ci și perspectiva unui om. – James H. West MOTIVAȚIA: Mi-am ales ca temă pentru proiectul de cercetare “Îngrijirea bolnavei cu avort spontan”din mai multe pucte de vedere: Unul dintre motive este acele de a învăța cum să îngrijesc o pacientă cu această boală. În urmă cu mulți ani mama mea a suferit un avort spontan. Atunci am înțeles că impactul emoțional pe care îl poate avea o pierdere de sarcină poate fi mult mai intens decât impactul fizic. Durerea este mai acidă decât toate durerile pe care le-ai simțit vreodată. Tristețea care te încearcă...mai neagră decăt toate depresiile care te- au încercat vreodată. Chiar dacă fetusul nu este încă perceput ca o ființă separată, legătura emoțională care se stabilește încă de la aflarea veștii este una foarte puternică. În continuare, această preocupare şi-a găsit răspuns atât în accordarea îngrijiror pacienţilor întalniţi în cadrul practicii la Spitalul Judetean Alba- Iulia, cât şi în etapele redactării acestei lucrări. Aparatul genital feminin este un subiect complicat, dar şi fascinant în acelaşi timp. Acesta are capacitatea de a funcţiona în comuniune cu celelalte sisteme pentru a-şi îndeplini funcţia. Aparatul genital feminin este alcătuit din: ovare, organe genitale interne şi organe genitale externe. De asemenea glandele mamare sunt considerate a fi glande asociate cu aparatul genital feminin.
Avortul spontan reprezintă întreruperea sarcinii în primele 28 săptămâni de
gestația sau expulzia unui produs de concepție (făt) a cărui greutate este mai mică de 1000 grame, iar lungimea este sub 35 cm. Ultimele două criterii (criteriul ponderal și lungimea fătului) sunt utilizate în prezent în țara noastră pentru a delimita nașterea de avort. CLASIFICARE • După modul de producere deosebim: • -avort spontan care este întreruperea sarcinii dintr-o cauză naturală • -avort provocat care poate fi la rândul său: -avort provocat în urma indicațiilor medicale, -avort la cererea femeii, • -avort ilegal, delictual sau criminal.
În raport cu vârsta sarcinii la care survine avortul, acesta poate fi:
• -avort ovular, pe parcursul primelor 4 săptămâni de sarcină, • -avort embrionar, în săptămânile 5 – 12, • -avort tardiv, din săptămâna 13 – 28 Incidența avortului spontan este dificil de stabilit. Se estimează că 15 – 20% din sarcinile diagnosticate pe parcursul primelor săptămâni se soldează cu avort spontan. SIMPTOMATOLOGIE • Avortul trece prin diverse faze ce reprezintă etape progresive de efectuare a lui, și anume: • Avortul iminent • Pierderea sarcinii este pe pragul de a începe (iminentă). Clinic se exprimă prin următoarele simptome: hemoragie discretă (de obicei), colici uterine intermitente, supertabile; la tuseu – col ramolit închis. Intermitența de avort este forma reversibilă în care sarcina mai poate fi salvată, dacă oul este viu, cu un tratament eficient, în timp util. • Avort în evoluție cu următoarele faze: • A. avortul incipient • B. avortul în curs • C. avortul efectuat (avort complet, avort incomplet) COMPLICATII
• Complicațiile avortului sunt:
• -hemoragii de diverse grade, în funcție de vârsta sarcinii, • -anemie consecutivă ( uneori poate fi chiar acută), • -infecție prin cheaguri și resturi ovulare infectate. TRATAMENT • Obiectivele tratamentului unui avort spontan sunt relaxarea uterului, oprirea hemoragiei, menținerea sarcinii dacă embrionul dau fătul este viabil în uter. • Pentru eminență de avort tratamentul constă în repaus la pat, evitarea efortului fizic. În unele cazuri se administrează progesteron ( eliberat de corpul galben), mai ales în insuficiența secreții acestuia de către corpul galben. De asemenea progesteronul induce relaxarea uterului spamat. • Sângerarea vaginală impune administrarea de imunoglobulină anti-D pentru femeile cu Rh negative. • Pentru avorturile spontane inevitabile, incomplete este necesară evacuarea uterină sau așteptarea până produsele de concepție se vor elimina spontan. Evacuarea se efectuează se efectuează prin vacuum- aspirație la un termen mai mic de 12 săptămâni sau dilatarea colului uterin și evacuarea țesuturilor prin chiuretaj la un termen de 12 – 20 săptămîni. Extrem de utile sunt ocitocicele (oxitocyn) și tetanizantele (ergomet). De asemenea este posibil utilizarea medicamentelor cum sunt mifepriston și misoprostol. Aceasta poate fi efectuată cu anestezie generală sau locală la necesitate. Chiuterajul uterin se efectuează la o dilatare favorabilă a colului sub protecție de ociticice și antibiotice. • Pentru avortul spontan complet evacuarea uterină se efectuează dacă hemoragia continuă sau s-a determinat țesuturi restante în uter. • Este necesar sprijinul emoțional pentru ambii parteneri, întrucât avortul spontan poate avea un impact psihologic negativ. Recoltarea produselor biologice si patologice
Trebuie să se facă în condiții de asepsie perfectă.
La indicația medicului asistenta va recolta sânge și urină pentru următoarele analize uzuale: • Hemoleucogramă • Glicemie • Examen sumar de urină • Timp de sângerare • Teste de coagulare ( TQ, TH )
Asistenta pregătește bolnava pentru examinările paraclinice indicate de medic. În cazul
avortului spontan se va efectua examenul ecografic. Urmărirea funcțiilor vitale se face zilnic, de regulă dimineața și seara sau ori de câte ori este nevoie, de către asistenta medicală, deoarece schimbarea valorilor funcțiilor vitale arată modificări în evoluția bolii și trebuiesc luate imediat măsuri (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala). PRINCIPALELE NEVOI AFECTATE
• Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
• Nevoia de a elimina • Nevoia de a dormi si a se odihni • Nevoia de a bea si a manca • Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre • Nevoia de a elimina pericolele • Nevoia de a invata ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
• Este un observator al paientului sau
• Executa cu rabdare si indemanare tehnicile si tratamentele medicale • Este ghidul si insotitorul bolnavei • Asigura bolnavei conditii optime de mediu • Ofera medicului toate informatiile utile despre pacienta , astfel incat medicul sa stabileasca diagnosticul si tratamentul corect Concluzii generale asupra lucrării de diplomă
În principal orice stare anormală maternă sau de mediu, care modifică hemostazia de sarcină, poate produce întreruperea spontană a evoluției sarcinii.
Orice sarcină diagnosticată în primele sale săptămâni de evoluție comportă
riscul teoretic de 15-20 % de a se solda cu avort spontan. Riscul este mai mare dacă femeia a avut avort în antecedente. În restul cazurilor, sub o dispensarizare corectă și un tratament adecvat evoluția este, in general favorabilă. VĂ MULŢUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT!
GRIJA PENTRU O PERSOANĂ.............SE NUMEŞTE DRAGOSTE
GRIJA PENTRU SUTE DE PERSOANE..........SE NUMESTE NURSING
ALEGE SĂ FII SĂNATOS, SĂ AJUŢI ŞI SĂ TE LAŞI AJUTAT!