MOARTEA 

CELULARĂ

Şef Lucrări Dr. Furău Cristian George

Moartea celulară.
Necroză versus apoptoză.
Apoptoza fiziologică şi
apoptoza patologică.
Senescenţa celulară.
Fiziopatologia 
carcinogenezei. 
Factori de risc implicaţi în
cancerogeneză.
Mecanismele
carcinogenezei.
Implicarea virusurilor în
oncogeneză.
Oncogenele
 FIZIOPATOLOGIA SENESCENŢEI
 Procesul de îmbătrânire limitează durata de viaţă a omului.
 este involuntar şi duce la un proces cumulativ de modificări 
celulare, tisulare şi sistemice.
 Teorii:
Ø Teoria legăturilor incrucişate – legături puternice între moleculele 
organice determină instabilitate chimică, insolubilitatea ţesutului conjunctiv 
şi a ADN
Ø Teoria radicalilor liberi – creşterea producerii de radicali liberi
Ø Teoria imunologică – îmbătrânirea sistemului imun (celulele T şi B) 
face ca recunoşterea celulelor proprii să scadă şi să crească distrugerea 
acestora
Ø Teoria suprasolicitării – prin acumularea leziunilor 
determinate de episoade stresante se reduce rezistenţa.
 MOARTEA CELULARĂ

In viaţa celulei există trei 
stadii:

îmbătrânirea
agonia
moarte. 
 MOARTEA CELULARĂ
Îmbătrânirea celulară
 volumul celulei,
 ritmul mitotic
 coeficientul de celule 
moarte
Modificări nucleare: 
condensarea nucleilor
hipercromie
picnoze nucleare
fragmentare – cariorexis
carioliză
Modificari citoplasmatice
scaderea bazofiliei citoplasmei
lipide si pigmenti
 MOARTEA CELULARĂ
Agonia celulară:
� Modificări:
� nucleare
� ale organitelor citoplasmatice
� figuri mielinice
� modificări ale pseudopodelor
 MOARTE CELULARĂ
Moartea celulară
� Este instantanee.
� Post mortem celula are formă:
� rotundă
� retractarea pseudopodelor
� colorarea difuza a nucleului si citoplasmei
� umflarea şi dispariţia mitocondriilor
� pignoza ,cariorexis, carioliza nucleara 
 APOPTOZA CELULARĂ
� Moartea celulara fiziologică este esenţială pentru 
dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismelor 
multicelulare.
� Apoptoza este un proces înnăscut, conservat din punct de 
vedere evolutiv, prin care celulele sistematic îşi inactivează, 
îşi dezasambleză şi îşi degradează propriile componente 
structurale şi funcţionale pentru desăvârşirea propriului lor 
deces.
� Ingestia celulelor apoptotice de către macrofage nu induce 
eliberarea enzimelor proteolitice toxice. Fragmentarea 
celulelor are loc fără scurgerea conţinutului celular în 
spaţiul extracelular.
� Absenţa inflamaţiei reprezintă o trăsătura crucială 
permiţându-se astfel moartea celulei fără deteriorarea 
 APOPTOZA CELULARĂ
� Moarte fiziologica
� Nu sunt implicati lisosomii
� Se sintetizeaza proteine care 
demonteaza componentele 
specifice ale celulei
� Degradarea ADN de o 
endonuclează care nu este de 
natura lisosomala
� condensarea cromatinei fără 
afectarea integrităţii lisosomilor
� Celula isi micsoreaza volumul
� Nu sunt afectate celulele vecine
� Celulele sunt fagocitate de catre 
macrofage atrase de 
modificarile plasmalemei.
 APOPTOZA CELULARĂ
Declansarea apoptozei de factori 
extracelulari
Activarea unor enzime numite CASPAZE
Proteaze care acţioneaza prin mecanismul 
cisteinei ce scindează lantul polipeptidic lângă un 
rest de acid aspartic
limfocitele ucigaşe
(natural killer):
peptida FAS
domeniu letal
receptorii morţii
 APOPTOZA CELULARĂ
Consecinţele apoptozei
� Cromatina se condensează şi se fracmentează.
� Picnoza: nucleul nu are detalii
� Cariorexis: fracmentare nucleară
� Carioliză: dizolvă nucleul 
� Celula se va condensa- formeaza corpii apoptotici ce 
vor fi fagocitaţi
 APOPTOZA CELULARĂ
Importanţa apoptozei
� intervine în embriogeneză la modelarea ţesuturilor 
(distrugerea ţesutului dintre degete la embrion)
� moartea unor neuroni în AVC pe lânga necroză 
este datorată şi apoptozei
• in Parkinson, Alzheimer se pierd 
neuroni datorită apoptozei
• nu se întălneşte apoptoză la 
celulele maligne
• HIV omoară limfocitele T prin 
apoptoză
• citostaticele induc apoptoza la 
celulele maligne
 APOPTOZA PATOLOGICĂ
� exagerarea apoptozei, datorită eliberării locale 
de mediatori, expresia unor receptori pentru 
mediatorii apoptozei sau alte cauze de stimulare a 
apoptozei (ex. în infecţii, boli autoimune, iradiere, 
ischemie, defecte genetice)
� reducerea apoptozei  datorită unor tulburări de 
reglare endocrină şi paracrină, defecte genetice, 
infecţii virale; scăderea apoptozei predispune la 
infecţii persistente, boli autoimune, formarea unor 
tumori, hiperfuncţie.
 Bonus question

