, jumătatea proximală devine adesea avasculară după fractura la nivelul taliei.
49. Tragerea căruia dintre următorii mușchi face dificilă menținerea reducerii fracturii lui
Bennett:
A Flexor lung al pulgarului В
Flexor lung al pulgarului С
Extensor lung al pulgarului D
Opusul polgarului E Abductor
lung al pulgarului.
E În urma fracturii lui Bennett, diafisul metacarpianului este deplasat de

tragerea neopusă a mușchiului abductor lung al pulgarului.
50. Operația Putti-Platt este utilizată pentru:

A Non-uniunea humerusului
В Luxația rotulei
С Luxația capului radial
D Luxație recurentă a umărului
E Luxația recurentă a tendoanelor peroniere.
D Operația Putti-Platt constă în reefingul capsulei anterioare a

articulația umărului și mușchiul subscapular și este utilizat pentru tratamentul luxației
recurente ale umărului. Scopul operațiunii este de a limita rotația externă care determină
luxarea capului humeral.
51. Cel mai bun tratament pentru fractura colului humeral la un pacient de 60 de ani va fi:
A Bandaj pentru guler și manșetă, urmat de fizioterapie В Reducere
deschisă și spica ipsos С Reducere deschisă și fixare internă D
Manipulare închisă și spica gips E Gipsat suspendat
O rigiditate a umerilor este cea mai serioasa problema decat grija

alinierea (malalinierea poate fi îngrijită printr-o gamă largă de mișcări ale umărului) și unire (uniunea
are loc întotdeauna deoarece acesta este în principal os spongios cu vascularizare bună). Tencuiala
spica este contraincriminată, deoarece acest lucru va face umărul rigid și dureros. Gipsul suspendat
este tratamentul fracturii diafisului humeral.
Fixarea internă a fracturii colului humeral poate fi necesară rar în fracturile deplasate la
vârsta fragedă.
52. Incapacitatea de a extinde articulația interfalangiană a degetului mare pentru câteva săptămâni
după fractura lui Colles indică dezvoltarea:

Un sindrom de compartiment
В Paralizia nervului interos posterior
С Avulsie de inserare a extensorului lung al pulgarului
D Ruptura de uzură a tendonului extensor lung al pulgarului la locul
fractură
E Ruptura mușchiului extensor lung al abdomenului.
D Această ruptură de uzură este mai frecventă după nedeplasată și minim

a deplasat fractura lui Colles. Deoarece este o ruptură prin uzură, capetele tendonului sunt uzate și
repararea directă nu este posibilă. Tratamentul constă, prin urmare, în transferul tendonului extensor
indicis la ciotul distal al tendonului extensor lung al pulgarului.
Sindromul compartimentar este o complicație precoce.
53. Care este tratamentul obișnuit pentru luxația acromio-claviculară veche

simptomatică:
A Artrodeza articulației acromio-claviculare

В К-sârmă de fixare a articulației
С Fixarea articulației cu șuruburi
D Rezecția capătului exterior al claviculei
E Acromionplastie.
D Rezecția 1" exterioară a claviculei și capsulorafia produce ameliorarea satisfăcătoare a simptomelor.

Transferul vârfului coracoidului cu mușchii săi atașați este următoarea metodă de tratament. articulația
claviculară este aproape imposibil de realizat și dacă este realizată va afecta foarte mult mobilitatea
centurii scapulare.Acromionplastia este utilizată pentru cazurile insolubile de sindrom de impingement.
54. În ceea ce privește fractura de claviculă care dintre următoarele

afirmația este incorectă:
O fractură este cea mai frecventă în treimea medială
В Neunirea este rară
С Majoritatea cazurilor pot fi tratate conservator

D Fractura apare de obicei din cauza unei leziuni indirecte
E Fractura este frecventă în treimea mijlocie.
O claviculă se fracturează de obicei prin cădere cu mâna întinsă, iar forța transmisă rupe osul în
locul unde două curbe se întâlnesc și, prin urmare, fracturile sunt cele mai frecvente în treimea
mijlocie a osului. Toate celelalte afirmații despre unirea și tratamentul fracturii de claviculă sunt corecte.
55. Care dintre următoarele este incorectă cu privire la dislocarea semilunarului:

Un lunar dislocat apare triunghiular în loc de dreptunghiular
radiografie AP
В Luxația este cel mai ușor de recunoscut pe raze X din vedere laterală С
Necroza avasculară este frecventă după luxație
D Lunatul se luxează posterior E Poate

apărea compresia nervului median.
D În luxația totală a semilunarului osul se luxează anterior și de aceea nervul median poate fi
comprimat. Dacă deducția închisă nu reușește, reducerea deschisă se efectuează de la antenor
»ch În plus, abordarea anterioară permite retinaculului spung ® ST să decomprima tunelul
carpian și nervul med,un. Toate celelalte afirmații sunt corecte.
56. Care dintre următoarele nu este aplicabilă fracturii de scafoid:

