Apoptoza și necroza

Medicină generală, anul 1, grupa 6

PICCARDO MARIA
POPOVICI BRIANNA
POPOVICI EVELINNE
POSADĂ MIRUNA
ROMCEA ALEXANDRU
ROSINI SARA
RUS IOANA
RUSU DARIA
SANDICI DAVID
SERRANO DOMENICA
SÎRB CRISTINA
SURCELEA OANA
UDREA DENIS
Ce înseamnă termenii de apoptoză și
necroză?
 Termenii apoptoză și necroză se referă la două moduri în care celulele mor.
 Moartea celulară înseamnă încetarea funcțiilor vitale ale unei celule. Aceasta
este rezultatul unor schimbări morfologice, funcționale și chimice
ireversibile. Poate apărea din cauza multor factori. Aceștia includ pierderea
funcției, daune mecanice, infecții, agenți chimici sau lipsa nutrienților,
printre altele.

 Cu toate acestea, diferența dintre apoptoză și necroză este mecanismul prin

care acestea apar.
Apoptoza

 Poate apărea:
• în mod natural
• ca rezultat al unei boli
 Fără pierderea de ATP. Acest lucru se datorează faptului că, pentru ca
apoptoza să aibă loc, trebuie să consume energie.

 O comandă motivată genetic și sintetic inițiază o serie de reacții biochimice

care duc la modificări ale morfologiei celulare și, în cele din urmă, la
moartea celulelor. Toate acestea sunt un răspuns la evenimente fiziologice
sau patologice.
În cazul în care apoptoza este rezultatul
unei boli:
 Afecțiunea motivează celula să-și inducă propria moarte. Din punct de vedere
histologic, presupune condensarea sau micșorarea organitelor celulare găsite
în citoplasmă.

 Cromatina nu se descompune, ci se condensează pentru a forma corpuri

apoptotice. Sistemul imunitar nu degradează această cromatină condensată,
deci nu apare inflamația. Mai degrabă, celulele vecine o captează. Acest
proces are loc în celule izolate și nu în zone întregi de țesut.
Rolul funcțional al apoptozei
 În morfogeneză:
La embrionul uman, dispariția apendicelui caudal, din care ar putea crește o
coadă ca la alte mamifere, este datorată fenomenului de apoptoză. Foarte
precoce în timpul embriogenezei, creierul trece printr-o primă fază apoptoică
care îl remodelează. Neuronii realizează între ei legături sinaptice
întâmplătoare și într-o fază succesivă, prin fenomene apoptoice, sunt
eliminate acele sinapse care nu stabiliseră legături utile.
 În sistemul imunitar:
Limfocitele care produc anticorpi inactivi sau autoimuni sunt eliminate prin
apoptoză.
În cazul unei infecții virale, limfocitele T citotoxice produc molecule toxice
pentru celulele infectate; ele sunt distruse prin apoptoză când infecția este
combătută. Acest fenomen are loc, de exemplu, la persoanele infectate cu
HIV (human immunodeficiency virus), însă în acest caz procesul o dată
declanșat are efecte nefaste, pentru că limfocitele T4 distruse în mare
cantitate nu mai pot secreta interleukinele necesare selecției și amplificării
clonale.
 Ca răspuns la stres și daune ale ADN:
În condiții de stres, carență de substanțe nutritive, sau în cazul unor daune ale
ADN (acid desoxiribonucleic) datorită unor molecule toxice (de ex.:
hidrocarburi policiclice) sau expunerii la radiații ionizante (raze gamma sau
raze X), precum și în condiții de hipoxie, celulele afectate pot răspunde prin
inițierea unui proces de apoptoză.
 În hemostaza celulară:
Într-un organism uman mor zilnic cca. 50-70 miliarde de celule datorită
proceselor apoptoice. În decursul unui an masa celulelor reînnoite
echivalează greutatea întregului organism.

Homeostaza este menținută când amploarea mitozelor (diviziunilor celulare)

dintr-un țesut este în echilibru cu moartea unui număr echivalent de celule.
 În diferențierea țesuturilor
Acinii glandelor mamare, după perioada de alăptare, în absența menținerii unui
semnal de proliferare/diferențiere datorit prolactinei, se resorb și pierd -
printr-un proces de apoptoză - un număr important de celule epiteliale.
Necroza

