ANAMNEZA IN AFECTIUNI ALE AP. RESPIRATOR 1.DATELE PERSONALE: -vrsta : - n copilrie si pubertate : sunt mai frecvente-bronsitele acute, br-pn,tusea convulsiv, mucoviscidoza. -la adult:orice afectiune pulm- mai frecv-pneumonii, br. cr, TBC,cc. br-pulm, pneumoconioze ( boli profes.) -la vrstnici: mai frecv-bronsite cr, bronsiectazii, emfizemul pulm, cc pulm. -sexul : -la brbati :mai frecv. suferintele pulm. parenchimatoase si bronsice -la femei: mai frecv. suferintele pulm. vasculare ( HTP primar sau secundar unor embolii pulm). -profesia: poate favoriza unele suferinte respiratorii: -cei care lucreaz n mediu cu praf, gaze iritative :bronsite cr, astm bronsic -cei care lucreaz n mine si siderurgie :pneumoconioze (silicoza,azbestoza) -cei care lucreaz n zootehnie : expusi la zoonoze ( psitacoza) 2.MOTIVELE INTERNRII: - simptome functionale : tuse, expectoratie, durere toracic, dispnee. -simptome generale: febr, frisoane, stare general influentat etc. 3. ISTORICUL BOLII : -debutul bolii : A.Vechimea debutului: -acut ( ore, zile): pneumonii, embolii pulmonare -subacut (sptmni, luni):pleurezii, TBC pulmonar, -cronic (ani): astmul bronsic, bronsita cronic,. B.Modalitatea de debut: -brusc : pneumotorax, embolie pulmonar, -insidios : TBC pulm, cc br-pulm,. C.Cu ce simptome a debutat boala : 2 -datorate cutiei toracice: durere accentuat la miscare , tuse, respiratie. -datorate pleurei: durere cu caracter de arsur ;tuse seac, iritativ. -datorate plmnului : dispnee, tuse cu expectoratie, hemoptizie, durere. -datorate bronhiilor: durere retrosternal, tuse cu expectoratie. -modul de evolutie a bolii : progresiv, regresiv, stationar, intermitent. -dac s-a prezentat la medic : ce diagnostic s-a pus, ce tratament a urmat, care a fost evolutia sub acest tratament. 4.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: -boli cu contagiune familial : TBC pulm. - boli cu predispoz. ereditar : astmul bronsic, cc br-pulm., diabetul zaharat ( fav. infectiile pulm). 5.ANTECEDENTE PERSONALE : -fiziologice : la femei-sarcinile multiple, alptarea n cond. de alimentatie necoresp.-fav. TBC pulm. -consumul de anticonceptionale orale: fav. HTP . -patologice: - boli infecto-contagioase: rugeola, tusea convulsiv : riscul de TBC ,br.cr, bronsiectazii. -virozele respiratorii severe :favorizeaz aparitia pneumoniilor bacteriene sau las sechele- bronsite cr., astm bronsic etc. Plmnul este adesea afectat n boli ale altor aparate si sisteme: -plmnul de staz din stenoza mitral sau IVS: fav. infectiile bronsice si pulm. -retentia hidro-salin din ICC hidrotorax ( transudat pleural) -tromboflebitele : fav. infarctele pulmonare. -deformarea cutiei toracice alterarea ventilatiei pulm BPCO . -bolile de colagen (sclerodermia ) fibroz pulmonar. -neplasme e cu diverse localizr metastaze pulmonare. Suferintele pulmonare determin la rndul lor mbolnviri ale altor organe : -BPCO IVD (cord pulmonar cronic). -supuratiile cronice pulm amiloidoz (cu afectarea ficatului, rinichiului si cordului) -TBC pulm : poate da diseminri renale, osteo-articulare etc. 6.CONDITII DE VIAT SI DE MUNC. -factori nocivi la locul de munc : frig, umezeal, praf, pulberi, gaze iritative -boli profesionale resp: n industria morritului, minier, siderurgic. -poluarea atmosferic n mediul urban -fumatul : fav. br. cr, cc br-pulm. -alimentatia carentat, abuzul de alcool : fav. TBC pulm. -conditii psiho-sociale: n ce conditii locuieste, familie organizat sau nu.