Un mecanism de rănire este căderea pe mâna întinsă.
В Este frecventă la adulți decât la persoanele în vârstă
С Adesea se dezvoltă non-uniunea
D Fractura la nivelul taliei este cea mai frecventă
E Necroza avasculară este rară.
E Necroza avasculară a fragmentului proximal este destul de comună , deoarece alimentarea cu

sânge în această porțiune vine într-o direcție retrogradă și întregul pol proximal este acoperit de
cartilaj articular și nu are loc pentru ca canalele vasculare să intre în această parte a osului.
57. Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre luxația articulației
interfalangiene a degetului:
A Este o leziune de flexie
В Este o leziune de extensie
С Reducerea este adesea instabilă
D Falanga distală este deplasată anterior în raport cu cea proximală
falange E
Nu este necesar să se testeze stabilitatea după reducerea
dislocare.
В Dislocarea articulațiilor interfalangiene este o leziune de extensie, iar falangea distală este
deplasată dorsal în raport cu falange proximo. Cel mai adesea reducerea este stabilă și stabilitatea
acesteia trebuie verificată imediat după manipulare. Reductoa instabilă se datorează de obicei
unei fracturi asociate care poate fi recunoscută cu raze X și necesită fixare internă.
58. Care este tratamentul obișnuit pentru lipsa de consolidare simptomatică a scafoidului la un
pacient tânăr:
A Foraj de fragmente de scafoid
В Forarea fragmentelor de scafoid și grefarea osoasă
С Grefa osoasa si excizia stiloidului radial
D Artrodeza încheieturii mâinii
E Excizia scafoidului.
С Grefa osoasa si excizia stiloidului radial este tratamentul obisnuit pentru lipsa de consolidare
simptomatica a scafoidului. Forajul singur” nu are nicio valoare. Excizia scafoidului lasă în urmă o
încheietură slabă și instabilă. Atunci când grefarea osoasă a eșuat, excizia stiloidului radial va ameliora
simptomele într-o mare măsură. Neuniunea scafoidului poate produce pe termen lung antrită degenerativă
radiocarpiană care necesită artrodeză a încheieturii mâinii. Când neuniunea scafoidului este o constatare
întâmplătoare fără simptome, aceasta poate fi lăsată fără niciun tratament
59. Care dintre următoarele leziuni este „degetul mare al gardianului de joc”:
A Ruptura ligamentului colateral ulnar al încheieturii mâinii
В Ruptura ligamentului colateral ulnar al articulației metacarpofalangiene
degetul
mare С Ruptura ligamentului colateral ulnar al articulației interfalangiene a

deget mare
D Fractura bazei metacarpianului degetului mare E

Fractura gâtului metacarpianului policelui.
В Rănirea apare din cauza abducției forțate la nivelul articulației metacarpofalangale a degetului mare
și a fost descrisă în mod clasic la persoanele care storceau gâtul animalelor mici prinse în timpul
vânătorii. Diagnosticul poate fi confirmat prin efectuarea de radiografii de stres. Ruptura parțială poate
fi tratată cu ipsos de tip scafoid, dar pentru ruptura completă se recomandă repararea operativă.
60. Care dintre următoarele nu este adevărată despre luxația posterioară a umărului:
Se poate dezvolta o luxație recurentă

Â Reducerea poate fi instabilă
С Pacienții cu luxație neredusă pot avea o funcție bună

D Diagnosticul clinic este ușor
E Leziunea nervului axilar este mai puțin frecventă.
D Diagnosticul luxației posterioare a umărului poate fi adesea omis și nu este ușor atât clinic, cât și
radiologic. Reducerea este destul de des instabilă, iar spica umărului este necesară cu umărul în abducție
și rotație externă.
Se poate dezvolta luxația recurentă, iar leziunea nervului axilar este neobișnuită, deoarece luxația
posterioară nu întinde nervul care merge dinspre posterior spre anterior.
61. Cea mai frecventă cauză a deformării unui os lung este:

O Osteoporoza
В Rahitism
С boala lui Paget

D Fractură malunită
E Displazie fibroasă.
В Presiunea locală asupra plăgii și ridicarea piciorului este cea mai sigură și
cea mai eficientă metodă de a opri sângerarea. Garouul poate fi periculos dacă nu este
utilizat corespunzător. Doar elevația și presiunea locală asupra arterei femurale sunt
ineficiente.
62. Care este al doilea aspect ca important în tratamentul

fracturi ale oaselor lungi:
O alimentație adecvată a pacientului
В Reducere anatomică precisă
С Imobilizare
D Restabilirea alinierii osoase
E Antibiotice.
С În primul rând, cerința pentru a asigura vindecarea fracturilor osoase lungi pentru a
restabili funcția este reducerea fragmentelor osoase într-o aliniere bună, astfel încât să nu
apară malunion. Reducerea anatomică precisă nu este necesară.
Al doilea aspect important este imobilizarea fracturii.
63. Care deformare în fractura malunită este cel mai probabil să se corecteze prin
remodelare:
A Deformare unghiulară în mijlocul diafizei în planul
mișcarea articulației
apropiate Â Deformarea unghiulară în planul de mișcare a articulației apropiate când
deformarea este în zona metafizară
С Malalinierea rotațională D
Deformarea unghiulară aproape de capătul osului când angulația este într-o
plan la 90° față de planul de mișcare al articulației din apropiere.
E Scurtarea lungimii osoase.
В Deformarea unghiulară în planul de mișcare al articulației din apropiere are

potential maxim de remodelare. Remodelarea este încă mai bună dacă deformarea este
aproape de capătul osului. Procesul este rapid în creșterea copiilor și încetinește pe măsură
ce ajunge la vârsta adultă. Alinierea defectuoasă a rotațiilor nu se corectează niciodată.
Scurtarea lungimii osoase se va corecta într-o oarecare măsură la un copil în creștere,
deoarece fractura induce puțină creștere excesivă a osului lung.
64. Care este cel mai important aspect al tratamentului zdrobirii

sindrom care implică o extremitate:
O Amputație
Â Echilibrul fluidelor și electroliților
С Dializa
D Antibiotice
E Oxigenul hiperbaric.
Amputația proximală față de nivelul leziunii este cel mai important aspect al tratamentului. În
același timp, menținerea echilibrului fluidelor este de asemenea importantă.
Poate fi necesară dializa. Antibioticele au într-adevăr valoare profilactică.
Oxigenul hiperbaric nu are niciun rol.
65. În fixarea interfragmentară șurubul funcționează producând:

O compresie
В Distragerea atenției
С Mecanism anti-alunecare
D Forfecare crescută
Un șurub funcționează prin conversia solicitărilor de torsiune (utilizate în timpul inserției sale) în
forță de compresiune și aceasta menține suprafețele de fractură în apoziție strânsă.
Acesta este mecanismul de bază pe care funcționează șurubul.
66. Tratamentul de bază al majorității non-uniunilor este:

A placare prin compresie
В Continuarea atelei externe
С Stimulare electrică
D Grefa osoasa
E Phemister altoirea.
D Într-o neuniformitate stabilită, împrospătarea capetelor osoase și grefarea osoasă este

tratamentul obișnuit. Stimularea electrică și placarea prin compresie sunt indicate numai în
anumite cazuri limitate. Altoirea Phemister este o metodă de grefare osoasă în cazurile în care
fragmentele osoase sunt bine aliniate.
67. Fixatorul extern nu este indicat în:

O fractură mărunțită
В Fractură asociată cu leziuni severe ale țesuturilor moi
С Fracturi infectate
D Fractură închisă simplă a diafisului humeral
E Fractură asociată cu arsuri.
D Utilizarea fixatorului extern este contraindicată în cazul unei fracturi necomplicate.

Este o metodă indispensabilă de tratare a fracturilor în asociere cu infecții, arsuri și leziuni
severe ale țesuturilor moi care necesită pansament repetat și grefare de piele. Fixatorul extern
este, de asemenea, utilizat pe scară largă în scopul prelungirii membrelor.
68. Cea mai frecventă cauză a refracturii după îndepărtarea externă

fixatorul este:

В Fractură prin tractul pinului
С Absența calusului periostal
D Destresant producând anularea cortexului
E Necroza avasculară a fragmentelor osoase.
O infecție a tractului Pin este de departe cea mai frecventă problemă. Pe lângă complicațiile
menționate, pot apărea leziuni neurovasculare în timpul introducerii știfturilor și poate apărea
refractura după îndepărtarea fixatorului.
69. În urma fracturii diafisului femural, rigiditatea genunchiului apare din cauza:
O fibroză a vastului mediu
В Scurtarea dreptului femural
С Fibroza retinaculului patelar
D Aderența rotulei la condilii femurali
E Toate cele de mai sus
E Toți factorii menționați împiedică excursia distală a rotulei

și astfel limitează flexia genunchiului. Acesta este motivul pentru care exercițiile precoce ale
cvadricepsului și mobilizarea patelară după fractura femurală sunt importante.
70. Care este cel mai serios dezavantaj al fixatorului extern:

В Slăbirea bolțurilor
С Protectia stresului osteoporoza
D Fractura nu poate fi comprimată
E O altă fractură poate apărea prin tractul știftului.
O infecție a tractului Pin este cea mai frecventă și gravă complicație

de utilizare a fixatorului extern. Dacă a fost utilizat un ansamblu fixator foarte rigid, îndepărtarea
acestuia ar trebui să fie în etape pentru a depăși osteoporoza de protecție împotriva stresului.
În majoritatea fixatoarelor bune este posibil fie să comprimați, fie să distrageți atenția fracturii.
Slăbirea știfturilor poate fi minimizată prin menținerea bolțurilor sub compresie.
Fractura ulterioară prin tractul pinului este o altă problemă potențial serioasă cu utilizarea
fixatorului extern.
71. Care este cel mai bun tratament pentru o tibie oblică! fractura diafară care s-a redeplasat
după reducerea inițială bună închisă și imobilizarea gipsului
O împletire de ipsos
В Remanipulare și ipsos
С Reducere deschisă și fixare internă
D Tracțiunea scheletică
E Contravântuire turnată.
С Fracturile oblice sunt dificil de ținut în ipsos și cel mai bun tratament este fixarea internă dacă
reducerea nu poate fi realizată sau s-a pierdut după manipularea închisă. Tracțiunea scheletică de
la pinul calcanean sau supramaleolar este următoarea cea mai bună opțiune disponibilă. Tracțiunea
trebuie menținută timp de 3-4 săptămâni până la unirea timpurie. În această etapă, când fractura
este deformabilă, dar nu deplasabilă, se poate aplica tencuiala sau suportul turnat. Aparatul gipsat
nu poate fi folosit până când nu există uniunea precoce a fracturii.
72. Fractura barei de protecție este numele dat:

O Fractură de tibie și peroné
В Fractura tibiei laterale! condil
С Fractura rotulei
D Fractura condilului femural lateral
E Fractura coloanei tibiale.
B Din punct de vedere istoric, fracturile condiliene tibiale au fost denumite fracturi
„bumper” sau „fender”. Dar căderile de la înălțime sunt și | cauze comune ale acestor leziuni.
73. Închirirea intramedulară a fracturii diafiselor femurale este contraindicată:

°
A Când există compunere
В Când fractura este transversală
С Când fractura este în partea cea mai îngustă a osului
D În lipsă de unire la adulți
E La un copil.
E Închirirea intramedulară este contraindicată la copii din cauza pericolului de deteriorare a capetele
osoase în creștere și, de asemenea, atunci când copilul crește, unghia va deveni complet înfiptă
adânc în os și nu poate fi îndepărtată. În fracturile compuse, orice dispozitiv de fixare internă trebuie
utilizat după luarea în considerare a complicațiilor. Toate celelalte indicații sunt ideale pentru fixarea
unghiei intramedulare.
74. Un pacient dezvoltă sindrom compartimental (umflare, durere