Sydney Brenner H. Robert Horvitz John E. Sulston

The Nobel Prize in Physiology or 
Medicine 2002 was awarded 
jointly to Sydney Brenner, H. 
Robert Horvitz and John E. 
Sulston "for their discoveries
concerning genetic regulation of
organ development and
programmed cell death'".
Cellular components, including DNA, are kept within 
apoptotic cells until their engulfment by phagocytic cells. Cell
-autonomous nucleases are responsible for the initial DNA 
cleavage (high- and low-molecular-weight cleavage) that 
occurs within the dying cells during apoptotic execution. 
These apoptotic cells are rapidly engulfed by phagocytic 
cells, and cellular debris, including DNA, is further digested 
by proteases and waste-management nucleases within their 
lysosomes. Necrotic cells lyse and release their intracellular 
components, including DNA and RNA, into the extracellular 
space. Waste-management nucleases digest these extracellular 
nucleic acids
 NECROZA CELULARĂ
 NECROZA Cfr. nekrosis = nwrtificare, de la nekros = nwarte.
 Moarte celulara patologică, oprirea patologică şi definitivă a 
proceselor vitale la nivelul unei celule, al unui grup de celule sau 
al unui ţesut si transformările anatomopatologice rezultate. 
a) digestia enzimatică a celulei, de către enzimele proprii celulei (autoliza) 
sau provenind din lizozomii leucocitelor migrate (heteroliza); 
b) denaturarea proteinelor, atât a celor structurale, cât şi a enzimelor, 
exprimate prin alterarea structurii tridimensionale, care explică tendinţa de 
calcificare a tesuturilor moarte, prin disponibilizarea unor legaturi normal 
saturate ale lanţurilor proteice de aminoacizi; 
c) distrugerea nucleelor:
  picnoză, 
 cariorexis 
 carioliză.
 TIPURI DE NECROZĂ

De coagulare
De lichefacţie
De cazeificare
Enzimatică
Gomoasă
Fibrinoidă
 NECROZA DE COAGULARE
� Ischemia acută prin denaturarea (coagularea) rapidă a 
proteinelor celulare
� „ necroză structurată”
� Contur celular păstrat
� Citoplasmă intens eozinofilă
� Absenţa nucleului