3 SIMPTOME GENERALE N BOLI RESPIRATORII -n pneumonia bacterian : debut brusc, n plin stare de sntate- cu frison solemn, febr n platou 38-39 ,cefalee, tahicardie,astenie.herpes labial. -n pneumonia viral : debut insidios- cu frisonete, subfebr, catar oculo-nazal, cefalee, mialgii, artralgii. -n TBC pulm-debut insidios-febr prelungit, astenie, adinamie, inapetent, traspiratii nocturne, ponderal. -n cc br-pulm- debut insidios, semne de impregnare neoplazic ( paloare, astenie, subfebrilitti, inapetent, ponderal, tromboflebite paraneoplazice). -n embolia pulmonar : debut brusc, cu junghi toracic intens , semne de IVD acut (hepatomegalie dureroas, brusc instalat), hipo-TA, uneori atac sincopal. Ulterior apar febra de rezorbtie si icterul ( prin hemoliz n focarul de infarct).
DUREREA TORACIC: A.durerea toracic parietal : este legat de structurile musculofibroase, de nervii intercostali,de coaste si col. vetebral. -durerea muscular :se accentueaz la palpare si efort ( de ex la nivelul m.pect) -durerea din nevralgia intercostal:este localizat de-a lungul unui nerv intercostal, este superficial, accentuat de tuse, strnut si de palpare. -sd. Tietze: durere la nivelul articulatiilor condro-costale 2-4 : durere toracic anterioar, accentuat de palpare. -durerea din fisuri si fracturi costale: apare post-traumatic, accentuat de respiratie, tuse, palpare. -durerea din boli ale col. vertebrale:spondiloza cervical iritarea fibrelor nervoase din plexul cervico-brahial dureri brahiale si toracice. 2.durerea pleural: apare prin iritarea pleurei - acut-pneumotorax;pleurite, pleurezii,pneumonii sau infarcte pulmonare . - cronic:n TBC pulm . si cancer. Caractere: durere cu caracter de arsur sau de junghi prelungit,pe o zon limitat, nsotit de tuse seac.Durerea se accentueaz la miscare, respiratie , tuse, strnut. De accea bolnavul adopt pozitie antalgic ( culcat de partea sntoas), respir superficial, tuseste cu grij. 3.durerea din traheo-bronsite acute: localizat retrosternal, are caracter de arsur, este accentuat de tuse. 4.durerea de cauz cardio-vascular: -durerea coronarian:retro- si parasternal, cu iradiere spre gt, mandibul,MS stg -durerea din pericadit:durere retrosternal continu, acentuat de respiratia profund ( prin prinderea pleurei). -durerea din disectia de aort toracic:retrosternal cu iradiere dorsal. 4 -durerea din hipertensiunea pulmonar.: prin dilatarea A pulm ( n embolia pulm.) 5.durerea esofagian: prin spasm esofagian sau reflux gastro-esofagin.Caracter asemntor durerii coronariene. 6.durerea de cauz abdominal cu proiectie toracic: -colica biliar, abces subfrenic, abces hepatic, ulcer duodenal,infarct splenic. 7.durerea toracic psihogen:n nevroze cardiace cu sd. de hiperventilate -n punct fix, sub-mamelonar
DISPNEEA DE CAUZ RESPIRATORIE. DEFINITIE= constientizarea anormal a respiratiei, nsotit de senzatie de disconfort. CAUZELE dispneei respiratorii-disfunctia ventilatorie de tip obstructiv, restrictiv sau mixt.: CARACTERELE dispneei: A.Dup nr. resp/min: Nr. normal de respiratii= 10-18/min. > 18/min= tahipnee < 10/min= bradipnee B.Dup conditiile n care apare: dispnee de efort (mare, mic, mediu) sau de repaus. -dispneea progresiv (efort repaus) : n BPCO, fibroze pulmonare. -dispneea paroxistic : n astmul bronsic, embolia