METABOLISMUL PROTEIC

Sef Lucrari Dr Furau Cristian George

 METABOLISMUL PROTEIC
Definitie: Proteinele sunt substante organice
macromoleculare formate din lanturi simple
sau complexe de aminoacizi. Reprezinta peste
50% din greutatea uscata a organismului.
Structura
Holoproteine: - sferoproteine(globulare): globuline,
albumine
- scleroproteine(fibrilare): colagen,
keratina, elastina
Heteroproteine: - glicoproteine
- lipoproteine
- nucleoproteine
 METABOLISMUL PROTEIC
Rolurile Proteinelor:
Rol imunitar – apararea umorala ( complement,
imunoglobuline) si celulara (enzime
lizozomale)
● Rol homeostatic – coagulare si fibroliza, echilibrul
hidroelectrolitic , acido-basic;
● Rol de transport – albumina, haptoglobina, transferina,
apoproteine.
● Rol plastic – organite intracelulare, cellule, tesuturi,
organe;
● Rol enzimatic – enzyme intracelulare ( GOT, GPT),
extracelulare (amilaza, lipaza, alfa 1
antitripsina etc.) ;
● Rol hormonal - insulina, gucagonul, parathormonul,
hormoni hipofizari;
 METABOLISMUL PROTEIC
Homeostazia proteinemiei
Proteinemia totala(concentratia proteinelor plasmatice)=6 – 8 g%
Principalele fractiuni proteice:
-Albuminele 60%
-Globulinele 40% :
- α1-globuline 3-6% (antitripsina, antichimotripsina)
- α2-globuline 7-10% (antitrombina III, ceruloplastina,
eritropoietina, haptoglobina)
- β-globuline 11-14% (transferina, fibrinogenul, factorul
XII, proteina C reactiva)
- ϒ-globuline 15-23% (majorit. Imunoglobulinelor,
lizozimul)
 METABOLISMUL PROTEIC

Sinteza proteinelor plasmatice (15 g/zi) se realizeaza in:

- ficat: albuminele, globulinele, factorii coagularii cu exceptia
FVIII
- plasmocite: imunoglobulinele
- rinichi: renina, eritropoietina
- celulele intestinale: apoproteinele unor fractiuni lipoproteice
- glandele endocrine: hormonii polipeptidici (PTH, H
pancreatici)
Concentratie urinara:
• In repaus: <150 mg%
• Dupa efort: <250 mg%
 METABOLISMUL PROTEIC
Modificarile cantitative ale proteinemiei

Hipoproteinemia = ↓ concentratiei proteinelor plasmatice

Relativa: apare in starile insotite de hemodilutie( perfuzii
massive, retentive hidrosalina-IRA faza de stare)
↓ hematocritul
 METABOLISMUL PROTEIC
Absoluta: cauze – pierderi de proteine:
- pe cale renala: sdr. Nefrotic
- pe cale digestive:enteropatia exudative
- la nivel cutanat: plasmoragia de arsuri
- la nivelul aparatului respirator: bronsiectazii
-↓ sintezei proteice: - primara: determinate genetic
- secundara unor carente de aminoacizi: inanitie,
malabsorbtie
- secundara unor afectiuni hepatice cornice
- ↑ catabolismului proteic ( in sange ↑ compusii azotati
neproteici): ↑ nivelul hormonilor catabolizanti ( DZ, infectii,
tumori)
 METABOLISMUL PROTEIC

Consecinte:

- ↓ presiunii osmotice ( edem+hipovolemie)

- tulburari de coagulare
- tulburari de transport plasmatic( intoxicatii
medicamentoase)
- ↓ capacitatii de aparare a organismului.
 METABOLISMUL PROTEIC
Hiperproteinemia proteine totale > 8,5 g/dl

Relativa: apare in stari insotite de hemoconcentratie

-depletia hidrosalina ( transpiratii profunde, varsaturi severe,
diaree, diabet insipid, DZ etc)
↑ hematocritul

Absoluta: cauze - ↑ productiei de imunoglobuline in:

- infectii
- boli autoimmune
- plasmocitom(MM), boala
Waldenstrom
- gamapatia idiopatica
 METABOLISMUL PROTEIC
Consecinte:

- ↑ presiunii oncotice = atragerea apei din interstitiu in patul

vascular→ rar hipervolemie

-↑ vascozitatii plasmei

-↓ sintezei altor fractii proteice: tulb. De transport, coagulare,

imunologice.
 METABOLISMUL PROTEIC
Electroforeza: metoda calitativa de separare a proteinelor
serice pe baza mobilitatii in camp electric.
Se fecetueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR.
Ordinea fractiunilor de la anod la catod: albumin,
alfa1, alfa 2, beta, gama globuline
 METABOLISMUL PROTEIC
Zona albumine alfa1 globuline:
-prealbumina: Sintetizata hepatic. Valori normale serice 15-36
mg/dl. Rol de transport al hormonilor tiroidieni. Proteina
reactiva negative de faza acuta - indicator mai bun al afectarii
acute a functiei de sinteza hepatica. Scade in inflamatii,
neoplasme, afectiuni hepatice, renale/intestinale cu pierdere de
protein. Indicatii: monitorizarea statusului nutritional si
eficientei nutritiei parenterale.
-albumina: Valori normale serice: 3,5 – 5 g/dl. Sintetizata
hepatic si reprezinta 60% din proteinele serice. Rol in
mentinerea presiunii coloidosmotice si in transportul
medicamentelor, hormonilor, enzimelor, metalelor. Scade: in
sarcina, afctiuni hepatice, enteropatii/nefropatii cu pierdere de
protein(sdr. nefrotic), boli inflamatorii, hiperhidratare. Creste in
deshidratare.
 Zona alfa1 globuline:
alfa1-antitripsina: sintetizata hepatic. 90% din zona alfa1
globuline.
- Rol ca antiproteaza ( inhiba protrombina, plasmina, kalicreina,
elastaza, colagenaza).
-Creste: in inflamatii acute/cornice acutizate, neoplazii, afectiuni
hematologice.
-Scade: in deficit congenital de AAT sau deficit dobandit: boli
hepatice, sdr. Nefrotic, malnutritie, soc, CID(consum prin exces).
-alfa1-glicoproteina acida;
-componente ale complementului;
Alfa-fetoproteina;

Protrombina.
 METABOLISMUL PROTEIC

Zona alfa 2 globuline:

- haptoglobina (Hp): glicoproteina sintetizata hepatic.

Rol in legarea Hb libere.

Creste in inflamatii acute/cornice acutizate si neoplazii.

Scade in hemoliza intravasculara, ciroza hepatica,

ahaptoglobulinemie congenitala.

↓Hp serice+functie hepatica N → consum Hp in hemoliza

intravasculara.
 Zona alfa 2 globuline:
- ceruloplasmina: sintetizata in ficat.
- Rol in transportul a 70% din Cu seric total.
- Creste: inflamatii acute/cornice acutizate, neoplazii,
boli hematologice, ciroza biliara primitive.
- Scade: boala Wilson(degenerescenta
hepatolenticulara), pierderi de protein ( sdr. Nefrotic,
enteropatii, malnutritie si malabsorbtie), boli hepatice
avansate.
 Zona alfa 2 globuline:
- alfa2 macroglobulina: cea mai mare proteina
plasmatica nonimunoglobulinica
- Rol: antiproteaza, transporta insulina,
imunomodulator. Se utilizeaza in determinarea
Fibrotest-Actitest si Fibromax (investigare
noninvaziva a functiei hepatice).
- Creste: inflamatii acute/cornice acutizate, sdr.
Nefrotic, neoplazii, Dz.
- Scade: starile hiperfribrinolitice, dupa investigatii
chirurgicale majore, insuficienta hepatica severa,
pancreatita acuta, sepsis, CID.
 Zona alfa 2 globuline:

- colinesteraza;
- alfa 2 antitrombina;
- plasminogenul;
- transcortina: siuntetizata in ficat, plamani, rinichi, testicule.
Rol in transportul a 95% din cortizonul plasmatic.
- eritropoietina: sintetizata in celulele aparatului
juxtaglomerular renal(90%), ficat, macrofage. Rol in
glicoproteina stimulatoare a eritropoiezei.
- complement C1, C4, C6, C9;
- lipoproteine.
 Zona alfa 2 globuline:
Indicatii:

- inflamatii acute, cornice

- afectiuni hematologice

- afectiuni hepatice

- boli autoimmune

- afectiuni renale/intestinale cu pierdere de protein.