și amorțeală) în urma manipulării și tencuielii pt
fractură a ambelor oase ale piciorului. Care este cel mai bun tratament:
A Despicați tencuiala
В Ridicați piciorul
С Infuzie de dextran cu greutate moleculară mică
D Ridicați piciorul după despicarea tencuielii
E Efectuați decompresia operativă a compartimentului facial.
E Ori de câte ori diagnosticul de sindrom de compartiment este confirmat (creșterea presiunii
compartimentului măsurată de traductor) sau suspectat; Cel mai sigur și cel mai bun mod de acțiune este
decompresia operativă a compartimentului facial strâns. Orice întârziere va produce necroză musculară
ireversibilă. Toate celelalte tratamente menționate sunt un acompaniament al operației de decompresie!
75. Care dintre următoarele este pasul cel mai important când
K-nailing se face pentru fixarea fracturilor proaspete ale diafiselor femurale.
O alezare bună a canalului medular pentru a prelua unghiile cu cel mai mare diametru
В Fără alezarea canalului medular
С Ar trebui să se facă cuie închise
D Grefa osoasa trebuie facuta intotdeauna odata cu
E Un cui cu diametru mic trebuie selectat.
O alezare adecvată a canalului medular pentru a accepta unghiile cu cel mai mare diametru
este pasul cel mai important, deoarece aceasta crește rigiditatea fixării. După acest următor
pas important este să folosiți o unghie de lungime adecvată. Închiderea în cuie este o
procedură dificilă și, în scopuri practice, închirirea în cuie este adecvată. Grefa de os trebuie
adăugată în fracturile vechi, fracturile mărunțite și neuniuni.
76. Care dintre următoarele este cea mai frecventă complicație

Fractura lui Colles:
A Rigiditatea degetelor
В Rigiditatea încheieturii mâinii
С Rigiditatea umărului
D Subluxatia articulatiei radio-ulnare inferioare cu durere
Osteodistrofia E Sudeck.
R Toate complicațiile menționate pot apărea după fractura lui Colles, dar din aceste îndoituri a degetelor
este cea mai frecventă complicație. Următoarea cea mai frecventă complicație este malunionul, urmată
ca frecvență de rigiditatea umărului.
Altele sunt mai puțin frecvente, dar deloc rare. Complicația cea mai puțin frecventă este ruptura
spontană a tendonului extensorului lung al pulgarului. Neunirea este foarte
rar.
77. Fractura lui Colles Malunited produce Care dintre următoarele

deformare:
O deformare a cazmalei de grădină
В Deformarea furculiței pentru cină
С Deformarea Madelung
D Deformarea gâtului de lebădă
E Deformarea butonierei.
В Fractura Malunited Colles produce o deformare a furculiței.

78. Care este tratamentul obișnuit pentru acromio vechi simptomatic

luxatia claviculara:
A Artrodeza articulației acromio-claviculare

В К-sârmă de fixare a articulației
С Fixarea articulației cu șuruburi
D Rezecția capătului exterior al claviculei
E Acromionplastie.
D Rezecția exterioară a 1" a claviculei și capsulorafia produce ameliorarea satisfăcătoare a

simptomelor. Transferul de sus a coracoidului cu mușchii săi atașați este următoarea cea mai bună
metodă de tratament. Fixarea cu fir K și șurub lag sunt tratamentul luxației acute. Artrodeza acromio-
claviculară articulația este aproape imposibil de realizat și dacă este realizată va afecta foarte mult
mobilitatea centurii scapulare.Acromionplastia este utilizată pentru cazurile insolubile de sindrom de

impingement.
79. În ceea ce privește fractura de claviculă care dintre următoarele afirmații este
incorect:
O fractură este cea mai frecventă în treimea mediană
Â Neconsolidarea este rară
С Majoritatea cazurilor pot fi tratate conservator D

Fractura apare de obicei din cauza unei leziuni indirecte E
Fractura este frecventă în treimea mijlocie.
O claviculă se fracturează de obicei prin cădere cu mâna întinsă, iar forța transmisă rupe osul în locul
unde două curbe se întâlnesc și, prin urmare, fracturile sunt cele mai frecvente în treimea mijlocie a
osului. Toate celelalte afirmații despre unirea și tratamentul fracturii de claviculă sunt corecte.
80. Care dintre următoarele afirmații nu este corectă despre fracturile gleznei
O fractură maleolară nedeplasată poate fi tratată satisfăcător prin
imobilizarea ipsos В
Vizualizare stres Raze X sunt necesare pentru a înțelege întinderea completă a
leziune în fracturile gleznei С
Reducerea precisă este necesară pentru a preveni dezvoltarea
osteoartrita gleznei D
Rotația externă și abducția piciorului este cel mai frecvent mod
de fracturi de gleznă
E Leziunea de aducție este cea mai puțin frecventă cauză a fracturilor de gleznă.
В În prezența unei fracturi, direcția și deplasarea liniei de fractură indică mecanismul și amploarea leziunii
și, de asemenea, indică indirect
prezența leziunilor ligamentare. Vizualizarea la stres a gleznei este importantă atunci când nu este
vizibilă nicio fractură după o leziune semnificativă și se suspectează ruptura completă a ligamentului,
ceea ce se arată în vederea la stres prin înclinarea talusului și necesită tratament pentru a preveni
instabilitatea cronică a gleznei. Toate celelalte afirmații referitoare la fracturile gleznei sunt adevărate.
81. În entorsa gleznei, cel mai frecvent ligament rupt este:

Un ligament tibio-talar
В Ligamentul deltoid
С Ligamentul talo-fibular posterior
D Ligamentul fibular calcaneo
E Ligamentul talo-fibular anterior.
E Entorsa gleznei este o leziune inversă, iar ligamentul talo-fibular anterior este primul care este
afectat. O leziune mai severă poate afecta, de asemenea, originea extensorului scurt al degetelor și
ligamentul calcaneo-fibular.
82. Care dintre următoarele leziuni se numește „fractură a aviatorului”

Fractura lui Pott
В Luxația totală a talusului
С Fractura gâtului metatarsian
D Luxație subtalară
E Fractura gâtului talusului.
E Dorsiflexia bruscă a gleznei, atunci când avionul se prăbușește, produce impactul

marginii anterioare a tibiei distale împotriva gâtului talusului producând o fractură. Acesta a fost cel
mai comun mod de fractură a gâtului talusului și, prin urmare, a fost numit fractură de aviator.
Aceeași rănire în prezent apare destul de des în accidente de motocicletă și de mașină.
83. Leziunea prin abducție, rotație externă produce atât fractura Dupuytren, cât și fractura
Maisonneuve. Care dintre următoarele leziuni diferențiază una de alta:
A Nivel de fractură în maleola medială

В Nivelul fracturii în maleola laterală
С Nivelul fracturii în peroneu
D Prezența sau absența diastazei articulației tibio-fibulare inferioare
E Prezența sau absența celei de-a treia maleole.
С Atât fracturile Dupuytren, cât și cele Maisonneuve sunt leziuni similare, care au ca rezultat
fractura maleolei mediale sau ruptura ligamentului deltoid, ruptura membranei interoase, diastaza
și fractura peroronului. Nivelul fracturii în peroneu diferențiază unul de celălalt. În fractura fibulară
a lui Dupuytren
fractura este în treimea sa inferioară, în timp ce în fractura Maisonneuve fractura fibulară este
situat în treimea sa proximală.
84. În ceea ce privește fracturile intraarticulare la genunchi, care dintre următoarele afirmații este
adevărată:
O mobilizare precoce a genunchiului este nerecomandabilă

В Fractura intercondiliană a femurului duce destul de des la avasculară
necroză
С Neconsolidarea fracturii de condil tibial este obișnuită D Aderențele

extraarticulare nu joacă niciun rol în producerea rigidității articulare E Fracturile intraarticulare
deplasate necesită de obicei o reducere deschisă.
А А.В.С. (Căile respiratorii, sângerarea și circulația) sunt prioritățile în

managementul pacientului grav rănit în această ordine.
85. În cazurile de fracturi ale piciorului, se aplică tencuiala deasupra genunchiului cu genunchiul ușor flectat
din care din următoarele motive:
A Pentru a evita întinderea capsulei posterioare a articulației genunchiului
В То menține ligamentele încrucișate relaxate
С То permit o deplasare mai ușoară
D Pentru a preveni transmiterea mișcărilor de rotație către fractură
site
E Aplicarea tencuielii este mai ușoară cu genunchiul ușor flectat.
В Presiunea locală asupra plăgii și ridicarea piciorului este cea mai sigură și
cea mai eficientă metodă de a opri sângerarea. Garouul poate fi periculos dacă nu este utilizat corespunzător.
Doar elevația și presiunea locală asupra arterei femurale sunt ineficiente.
86. Care dintre următoarele fracturi ale diafisului femural sunt cele mai multe
potrivit pentru fixarea internă cu unghia Kuntschner:
O fractură transversală a arborelui mijlociu
В Fractură în spirală a arborelui mijlociu
С Fractură oblică a treimii distale a diafizei
D Fractură subtrohanterică
E Fractură foarte mărunțită a arborelui mijlociu.
O unghie intramedulară (unghia K) este cea mai potrivită în fracturile transversale ale diafiselor mijlocii,
deoarece canalul medular este îngust și fractura devine foarte stabilă.
Fracturile spiralate și oblice lungi sunt cel mai bine tratate prin placare. Fracturile treimii distale sunt în
zona în care canalul medular este larg și fixarea unghiei intramedulare nu este rigidă. Acestea și fracturile
subtrohanteriene sunt tratate cu dispozitive cu plăci unghiale. Fracturile mărunțite nu oferă un suport total pentru
unghia K și nu pot fi tratate prin această metodă. Acestea trebuie fie tratate conservator, fie prin fixare pe placă.
87. Cel mai bun tratament pentru un pacient de șaizeci și cinci de ani cu patru
Fractura intracapsulară a colului femural vechi de o săptămână este:
A Fixare internă
В Fixare internă cu grefă de pedicul muscular