pulmonar, pneumotorax. C.Dup faza respiratiei n care apare dispneea : poate fi expiratorie, inspiratorie sau mixt. -expiratorie:apare cnd exist un obstacol pe cile resp. inferioare (bronhii mici si bron- hiole) Cauze: astmul bronsic,bronsita cronic obstructiv. Caractere :bradipnee cu expir prelungit si suiertor ( wheezing).Bolnavul adopt o pozitie antidispneic n ortopnee, cu actionarea m. expiratori accesori. -inspiratorie:apare cnd obstacolul se afl la nivelul cilor resp. superioare (laringe, trahee, bronhii mari)-prin mec. intrinsec sau prin compresiune.. Mec. intrinsec: corpi strini inhalati, edem glotic alergic, cc. laringian. Compresiune: prin formatiuni mediastinale (gus, tumori etc) Caractere: bradipnee inspiratorie,cu inspir suierat ( cornaj) si deprimarea inspi- ratorie a sp. intercostale (tiraj- datorit vidului relativ intratoracic). Bolnav n ortopnee, cu facies anxios, crispat. -mixt:n boli bronhopulmonare grave si insuf. cardiac. D.Disritmii respiratorii : forme particulare de dispnee, caracterizate prin modificri ale frecventei si ritmului respiratiei. Respiratia de tip KUSSMAUL: respiratii ample (hiperpnee), Att inspirul ct si expirul au o perioad de remanent n platou. Bolnavul nu este constient de dispnee, st culcat la orizontal. Cauze: acidoza metabolic, cu stimularea centrului resp- acidoza diabetic, uremia, intoxicatia cu salicilati. Respiratia n HIPERVENTILATIE:prin stimulare cortical a c. resp-n conditii de fric, emotii. -hiperpnee cu tahipnee: respiratii fecvente si ample -duce la alcaloz metabolic, cu Ca pl ( apar parestezii si crize de tetanie, durere toracic prin acumulare de ac. lactic n m. resp). 5 Respiratia CHEYNE-STOKES:prin deprimarea c. resp, la persoane cu ats. cerebral, insuf. cardiac, intoxic. cu barbiturice. Este o resp. periodic: cicluri de hiperpnee crescendo-descrescendo intercalate de intervale de apnee de cteva secunde.In perioada de apnee : se acumuleaz CO2, care stim. centrul respirator.In perioada de hiperpnee : bolnavul se poate trezi , se plnge de insomnie.Risc de deces n somn prin apnee. Respiratia BIOT: respiratii de amplitudine normal, separate de intervale lungi si neregu- late de apnee.Apare n stri agonice, leziuni bulbare si medulare.
TUSEA. DEFINITIE: este un act reflex ce const dintr-o expiratie brusc si de scurt durat, cu glota nchis.Are rol de protectie, cu scopul expulsiei secretiilor traheo- bronsice si a particulelor inspirate, chiar a corpilor stini. Semnificatie : tusea este patologic. CAUZELE TUSEI: 1.Tusea de cauz nerespiratorie: seac, iritativ. - central:tusea voluntar sau involuntar (tic nervos) - cardiac: insuf.VS. 2.Tusea de cauz respiratorie: - stimuli iritativi n cile aeriene: -mecanici (praf) -chimici (gaze) -termici ( aer rece sau fierbinte) -infectiosi (germeni virali, bacterieni sau fungi) -stimuli pleurali: -iritativi ( pleurite,punctii pleurale ) -formatiuni mediastinale : tumori, limfoame, anevrism Ao. CARACTERELE TUSEI: 1.tusea voalat,afon: tuse mai stears, cu rguseal-n astenii generale sau afectiuni laringiene (laringite, TBC laringian, cc laringian). 2.tusea uscat: seac, iritativ, fr expectoratie -poate fi de cauz extrapulmonar sau pulmonar ( prin iritarea cilor resp. sau pleurei). 3.tusea productiv: este urmat de eliminare de sput prin eliminarea secretiilor alveolo- bronsice ( bronsita acut si cronic, supuratii pulmonare). 