 METABOLISMUL PROTEIC
Zona gama globuline:
- fibrinogen: factorul I al coagularii, sintetizat in ficat.
Rol in coagulare – calea comuna, este convertit in fibrina sub
actiunea trombinei.
Scade: prin scaderea sintezei ( hepatopatii severe, malnutritie),
cresterea consumului ( CID, reactiile de hiperfibrinoliza din
cancere metastatice, complicatii obstetricale), la nou nascuti (
sistem hemostatic de sinteza proteica hepatica deficitara.
Creste: in infectii/inflamatii, tumori, traumatisme, arsuri, sdr.
Nefrotic, tratament cu estrogeni, hipertensiune, Dz, obezitate,
gravide, fumatori.
 Zona gama globuline:

- proteina C reactiva: reactant de faza acuta.

- Val. normale 0-1 mg/dl. Indicator mai sensibil si mai prompt
decat VSH.
- Rol: factor major se opsonizare, clearance-ul, stimuleaza
productia monocitara de IL-1, IL-6 si TNF-α.
- Creste: inflamatii acute/cornice.
- Infectii bacteriene, neoplasme, vasculite, colagenoze, boala
Crohn, IMA, traumatisme, arsuri, HTA, DZ, IMC crescut,
anticonceptionale orale, fumat. Scade: consum moderat de
alcool, scadere ponderala, tratament cu fibrate/statine, AINS,
corticoizi.
- Imunoglobuline: IgG, IgA, IgD, IgE si IgM
 Zona gama globuline:

Ig G = 75 % din totalul Ig
Rol major in apararea antibacteriana, singura care
traverseaza membrana placentara (apararea antiinfectioasa
a nn.)

: boli hepatice cr, infectii cr., boli autoimune, MM

: nn., deficit genetic sau dobandit de IgG, SN, sarcina,

terapia imunosupresiva
 Zona gama globuline:
Ig D
Imunoglobulina D (IgD) este o proteina cu masa moleculara de
180 kDa, ce reprezinta 0.25% din totalul imunoglobulinelor
serice.
Este o componenta importanta a proteinelor membranare de pe
suprafata limfocitelor B la nou-nascuti
Rolul IgD membranare nu este pe deplin cunoscut, dar se crede
ca aceasta este implicata in modularea diferentierii si proliferarii
clonale a limfocitelor B.
Concentratia serica a imunoglobulinei D prezinta valori crescute
ca urmare a unor proliferari clonale inregistrate in boli hepatice,
infectii acute sau cronice, afectiuni autoimune sau la nou-nascutii
cu infectii in utero, cazuri rare de mielom multiplu cu proliferare
monoclonala IgD
 Zona gama globuline:

Ig M – este prima care apare ca raspuns la stimul

antigenic.
Nu traverseaza memb. placentara.  la nn
semnifica o infectie prenatala (rubeola,
toxoplasmoza).
: infectie virala, parazitara sau bacteriana ac,
artrita reumatoida hepatopatii cr, boli autoimune,
SN  vascuozitatea sangelui si  fluxul
sanguin

: deficit selectiv de Ig M, imunodeficiente, MM,

terapie imunosupresiva
 Zona gama globuline:
Ig A – Ig majora in secretii
Rol important in apararea antiinfectioasa a tractului digestiv,
respirator, genito-urinar .este prezent in colostru si laptele
matern cu rol in apararea nn.
: hepatopatii cr, infectii cr ale tractului G-I, respirator,
neoplazii G-I, MM, limfoame

: deficit izolat de IgA sau dobandit: MM,

macroglobulinemie, SN.
 Zona gama globuline:

Ig E – principala Ig implicata in stari alergice

hipersensibilitate de tip I
Este prezenta in mucoasa tractului respirator si G-I

: boli atopice (astm bronsic extrinsec, rinita

alergica, eczema), boli alergice (infectii parazitare,
febra fanului) reactii anafilactice (edem
angioneurotic, soc), aumite medicamente.

: neoplasme avansate, agamaglobulinemii sex-

linkate
 ALTERAREA METABOLISMULUI
AMINOACIZILOR
A. Tulburări de degradare şi depozitare

FENILCETONURIA
•Apare datorita unui deficitului genetic indus de
fenilalaninhidroxilaza, enzima ce catalizeaza transformarea
fenilalaninei in tirozina.
•fenilalanina are valori crescute in ser (normal, sub 20
mg%);
•acidul fenilpiruvic se elimina prin urina, fiind evidentiat prin
reactia cu perclorura de fier, cand in cazul prezentei
acestuia, apare o culoare verde inchis.