� Macroscopic: zonă bine delimitată, poligonală, palidă, 
de consistenţă scăzută
 NECROZA DE COAGULARE
NECROZA HEMORAGICĂ
Este o necroză de coagulare determinată de 
oprirea bruscă a circulaţiei sanguine
Zona de necroză este roşie, hemoragică
Apare în organele cu dubla vascularizaţie (pulmon), 
cu cinsistenţă redusă (intestin) sau prin blocarea 
drenajului venos (testicul)
 TIPURI DE NECROZĂ
De coagulare

De lichefacţie
De cazeificare
Enzimatică
Gomoasă
Fibrinoidă
 NECROZA DE LICHEFACŢIE
� Infarctul cerebral (ischemia acută):
� Autoliză – hidrolaze lizozomale neuronale
� Conţinut crescut de lipide
� Conţinut scăzut de proteine structurale 

� Inflamaţia purulentă (bacterii piogene):
� Heteroliză – hidrolaze leucocitare
 TIPURI DE NECROZĂ
De coagulare
De lichefacţie

De cazeificare
Enzimatică
Gomoasă
Fibrinoidă
 NECROZĂ DE CAZEIFICARE

Mecanism inflamator de 
tip imun
Necroză astructurată

Aspect macroscopic al 
necrozei din centrul 
leziunilor tuberculoase 
(asemănător cu brânza).
 TIPURI DE NECROZĂ
De coagulare
De lichefacţie
De cazeificare

Enzimatică
Gomoasă
Fibrinoidă
 NECROZA ENZIMATICĂ
A ţesutului adipos
Este rezultatul acţiunii lipazelor pancreatice asupra 
ţesutului adipos intra- şi peri-pancreatic (cito-steato-
necroză)
Pancreatita acută necrotico-hemoragică
 TIPURI DE NECROZĂ
De coagulare
De lichefacţie
De cazeificare
Enzimatică

Gomoasă
Fibrinoidă
 NECROZA GOMOASĂ
Leziune caracteristică ce apare numai în sifilis ( 
Treponema pallidum)
Macroscopic: zonă de necroză, fermă, cauciucată 
(gumă arabică)

Microscopic: masă amorfă, acelulară
 TIPURI DE NECROZĂ
De coagulare
De lichefacţie
De cazeificare
Enzimatică
Gomoasă

Fibrinoidă
 NECROZA FIBRINOIDĂ
Apare în :
Baza ulcerului peptic cronic
Peretele arterial (vasculite, HTA severă)
Nodulii Aschoff (febra reumatoidă)
 FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

Multiplicare celulară haotică și nelimitată,

CREȘTERE TUMORALĂ = în condiții în care nu este necesară
refacerea tisulară.

-Tumoră
-Neoplasm
 FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

-Rată de creștere scăzută;
-Creștere regulată;
Benignă -Multiplicare limitată; 
-Celule conform tiparului de origine; 
-Celulele nu pot migra. 

TUMORA

-Rată de creștere mare
-Creștere neregulată;
Malignă -Multiplicare anarhică, nelimitată; 
-Celule diferite de tiparul de origine; 
-Celulele migrează. 
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
DENUMIRE IMPLICAȚII

Prefix țesut- sufix: om
-osteom;
-miom; -compresiuni;
-fibrom. Tumori benigne -obstrucții;
-hipersecreție.

Prefix țesut- sufix: om
-carcinom sau 
epiteliom;
-sarcom;
-melanom; -compresiuni;
-limfom; -obstrucții;
Excepție:-leucemie Tumori maligne
-metastazare și cancerizare.
Prefix organ- sufix: 
tipul de cancer
-hepatocarcinom;
-liposarcom.
 FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
Chimici:
-solvenți organici; Virusuri:
Fizici: -pesticide;
-herpes;
-traumatisme; -micotoxine;
-papova;
-radiații. -nitrozamine;
-retro.
-gudroane;
-hidrocarburi policiclice aromate.