4.tusea bitonal: are 2 tonuri, datorit tonusului diferit al celor 2 corzi vocale (pareza =relaxarea uneia din corzi prin cauz local sau parez de N recurent-n sd. mediastinale) 5.tusea ltrtoare: ampl, sonor. - cauz laringian:corpi strini, polipi, tumori. -compresiuni peribronsice: sd. mediastinale. 6.tusea cnttoare sau chintoas: n reprize- secuse expiratorii urmate de secuse inspiratorii de un anumit ton-n tusea convulsiv. 7.tusea matinal: apare dimineata, cnd bolnavul si face toaleta bronsiilor. Cauze : bronsita cronic a fumtorului, bronsiectazia, abcesul pulmonar. Bolavul doarme de partea afectat pt. ca secretiile iritante s stagneze si s nu-l 6 deranjeze nopate prin tuse.Dimineata aceste secretii sunt eliminate. 8.tusea cardiac: semn de IVS. -seac iritativ : apare la efort sau n decubit dorsal, uneori anunt un EPA. -umed, cu expectoratie seroas rozat: n EPA. COMPLICATIILE TUSEI: 1.Pneumotorax : prin ruperea unor bule de emfizem. 2.Hernii abdominale : prin p intra-abdominale. 3.Sincopa tusiv :prin manevra Valsalva bradicardie si hipoTA.
EXPECTORATIA. DEFINITIE = materia evacuat din cile respiratorii prin tuse sau expir fortat. Este format din secretii din cile resp. (mucus). In conditii patologice poate contine: -snge -puroi :bronsita supurat, evacuarea bronsic a unor colectii pulmonare sau extra- pulmonare, drenate trans-pleural. -fragmente de tesut pulmonar n gangrena pulmonar. Examenul macroscopic al sputei: A.Cantitatea : normal < 50 ml.Cantitatea depinde : - extinderea inflamatiei ( aria secretorie) - prezenta unei colectii care se deschide n bronsii ( abces pulmonar) -capacitatea bolnavului de a elimina expectoratia ( femeile si copiii nghit expectoratia.In com sau post-operator-risc de asfixie prin secretii.) 1.cantitate moderat crescut ( 50-100 ml/24 ore): astmul bronsic, bronsita acut sau cr,pneumonii,TBC pulmonar incipient. 2.cantitate crescut (100-300 ml/24 ore): bronsiectazie si caverne TBC. 3.cantitate masiv ( > 300 ml/24 ore)=vomica : drenarea unor colectii ( abces pulmonar, chist hidatic, empiem pleural drenat n bronsii). Vomica se instaleaz brusc si poate fi unic sau fractionat.Expectoratia din vomic : -format din mucus, snge si puroi:n cazul evacurii unor abcese. -format din lichid clar ca apa de stnc : n cazul evacurii unui chist hidatic. B.Aspectul sputei: depinde de consistenta, transparenta si aeratia sa. 1.sputa spumoas: ca albusul de ou-apare n EPA. 2.sputa seroas:format din lichid clar ca apa de stnc-specific pt. drenarea unui chist hidatic. 3.sputa mucoas: format din mucus alb, aderent.Cauze: bronsite acute si cronice, astm bronsic.In sputa din astmul bronsic : mucusul se prezint sub form de perle , dopuri sau de spirale Curschmann. 4.sputa muco-purulent:mucus amestecat cu mase de puroi galben-verde.Apare n: bronsite acute supurate,bronsiectazii. 5.sputa purulent: format numai din puroi galben verde sau galben-cafeniu..Apare n abcese pulmonare si n colectii purulente de vecintate drenate trans-bronsic (piotorace, abces subfrenic, hepatic, splenic, renal etc) In gangrena pulmonar:sputa purulent este noroioas, fetid . 