•Diagnosticul fenilcetonuriei se face la nn. cu ajutorul unui

test screening numit testul de inhibitie bacteriana Guthrie.
 Tulburări în metabolismul aminoacizilor

- Fenilcetonuria: ↑ fenilalanina,
- manifestari: tulburari mentale progressive si
grave, depigmentarea parului si a tegumentelor
Tratament: restrictia aportului exogen de fenilalanina(diete hipoproteice,
bogate in fructe, legume si cereal)
fenilalanina
Fenilalanina Tirozina → T3, T4,
hidroxilaza melatonina

Ac. Fenilpiruvic Ac. Homogentizic

Ac. Fenilacetic
Ac. fenillactic
 METABOLISMUL PROTEIC
- Alcaptonuria: deficienta de oxidaza a acidului homogentizic
→ ocronoza si artrită degenerativă
homogentizi

Ac. homogentizinic Ac. Maleilacetic

nicoxidaza

- Cistinoza : defect genetic( de carrier), acumularea cistinei în

ţesuturi → insuficienta renala
 METABOLISMUL PROTEIC
B. Tulburări de transport
- Cistinuria: eliminare urinara crescuta de AA dibazici( cistina,
lizina, ornitina, arginina)
Manifestari: calculoza renala, ureterala, vezicala
-Dibazicaminoacidurie: deficit genetic de transport al ornitinei,
lizinei, argininei la nivel renal si intestinal.
-Boala HARTNUP: deficit de transport renal si intestinal al AA
monoamino-monocarboxilici
↓TRP ↓Niacina +↓ NAD
↓Niacinei → pelagra (diaree, dermatită, demenţă)
 METABOLISMUL PROTEIC
Tulburări în metabolismul nucleotidelor purinice

Nucleotidele purinice (AMP, GMP, IMP) provin din 3 surse:

- Aport exogen

- Sinteză de novo din riboza-5-P

- Turnover endogen

Produsul final de catabolism = Ac. uric 2/3 urinar 1/3 TGI

Val normale: 1,5-6 mg% la femei

2,5-7,5 mg% la barbate

 METABOLISMUL PROTEIC
Hiperuricemia:
- metabolica: cresterea productiei de acid uric
- renala: ↓ FG: rinichi polichistici, diuretice, insuficienta
corticosuprarenala, diabet insipid nefrogen
- ↑ reabsorbtiei tubulare: diuretice ICSR, DI nefrogen
- ↓ secretiei: cetoacidoza diabetic,
acidoza lactice
Guta:raspuns inflamator la formarea cristalelor
de acid uric datorita hiperuricemiei.
Manifestari:
-Artrite inflamatorii acute recurente
-Tofi gutosi: depozitarea cristalelor de urat
in tesutul subcutanat.
METABOLISMUL PROTEIC

Cauze de gută

concentraţiei de acid uric în sânge

cu depunere anormală de cristale de
sodiu la nivelul articulaţiilor

alimente cu conţinut ridicat de acid

uric: carnea roşie, organele interne
(ficat, rinichi), carne de peşte
METABOLISMUL PROTEIC
Atacul de gută
- de obicei nocturn
- depunerea cristalelor de
urat sodic la nivelul
articulaţiilor
• declanşarea unei reacţii
inflamatorii acute
• - dureri atroce
• - tumefacţii, eritem,
tensiune locală
• - poate afecta: genunchii,
cotul, încheietura mâinii,
rar şoldurile
 METABOLISMUL PROTEIC
Nefrolitiaza

• complicaţie comună în
gută
• depunerea cristalelor de
uraţi la nivelul ţesutului
renal şi al tractului urinar
cu formarea de calculi renali
 METABOLISMUL PROTEIC
Factori de risc:

- obezitate
- exces de alcool
- exces de carne,
peşte cu conţinut
ridicat de purine
- medicamente
de tipul
diureticelor
 METABOLISMUL PROTEIC
Diagnostic
• recoltarea de lichid
sinovial cu
evidenţierea
cristalelor de acid uric
– CEL MAI PRECIS
TEST
• măsurarea acidului
uric seric
• examen fizic