FACTORI CARCINOGENETICI
Promotori Compleți
Inductori (mutații) (dezvoltare) (mutații și dezvoltare)

BOALĂ CANCEROASĂ
 FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE
FACTORI CARCINOGENETICI

Fizici: Chimici: Virusuri:

Direct

Indirect

Indirect
Direct

Direct
Alterare ADN: Alterare Alterare ADN. Activați în organism Alterare ADN
-direct; enzimelor: - (precancerigeni). (inserție).
-RLO. reparatorii ale
ADN;
-detoxifiante.
Imunodepresie.
 Factor carcinogenetic

ADN ADN
Mutație care
afectează
controlul
mitozelor.
Multiplicare
haotică

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

 Factor carcinogenetic
FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

PROONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINE REGLATOARE ALE

MITOZEI ȘI APOPTOZEI
Mutație

Inhibă ONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINĂ REGLATOARE AFECTATĂ

-Proteină reglatoare modificată (hipo sau hiperactiv).

-Proteină reglatoare în exces.

GENĂ SUPRESOARE TUMORALĂ = CODIFICĂ PROTEINE FRENATOARE A

ONCOGENELOR
 FAZELE ONCOGENEZEI

1. Inițierea

ONCOGENEZA = 2. Promoția

3. Progresia
 FAZELE ONCOGENEZEI
1. Inițierea = mutații ale
ONCOGENEZA = protooncogenelor și genelor supresoare.

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor

categorii de gene!

ASTFEL :

A
Agent carcinogenetic Prooncogenă Oncogenă
EȘEC
ONCOGENIC
Genă supresoare
tumorală Inhibiție
 FAZELE ONCOGENEZEI
1. Inițierea = mutații ale
ONCOGENEZA = protooncogenelor și genelor supresoare.

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor

categorii de gene!

ASTFEL :
B
Multiplicare
Prooncogenă
TUMOARE
IHIBIȚIE BENIGNĂ

Genă supresoare Mutație

Agent carcinogenetic ineficientă
tumorală
 FAZELE ONCOGENEZEI
1. Inițierea = mutații ale
ONCOGENEZA = protooncogenelor și genelor supresoare.

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor

categorii de gene!

ASTFEL :

C
Agent carcinogenetic Prooncogenă Oncogenă Multiplicare

TUMOARE
IHIBIȚIE MALIGNĂ

Agent carcinogenetic Genă supresoare Mutație

tumorală ineficientă
 FAZELE ONCOGENEZEI
1. Inițierea = mutații ale
ONCOGENEZA = protooncogenelor și genelor supresoare.

Succesul factorilor oncogenici indirecți

presupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!

ASTFEL :
REACȚII DE
AGENT INACTIVARE
CARCINOGENETIC (DETOXIFIERE) EȘEC AL
INDIRECT EFICIENTE INIȚIERII
ONCOGENICE

Substrat Metabolit cu efect

metabolic carcinogenetic direct.
 FAZELE ONCOGENEZEI
1. Inițierea = mutații ale
ONCOGENEZA = protooncogenelor și genelor supresoare.

Succesul factorilor oncogenici indirecți

presupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!

ASTFEL :
REACȚII DE
AGENT INACTIVARE
CARCINOGENETIC (DETOXIFIERE) SUCCES AL
INDIRECT INEFICIENTE INIȚIERII
ONCOGENICE

Substrat Metabolit cu efect

MUTAŢII
metabolic carcinogenetic direct.
 FAZELE ONCOGENEZEI
Celula inițiată are trei căi de evoluție: Oncogenă

Factor carcinogenetic Moarte

Reparare ADN
Oncogenă Prooncogenă
Prooncogenă
Celulă inițiată

Cancerizare

Oncogenă
 FAZELE ONCOGENEZEI
2. Promoția = transformarea celulei
ONCOGENEZA = inițiate în celulă preneoplazică.

