Sunteți pe pagina 1din 25

CLASIFICARE

 HEMORAGIA CEREBRALĂ
INTRAPARENCHIMATOASĂ (HC)
 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ (HSA)
DEFINITIE-
 reprezintă revărsat sanghin la nivelul

parenchimului cerebral prin ruperea vasului


 HTA: 70– 80 % cazuri; forma
cronică a HTA afectează vasele
crebrale mici profunde, perforante
 Malformaţii arteriale cerebrale
(MAV)
 malformaţii arterio-venoase
 anevrisme
 cavernoame
 Tulburări de coagulare (hemopatii,
trat cu anticoagulante)
 Angiopatia amiloidă cerebrală
 Tumori cerebrale MAV
 Vasculite
 Consum crescut de cocaină,
amfetamine
1. Ruperea peretelui
arterial / venos pe
fond de
microangiopatie prin
procese de
lipohialinoză, necroză
fibrinoidă, anevrisme
Charcot - Bouchard
2. Hemoragia prin
diapedeză: alterarea  
peretelui, ischemie
perivasculară, acidoză
tisulară perivasculară,
tulb de coagulare,
tromboza sinusurilor
venoase cerebrale
Extinderea
hematomului poate
determina efecte de
masă cu
 comprimarea
structurilor vecine,
ventriculilor,
 deplasarea liniei
mediene
 și uneori chiar
hernia
transtentoriala
HC ASOCIATE CU HTA
 localizate de obicei
profund – în regiunea
mediană
 H. de ganglioni bazali -
putaminală
 H. talamică
 H. pontină
 H. cerebeloasă

HC FĂRĂ ASOCIERE CU
HTA
 H. lobară
 apare la cei cu MAV
(malformație arterio-
venoasă), tratament
anticoagulant, discrazii
sanghine, angiopatie
amiloidă
 deficite focale acute în funcție de localizare
 crize epileptice – localizări emisferice
 semne acute de HIC – cefalee +/- greaţă,

vărsături în jet
 ANAMNESTIC - istoric de HTA, consum etanol,
tratament anticoagulant/antiagregant, de
droguri, APP de boli hematologice
 CLINIC

 Simptome vegetative - cefalee + vomă


 Deficit neurologic cu deteriorare rapid-

progresiva
 Tulb ale stării de conștiență până la comă
 Crize epileptice

+ EXAMENELE PARACLINICE
 CT CEREBRAL NATIV – DE
ELECȚIE – diferențiază de
la început hemoragia
cerebrală (HC) de infarctul
cerebral precum și HC de
HSA- HIPERDENSITATE
 CT cerebral cu contrast și
ANGIO - CT (CTA) – poate
identifica anevrisme, MAV
și tumori subiacente
 RMN CEREBRAL + ANGIO
RMN - -mai sensibil
pentru MAV
 ANGIOGRAFIA CLASICĂ –
CU SUBSTRACȚIE DIGITALĂ
– reprezintă ”gold
standard”pt evid MAV
FACTORI DE PROGNOSTIC REZERVAT

 hematoame voluminoase
 hemoragie intraventriculară
 HC infratentoriale
 tratament anticoagulant
 vârstnici >80
MASURI GENERALE

 A.B.C – eliberare căi respiratorii, respirație, abord venos -


control din oră în oră – IOT dacă există semne de detresă
respiratory
TRATAMENT HTA dacă e >140/90mmHg
TRATAMENT SIMPTOMATIC
 TRATAMENTUL HIC
 pozitionare în decubit la 30grd
 depletiv cerebral – Manitol, Dexametazona (controversat)
 
 Analgezice, anticonvulsivante (crize), antitermice (febră) –

ANTIHEMORAGIC - LA CEI ANTICOAGULAȚI – VIT K,


PRAXBIND – PRADAXA, PLASMĂ PROASPĂT CONGELATĂ
TRATAMENT CHIRURGICAL – EXCIZIA HEMATOMULUI

Nu se face de rutină in HC Recomandată la pacienții cu


supratentoriale hemoragie cerebeloasă cu
agravare neurologică rapidă
 DEFINIȚIE
 HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA- reprezintă

revărsat sanghin în spațiul subarahnoidian


1. Traumatica –
2. Nontraumatica
 anevrismala –anevrisme
saculare la nivel arterelor
poligon Willis
 anevrism rupt = 75% din
HSA spontana
Localizare:
- 75% circ ant
 - 25% circ
post
Anevrisme multiple -25%
 nonanevrismala
3. Discrazii sanghine
4. Idiopatica – 15% din HSA
spontana(asociata cu
fumat, alcool, HTA, CO)

 SINDROM HIC
 cefalee f intensă (”în loviturăde tun”), brusc instalată
uneori localizată, dar foarte rapid difuză
 vărsături în jet
 SINDROM MENINGEAN fără febră
 fotofobie
 semne de iritație meningeană-redoare de ceafă
 ALTE SEMNE
 crize epileptice
 tulburări ale stării de conştienţă- obnubilare, până la
comă
 semne fără valoare localizatoare: semn Babinski
bilateral
 paralizie de nerv III (midriaza!)–în anevrism ACI si Acom
Post, semne TC si cerebeloase- anevrism A bazilara
 Precoce:
◦ Resângerarea – risc maxim între zilele 8 şi 12, mai
gravă decât accidentul iniţial
◦ Hidrocefalia acută
◦ Spasmul arterial – apare între a 3a şi a 14 a zi de la
hemoragie → Deficit ischemic cu deficite focale
consecutive, obnubilare
CLINIC
 cefalee cu debut ictal/brusc f intensă cu
 redoare de ceafă

+ EXAMENELE PARACLINICE
 EX CT CEREBRAL NATIV
◦ hiperdensitate spontană în spaţiul subarahnoidian, care
dispare după 5-8 zile (prezenţa sa după – resângerare)

 EX. ANGIO-CT CEREBRAL - pune în evidență anevrismul


 EX RMN cerebral – mai
sensibil ca CT după câteva
zile
 PUNCŢIA LOMBARĂ
doar dacă ex CT cerebral
nu este relevant
◦ lichid hemoragic,
necoagulabil
 ARTERIOGRAFIA DSA
– vizualizarea malformaţiei,
sediul, raporturile, tipul,
talia, caracterul
(trombozată, unică)
MASURI GENERALE
 monitorizare TA, EKG, PO2,
 ABC
 Tratament simptomatic- antialgice,

anticonvulsivante
PREVENIREA RESÂNGERĂRII
 Trat HTA >160/90mmHg
 ÎNCHIDEREA ANEVRISMULUI
ÎNCHIDEREA ANEVRISMULUI

1. TRATAMENT
ENDOVASCULAR –
EMBOLIZARE – COILING

https://www.youtube.com/watch?
v=kCE1zSM1TaA&ab_channel=AlilaMedicalM
PREVENIREA
INCHIDEREA VASOSPASM
ANEVRISMULUI •NIMODIPIN
2. TRATAMENT
NEUROCHIRURGICAL - •HIDRATARE –
CLIPARE ANEVRISM SER FIZIOLOGIC
TRATAMENTUL
HIDROCEFALIEI
DRENAJ
VENTRICULAR
 Fără tratament
◦ 25% pac – deces in primele 24h
◦ 40% pac – primele 3 luni

 Pacienții supraviețuitori unei HSA anevrismale


(neoperate) – risc de recurență hemoragică
3%/an

S-ar putea să vă placă și