6.sputa sero-muco-purulent: apare n bronsiectazii si n supuratii cronice (caverne bacilare si hidatice infectate).Sputa sedimenteaz n 4 straturi : 7 -sus : stratul spumos, aerat. -al doilea : stratul mucos - mucus care atrn sub forma unor stalactite. -al treilea : stratul seros, cel mai abundent. -al patrulea = stratul grunjos, purulent. 7.sputa numular :discuri de puroi + mucus+serozitti. 8.sputa pseudomembranoas :sub form de mulaje ale bronsiilor-n bronsita pseudo- membranoas . 9.sputa sanguinolent (hemoptoic): contine snge. -sput spumoas rozat : n EPA. -firisoare de snge n mucus :bronsite, bronsiectazii, rupere de varice bronsice(St.M) -sputa cu cheaguri de snge negricios: infarct pulmonar. -sputa ruginie: snge omogenizat n mucus-pneumonie pneumococic. -sputa gelatinoas n peltea de coacze :n cc pulm. -snge pur (hemoptizie): bronsiectazii , TBC cavitar, stenoza mitral,cc br-pulm. C.Culoarea sputei: -alb: mucoas -galben-verde : muco-purulent. -galben-cafenie:abcese pulmonare. -rosietic:sputa hemoptoic. -crmizie:n pneumonie sau n sideroza pulmonar ( minele de Fe) -neagr: contine pulbere de crbune-n antracoze (la mineri, furnalisti). C.Mirosul sputei: fad. -miros de paie mucegite:n bronsiectazii. -fetid n abcese pulm . -pestilential n gangrena pulmonar si n cc pulm. ramolit.
HEMOPTIZIA. DEFINITIE =eliminarea prin tuse de snge rosu-aerat, provenit din cile respiratorii. Diagnostic diferential : cu epistaxisul posterior ( sngerare din cavittile nazale) si cu hematemeza (sngerare din tubul digestiv, evacuat prin efort de vom) 1.Hemoptizia: -la bolnavi cu antecedente pulmonare -precedat de senzatie de cldur si gdilitur retrosternal -sngele este eliminat prin efort de tuse,este rosu-nchis,amestecat cu mucus, cu pH alcalin. 2.Hematemeza: -la bolnavi cu antecedente digestive ( boal ulceroas,ciroz hepatic) -precedat de great -sngele este eliminat prin efort de vom, este negru-n zat de cafea, amestecat cu alimente,are pH acid . 3.Epistaxisul posterior:senzatie de cldur si gust srat n gur, urmat de evacuarea imediat, fr efort, de snge rosu-aprins.Dg. este mai greu cnd sngele a fost nghitit si apoi evacuat digerat, prin efort de vom.La inspectia peretelui post. al faringelui:se evidentiaz sngele care se scurge din cavitatea nazal. CAUZELE HEMOPTIZIEI: 1.Inflamatorii : 8 -bronsita acut si cronic, bronsiectazia -TBC pulm. -unele pneumonii ( pneumococic, gripal, cu Klebsiella) -abcesul pulmonar. 2.Cancerul bronhopulmonar. 3.Infarctul pulmonar. 4.Cauze cardio-vasculare: - hipertensiunea pulmonar venocapilar: -stenoza mitral : prin rupere de varice bronsice -insuf. VS : rupere de capilare si vene pulmonare. -hipertensiunea pulmonar arterial: -primar ( la femei de obicei) -secundar unor embolii pulmonare sau unor cardiop. congenitale (DSA,DSV). - anomalii vasculare: -teleagiectazia Rendu-Osler ( pe mucoasa cilor resp) -anevrism de Ao rupt n cile aeriene ( hemoptizie fulminant). 6.Tulb. de craz sanguin: -diateze hemoragice -trat. anticoagulant 7.Cauze rare: -sd. Goodpasture (anticorpi anti-membran alveolo-capilar) -granulomatoza Wegener Cauzele cele mai frecvente la noi: 1.bronsiectazia 2.TBC pulm. 3.stenoza mitral 4.cancerul br-pulm. CARACTERELE HEMOPTZIEI: -dup cantitate : mic (<50 ml), medie (50-100) crescut (100-300 ml) sau masiv ( > 300 ml) -dup aspectul sngelui: rosu -deschis sau negricios. Pt. dg etiologic: necesare Rgrafia toracic si bronhoscopia.