a-Multiplicare timpurie:-Alterarea diferențierii celulare

(celulă preneoplazică).
-Clone multiple în competiție
selectivă.

b-Expansiune clonală: -Mutiplicarea clonei

câștigătoare în competiție
(clona neoplazică)
 2. Promoția FAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENĂ

a-Multiplicare timpurie:
CELULĂ INIȚIATĂ

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA 1

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA 2 SELECȚIE NATURALĂ,
PROCESE PRIN COMPETIȚIE PE SPAȚIU ȘI
ONCOGENE RESURSE
PARALELE
ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA n
 2. Promoția FAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENĂ

b-Expansiune clonală:
CELULĂ INIȚIATĂ

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA 1

EXPANSIUNE CLONALĂ
ONCOGENĂ
A SUȘEI “VICTORIOASE”
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA 2 SELECȚIE NATURALĂ,
PROCESE PRIN COMPETIȚIE PE
ONCOGENE SPAȚIU ȘI RESURSE
PARALELE
ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ,
SUȘA n
 FAZELE ONCOGENEZEI
3. Progresie (cancerizare)= apariția
ONCOGENEZA =
celulei neoplazice și invazia țesuturilor
adiacente și a organismului
(metastazare).

ONCOGENĂ
ONCOGENĂ
CELULĂ NEOPLAZICĂ,
CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)
SUȘA 2 (“Câștigătoare”)

MULTIPLICARE
HAOTICĂ ȘI
METASTAZARE

CANCERIZAREA
ORGANISMULUI
 FAZELE ONCOGENEZEI
ONCOGENEZA = 3. Progresie (cancerizare)
ONCOGENĂ
+
CELULĂ NEOPLAZICĂ,
SUȘA 2 (“Câștigătoare”)
-Colagenaza IV și a activatorului     
plasminogenului; MULTIPLICARE
FAVORIZEAZĂ
HAOTICĂ ȘI
-Leziunile locale; METASTAZARE

Diseminare limfatică și sanguină

Fixare la nivelul seroaselor

CANCERIZAREA
ORGANISMULUI
 RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA
CANCEROASĂ
Modificările receptorilor membranari, ai
celulei neoplazice:

-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac Fagocitoză

-activează complementul și
fagocitele;
-activează limfociteleT.

CELULĂ NEOPLAZICĂ

-activează limfocitele K Citotoxicitate ONCOGENĂ

-activează macrofage
Modificările receptorilor membranari, ai
celulei neoplazice:

-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac

-activează complementul și Fagocitoză

fagocitele;
-activează limfociteleT.

-activează limfocitele K Citotoxicitate

ONCOGENĂ
-activează macrofage TNF Citotoxicitate
CELULĂ NEOPLAZICĂ

RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN

BOALA CANCEROASĂ
MANIFESTĂRILE BOLII CANCEROASE

Directe Indirecte
-caşexie, indusă de:
-TNF;
-epuizarea rezervelor energetice;
-manifestări hematologice:
-cancerizarea organismului 
-anemie;
(metastaze);
-leucopenie;
-compresiuni;
-trombocitopenie; 
-obstrucții;
-factori endocrini ectopici,  (ACTH,  
-adenopatii;
parathormon,  
-hemoragii, necroze și ulcere.
eritropoietina); 
-factori endocrini, de origine tumorală 
endocrină: 
-insulina (insulinoame);
-catecolamine (tumorile 
medulosuprarenalelor).
 MARKERII TUMORALI
Markerii tumorali = substanțe apărute în organismul, în condițiile bolii
canceroase.

-enzime (fosfataza acidă- cancer de prostată);
-antigene tumorale (glicoproteine);
-antigene embrionare (antigenul carcinoembrionic-CEA din cancerele 
digestiv și pancreatic sau a-fetoproteina , din cancerele digestiv și 
hepatic);
-antigenul specific prostatic (PSA- cancer de prostată);
-antigenul comun leucocitar (limfoame).