С Me Murray osteotomie
D Artroplastie de hemirelocuire
E Înlocuirea totală a șoldului.
D La pacienții în vârstă, indiferent de durata leziunii, artroplastia de hemirelocuție

este procedura de elecție, deoarece pacientul poate fi mobilizat precoce, evitându-se astfel complicațiile
generale ale imobilizării. În fractura veche, fixarea internă este ineficientă. Fixarea internă cu grefa de
pedicul muscular este o procedură utilă, deoarece induce vascularizarea pentru a ajuta la unirea fracturii
și, de asemenea, restabilește anatomia normală. Cu această operație și, de asemenea, cu osteotomia Me
Murray, suportarea greutății trebuie amânată cu multe luni și, prin urmare, aceste operații sunt utilizate
numai la pacienții mai tineri.
88. Care dintre următoarele este un tratament de preferat timp de șase săptămâni
fractură intrascapulară veche a colului femural în treizeci și cinci de ani
om batran:
O artroplastie de hemirelocuire
В Eu Murray Osteotomie
С Smith Peterson Nailing
Fixarea știftului lui D Moore
E Tencuiala spica.
В Într-o fractură veche intracapsulară a colului femural, orice formă de imobilizare externă nu
este de folos. Fixarea internă este potrivită în fracturile proaspete când gâtul nu este absorbit și
suprafețele fracturilor sunt proaspete. După trei săptămâni începe o anumită absorbție a capetelor
fracturate și o reducere precisă nu este posibilă. În această etapă, osteotomia Me Murray este procedura
cea mai utilă, deoarece va crește vascularitatea, va reduce stresul pe linia de fractură și nu necesită
alinierea precisă a capetelor fracturate.
89. Care dintre următoarele este cea mai frecventă cauză a slăbirii corpului în articulația genunchiului.
O fractură a coloanei vertebrale tibiale
В Osteocondrita disecantă
С Fracturi intra-articulare
D Osteocondromatoza sinovială
E Menisc rupt.
E Ruptura statistică a meniscului este cea mai frecventă cauză de pierdere a corpului în
articulația genunchiului.
90. Care dintre următoarele este cel mai adevărat despre strămutate
Fractură intercondiliană (fractura TY) a femurului distal:
A Poate fi tratat adecvat prin tracțiunea pielii
В Ar trebui să fie redus cu precizie și fixat intern
С După o bună reducere și fixare, nu există niciun pericol
de rigiditate a
genunchiului D Non-uniunea nu este
neobișnuită E Fixarea percutanată a știftului este cel mai bun tratament.
В Această fractură are ca rezultat perturbarea suprafeței articulare și trebuie redusă cu

precizie și fixată intern. Tracțiunea scheletică poate fi uneori suficientă pentru fractura
nedeplasată. Aceste fracturi nu pot fi reduse satisfăcător prin manipulare închisă și, prin urmare,
fixarea percutanată a știfturilor nu este posibilă.
Fixarea cu pini nu va fi, de asemenea, atât de puternică încât să înceapă mișcările timpurii ale
genunchiului, ceea ce este important din cauza pericolului de rigiditate a genunchiului, care
poate fi destul de severă în ciuda reducerii precise. Neconsolidarea este rară, deoarece fractura
are loc în zona de os spongios abundent, cu aport de sânge bun.
91. Ce este adevărat despre fracturile supracondiliene de femur:

Un fragment distal se înclină în spate datorită tragerii gastrocnemiului
В Fragmentul distal se înclină anterior datorită tragerii cvadricepsului
С Poate fi tratat destul de bine prin K-nailing
D Poate fi tratat de obicei cu tracțiune Russell
E Poate fi complicată de leziuni ale nervului sciatic.
Un Gastrocnemius trage fragmentul distal și capătul său superior se înclină în spate,

iar uniunea defectuoasă în această poziție va provoca deformarea genu recurvatum.
Poate fi tratată conservator prin reducere și tracțiune cu genunchiul în flexie de 45°, iar din
acest motiv tracțiunea și tracțiunea Russel pe atela lui Thomas cu genunchiul drept sunt
inutile. Cel mai bun tratament pentru aceste fracturi este fixarea internă cu un aparat cu
lamă înclinată sau cu cuie Ender.
92. Care dintre următoarele nu se observă în fractura intracapsulară a colului femural.
Un colaps al capului după unirea fracturii

В Mai unire cu mai mult de 3" de scurtare
С Necroza avasculară a capului femural
D Neuniune
E Diagnosticul ratat.
В Daca fractura a unit scurtarea se datoreaza numai coxa vara si

de obicei nu este excesivă. Diagnosticul unei fracturi nedeplasate, impactate poate fi omis la
examenul clinic, deoarece pacientul poate mișca șoldul cu puțin disconfort și poate uneori să poată
merge și pe jos. Neconsolidarea și necroza avasculară sunt complicații bine cunoscute și incidența
lor este de aproximativ 25% fiecare. Deși fractura se poate uni, totuși o cantitate suficientă de
sânge a capului femural poate fi pusă în pericol pentru a produce necroză avasculară care, la
rândul său, poate duce la colapsul capului femural.
93. Linia Shenton este întreruptă în toate următoarele, cu excepția:

A Luxație posterioară a șoldului В
Fractură impactată a colului femural С Luxație
congenitală a șoldului D Luxație patologică a
șoldului E Artrita Tom Smith.
В Linia Shenton va fi întreruptă în toate cazurile când capul este deplasat