 În primul rând, necroza apare acut, într-o manieră non-fiziologică, din cauza
agresiunii care provoacă vătămarea unei porțiuni semnificative a țesutului.
 Poate apărea, de exemplu, în unele dintre aceste situații:
o Țesutul privat de alimentarea cu sânge
o Zonă de ischemie
o Leziuni toxice
 Acțiunea toxinelor, lipsa oxigenului, agresivitatea sau orice altă situație care
generează o scădere a ATP-ului (adenozin trifosfat) poate declanșa procesul
de necroză.
 ATP este o substanță care furnizează energie celulelor și fără de care acestea
nu își pot îndeplini nicio funcție.
 Această lipsă de energie face ca organitele celulare, care sunt structuri ce
îndeplinesc funcții vitale în celulă, să se dezorganizeze.
 Citoplasma se descompune.
 Câteva dintre modificările pe care le produce necroza în organele celulare
sunt:
o Reticulul endoplasmatic (responsabil de sinteza moleculelor și transportul
substanțelor) și mitocondriile se dilată.
o Cromatina (unde găsim ADN-ul celulei) se dizolvă.
o Membrana celulară își pierde continuitatea și în cele din urmă se rupe.
 În timpul necrozei, ADN-ul se împarte în fragmente aleatorii, neregulate. Și,
ca o consecință a pierderii continuității membranei celulare, conținutul
interiorului celulei se revarsă. Acest proces face ca celulele sistemului
imunitar să se deplaseze în zona în care s-a produs necroza, declanșând un
proces inflamator.
Cauzele necrozei
 Necroza este rezultatul afectarii alimentarii cu sange bogat in oxigen a
tesuturilor. Exista numerosi factori care pot afecta alimentarea cu sange a
unui tesut si duce la aparitia necrozei ,inclusiv:
o leziunile traumatice - un accident de masina sau o cadere de la inaltime pot
duce la deteriorarea vaselor de sange si la intreruperea fluxului sangvin catre
oase si tesuturi, declansand astfel necroza
o infarctul - reprezinta moartea tesuturilor ca urmare a intreruperii sau blocarii
fluxului sangvin catre zona afectata si este adesea rezultatul dezvoltarii unui
cheag de sange;
o infectii
o unele afecțiuni - exista o serie de boli ce pot deteriora vasele de sange si
duce la necroza, inclusiv lupusul eritematos sistemic, alcoolismul, siclemia,
etc;
o toxinele - otrava, veninul, unele droguri recreationale pot fi posibile cauze
ale necrozei
Tipuri de necroză

 Necroza ischemica, zisa de coagulare, caracterizata printr-o oprire a

circulatiei sangvine, se observa in cursul infarctelor si arsurilor
 Necroza cazeoasa, caracteristica tuberculozei, formeaza o materie grunjoasa,
alba sau cenusie.
 Necroza de lichefiere, obisnuita in infectii, se traduce prin formare de puroi.
 Necroza fibrinoida este vizibila in peretii vaselor in cursul bolilor ca lupusul
erite
Tratamentul necrozei
 Tratamentul necrozei reprezintă un aspect esențial în abordarea acestei
afecțiuni și poate varia în funcție de cauza generatoare și gradul de afectare
a țesutului. Modalitățile de intervenție pot include:
o Intervenții chirurgicale: Acestea pot fi necesare pentru restabilirea
fluxului sanguin către țesutul afectat sau pentru îndepărtarea acestuia. Cele
mai eficiente solutii de tratament sunt cele chirurgicale. Recomandarile
difera si in acest caz, in functie de stadiul necrozei aseptice de cap
femural.In cazul in care afectiunea este depistata in stadiile timpurii, inainte
de prabusirea capului femural, pot fi eficiente decompresiile de cap femural
si autogrefele
o Tratament cu antibiotice: Folosit pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor
asociate cu necroza.Antibioticele combat extinderea infecțiilor,cât și
stoparea infecțiile existente dintr-o anumită zonă.
Tratarea cauzei

 Este esențial să se identifice și să se trateze cauza specifică a necrozei.

Planul de tratament va viza atât combaterea cauzei cât și restabilirea
alimentării cu sânge a zonei afectate pentru o circulație mai bună și
eventuala revenire a țesutului afectat,însă o prea mică posibilitate ca țesutul
necrozat să își revină.În majoritatea situațiilor, stabilirea planului de
tratament începe prin identificarea cauzei morții țesutului și asigurarea unui
flux sanguin corespunzător. Odată ce aceste aspecte sunt abordate, se poate
trece la îndepărtarea țesutului afectat.
Concluzie

 În concluzie, apoptoza și necroza diferă în funcție de stimulul care

declanșează procesul. Există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește
necesarul de energie, histologia și defalcarea ADN-ului.

 În contrast, apoptoza este un proces fiziologic de moarte celulară

programată, cu efecte benefice asupra organismului, iar necroza nu este
benefică și aproape de fiecare dată poate fi fatală.

 Moartea celulară cauzată de necroză diferă de moartea celulară programată

prin faptul că are loc pierderea integrității membranei celulare și o eliberare
masivă și necontrolată a produșilor de moarte celulară în spațiul extracelular.
Bibliografie

 www.dozadesanatate.ro
 www.wikipedia.ro