departe de acetabul (luxație) din cauza oricărei etiologii. Nu va fi rupt în fracturile colului femural
impactate nedeplasate.
94. Pentru o articulație a genunchiului dilatată care dintre următoarele poziții este
cel mai confortabil:
O extensie completă
В flexie de 30°
С Flexie de 60°
D flexie 90°
E flexie 120°.
В În flexia de 30°, articulația genunchiului are capacitatea maximă, iar presiunea lichidului
conținut sau a sângelui este minimă și, în consecință, există cea mai mică durere.
Capacitatea articulației genunchiului scade și, prin urmare, durerea crește atunci când genunchiul
este complet extins sau flexat mai mult de 30°-45°.
95. Care dintre următoarele este adevărată în ceea ce privește ruptura acută a tendinței
calcaneului (tendo-achilis):
A Apare din cauza rănirii directe
В Radiografia va confirma diagnosticul
С Comprimarea mușchilor gambei produce flexia planter a gleznei
D Apare de obicei la persoanele de vârstă mijlocie
E Reparația chirurgicală nu este necesară.
D Aceasta este o rănire a persoanelor de vârstă mijlocie care apare de obicei din cauza
exercițiilor fizice neobișnuite. Leziunea directă nu este cauza tendonului | ruptura deși
majoritatea pacienților simt ca și cum ceva s-a lovit. Razele X nu au nicio valoare în diagnostic.
Planterflexia gleznei la compresia gambei are loc atunci când
tendonul este intact iar absența lui semnifică ruptura tendonului. Reparația chirurgicală este
tratamentul de preferat.
96. Stabilitatea articulației genunchiului depinde în principal de:

O configurație Bony
В Mușchii
С Ligamentele
D Tendoanele
E Menisci.
С La genunchi, precum și la alte articulații, cum ar fi interfalangiene, încheietura mâinii

și articulațiile intervertebrale, stabilitatea depinde în principal de ligamente. În articulațiile sferice
precum șoldul, stabilitatea este asigurată de configurația osoasă. În articulația umărului foarte mobilă
principalele structuri de stabilizare sunt mușchii. Meniscurile și tendoanele nu contribuie semnificativ
la stabilitate.
97. Ruptura completă a tendonului calcaneului este cel mai bine tratată prin:
O Fizioterapie
В Artrodeza gleznei și articulației subtalar
С Pantof ridicat
D Transferul tendonului
E Explorarea și repararea chirurgicală.
E Ruptura tendo-achilisului, indiferent dacă este spontană sau traumatică, trebuie tratată prin
reparare chirurgicală cât mai curând posibil după leziune. Tendonul neunit produce o dizabilitate
severă la mers pe măsură ce împingerea este pierdută. Dacă este reparată mai târziu, trebuie utilizată
grefa fascială sau de tendon pentru a acoperi golul, iar recuperarea postoperatorie este lentă, iar
rezultatul final este mai puțin decât perfect.
98. În entorsa gleznei, cel mai frecvent ligament rupt este:

Un ligament tibio-talar
В Ligamentul deltoid
С Ligamentul talo-fibular posterior
D Ligamentul fibular calcaneo
E Ligamentul talo-fibular anterior.
E Entorsa gleznei este o leziune inversă, iar ligamentul talo-fibular anterior este primul care este afectat.
O leziune mai severă poate afecta, de asemenea, originea extensorului scurt al degetelor și ligamentul
calcaneo-fibular.
99. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată despre fractura rotulei.
A Chiar și fracturile nedeplasate necesită patelectomie
Â Expansiunea cvadricepsului poate fi intactă în cazul unei leziuni directe

С Expansiunea cvadricepsului este ruptă când decalajul este palpabil
între fragmentele rotuliene D
Genunchiul nu poate fi extins activ dacă expansiunea cvadricepsului este
rupt
E Fracturile patelar deplasate necesită tratament operator.
A Fracturile nedeplasate nu au o asperare semnificativă a suprafeței articulare și mecanismul

cvadricepsului rămâne, de asemenea, intact, de aceea nu este indicată patelectomia. Operația
este necesară pentru a repara expansiunea cvadricepsului și fie pentru realiniarea și fixarea
fragmentelor rotuliene deplasate dacă o suprafață articulară netedă poate fi restabilită, fie pentru
excizia fragmentelor pateilare atunci când fractura este atât de măcinată încât suprafața articulară
rotuliană va rămâne aspră.
100. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată despre leziunea severă a genunchiului prin
tulpina varusă:
A De obicei nu este necesar un tratament specific

В Fractura capului peroronului ar trebui să trezească suspiciunea acestei
leziuni С Nervul popliteu lateral poate fi deteriorat D Radiografiile de stres
sunt necesare pentru a confirma diagnosticul E Radiografia simplă poate fi
normală chiar și în prezența unei leziuni extinse .
A Dacă leziunea este severă, este necesară repararea chirurgicală a structurilor rupte
(ligamentul colateral lateral, capsula laterală și bicepsul femural) urmată de imobilizarea gipsată
cu genunchiul flectat la 30 de grade. Radiografia poate fi destul de des normală sau poate arăta
doar o fractură de avulsiune a capului peroronului. Radiografiile de stres sau examinarea sub
anestezie vor dezvălui amploarea completă a leziunii. Nervul popliteu lateral poate fi, de asemenea,
deteriorat din cauza leziunii de tracțiune.
101. Cum diferă scolioza paralitică de scolioza idiopatică:

A Progresul curbei se oprește după maturitate
В Scolioza poate progresa chiar și după maturitate
С Curbele sunt de obicei scurte
D Bracing-ul este destul de eficient în controlul progresului
Curba E nu devine niciodată foarte severă.
В Paralizia asimetrică a mușchilor paraspinali produce paralizie

scolioza. Curba se poate dezvolta și progresa chiar și după maturitate, este de obicei lungă și
poate deveni foarte severă. Bracing nu este la fel de eficient în controlul scoliozei paralitice precum
este în control
scolioza paralitică.
102. În mielomeningocel, scolioza apare din cauza:

A Paralizia asimetrică a mușchilor spinali și abdominali
В Deformări congenitale ale vertebrelor С Oblichitate

pelvină fixă D Oricare dintre cele de mai sus E
Niciuna dintre cele de mai sus.
D Pe lângă cauzele menționate, scolioza poate apărea și din cauza forțelor statice ale unei
malposturi cronice necesare de paralizie sau de o perioadă de decubit pentru îngrijirea presiunii
ischiatice sau trohanterice înclinate frecvent.
răni.
103. Înainte de operație, corectarea forțată a curbei scoliozei severe poate

fi realizat prin:
O tracțiune Halter
В Tracțiune halo-pelviană
С Turnbuckle turnat
Jachetă D Riser
E Cotrel distributie.
O tracțiune Halter nu oferă suficientă forță pentru a corecta o deformare severă de

scolioză, pentru care poate fi folosită oricare dintre celelalte metode menționate.
104. Cea mai frecventă complicație tardivă a fuziunii coloanei vertebrale în scolioză este:
O reapariție a diformității
В Pseudoartroză
С Deficit neurologic
В Pseudoartroza este cea mai frecventă complicație și aceasta duce în unele cazuri la dezvoltarea
recurenței deformării.

Orto Exam

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orto Exam

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMEN

2-Osificarea primară – este caracteristică:{

3-Ce afirmatie nu este corecta din cele de mai jos: {

4-Ce este caracteristica principala a unei fracturi deschise:{

8-In ce consta tratamentul sindromului de ischemie acută localizată, (sindromul

9-Ce reprezinta pseudartroza:{

10-La ce nivel sunt mai tolerate calusurile vicioase:{

11-Care este cauza necrozei osoase avasculare:{

13-Care este ordinea corecta a tratamentului ortopedic realizat in fracturi:{

14-Ce reprezinta osteosinteza:{

15-Care sunt funcţiile coloanei vertebrale:{

16-Fracturile de coloana vertebrala pot fi:{

17-Socul hipovolemic este o complicatie posibila dupa fractura de bazin:{

18-Care muschi este responsabil de deplasarea intalnita in fracturile de treime

19-Ce simptomatologie se poate intalni in fracturile de col chirurgical humeral cu

20-Ce afirmatii sunt incorecte legate de fractura Monteggia Stanciulescu:{

21-Ce deplasari se intalnesc in fracturile de epifiza distala de radius extraarticulare

22-Intre complicatiile tardive al fracturilor de col femural intalnim:{

23-Ce afirmatie nu este corecta legata de fracturile de rotula:{

24-Afirmatiile corecte legate de diastazisul intalnit in fracturile de glezna sunt:{

25-Entorsa de gradul III este definita anatomopatologic printr-una dintre

Ce nu este caracteristic pentru luxatia scapulohumerala:{

26-Necroza aseptica de cap femural este o complicatie intalnita frecvent dupa: {

27-Afirmatiile de mai jos legate de luxatiile de genunchi sunt adevarate cu

28-Rolul biomecanic al meniscurilor este redat corect cu exceptia:{

29-Fracturile deschise de tip IIIB dupa Gustillo-Anderson sunt caracterizate printr-

30-Următoarele afirmații cu privire la entorse sunt adevărate:{

33-Cu privire la luxații sunt adevarate următoarele afirmații, cu excepția:{

34-În luxația de cot:{

35-Tratamentul corect în luxații:{

37-Contuziile articulare se traduc clinic prin:{

38-Alegeți afirmațiile greșite cu privire la entorse:{

39-Traumatismele coloanei vertebrale se pot produce prin următoarele mecanisme

40-Complicațiile imediate ale traumatismelor coloanei vertebrale sunt:{

41-Traumatismele coloanei cervicale:{

42-Următoarele afirmații cu privire la traumatismele coloanei dorso-lombare sunt

43-Tratamentul fracturilor dorso-lombare presupune următoarele, cu excepția:{

44-Referitor la traumatismele bazinului sunt adevarate următoarele afirmații:{

46-Complicațiile fracturilor de bazin pot fi următoarele, cu excepția:{

47-Din tratamentul inițial al fracturilor de bazin fac parte următoarele, cu

48-Examenul clinic în fracturile bazinului relevă:{

49-Tratamentul conservator a fracturilor de humerus este :{

50-Urmatoarele afirmatii referitoare la clasificarea anatomo-patologică şi

51-Leziunile asociate a fracturilor supracondiliene pot fi:{

52-Urmatoarele afirmatii privind fractura de rotula sunt adevarate:

53-Clasificarea anatomo-patologica a fracturii diafizei tibiale include:{

54-În funcţie de poziţia piciorului în timpul căderii se produc urmatoarele fracturi

55-Urmatoarele afirmatii privind reducerea ortopedica a fracturilor maleolare sunt

57-Urmatoarele afirmatii sunt false:{

58-Managementul de urgenta al politraumatismelor include:{

59-Sindroame clasice in cazul politraumatismelor:{

60-Osul este alcatuit din:{

61-Semnul clinic al "creionului" este caracteristic: {

63-Pentru realizarea unei extensii trans-scheletice într-o fractură diafizară de femur

65-Fractura de epifiză distală de radius tip Pouteau-Colles nu este produsă prin

68-Fractura trimaleolară cuprinde: {

69-La un pacient în vârstă de 38 de ani, diagnosticat cu fractură cu deplasare a

70-La un pacient în vârstă de 82 de ani, diagnosticat cu fractură de col femural tip

71-Varietatea de luxaţie intra-coracoidiană aparţine următorului tip de luxaţie

73-Complicatiile artroplastiilor totale de sold pot fi:{

74-In tratamentul fracturii epifizare de radius cu deplasare se poate practica:{

75-In tratamentul chirurgical a fracturii pertrohanteriene se poate practica

77-Extensia transcheletica se practica in cazul:{