SUPURATIA

GENIANA

Carp
Andrei
Grupa 4
Anul 5
 SUPURATIILE REGIUNII BUCO-
MAXILO-FACIALE
 Procesele septice ce se dezvolta in tesuturile moi
perimaxilare in lojile superficiale si profunde ale
fetei, precum si oasele maxilare si ganglionii loco-
regionali, constituie alaturi de hemoragii si
traumatisme, principalele urgente ale acestei
regiuni din punctul de vedere al frecventei si
gravitatii.
 Abcesulconstituie supuratia circumscrisa sub
forma unei colectii cu continut purulent.
 este alcatuit din :
 tesuturinecrozate,
 celule partial sau total distruse,
 germeni fagocitati sau chiar vii.
 MECANISME PATOGENE
 Procesul supurativ se poate constitui pe
urmatoarele cai:
 Calea transosoasa - intalnita in supuratiile
formate de la procesele apicale ale dintilor.
 Calea intraosoasa - de la osteomielitele difuze
cand propagarea supuratiei se face din aproape in
aproape.
 Calea submucoasa - descrisa de supuratiile
plecate de la procesele parodontale marginale.
 Calea limfatica - incriminata in producerea
adenitelor acute.
 Calea hematogena - intalnita in cazul
osteomielitelor la copii.
 Abcesul obrazului (genian)
 Sursade infectare: premolarii si molarii superiori,
sau prin propagarea din lojile vecine.
 Aspecte clinice:
 Tumefactie voluminoasa a regiunii geniene, ferma,
apoi pastoasa si fluctuenta. Marginea bazilara
ramane accesibila palparii. Tegumentele
congestionate, destinse, lucioase.
 Edemul de vecinatate sterge reliefurile faciale
intinzandu-se spre regiunea palpebrala, temporala,
parotideomaseterina si submandibulara.
 Trismus prezent daca punctul de plecare e
reprezentat de molarii mandibulari.
 Mucoasa jugala congestionata, edematiata in
dreptul dintelui cauzal. Stare generala alterata cu
febra, frison, tahicardie.
 tumefactia in masa a obrazului, cu edem palpebral
inferior poate evolua spre endo sau exobucal.
 Diagnosticare si tratament
 infecţiileoro-maxilo-faciale sunt urgenţe medico-
chirurgicale, iar tratamentul trebuie să fie
precoce şi complex (chirurgical, antibioterapic,
reechilibrare hidroelectrolitică)
 este necesar sa fie cat mai precoce si consta in
deschiderea larga a abcesului, care poate fi
facuta pe cale endoorala, cutanata sau mixta.
 Calea endoorala
 indicatain supuratiile colectate cu evolutie la
mucoasa situate intre muschiul buccinator si
mucoasa, tumefactia predominand la nivelul
mucoasei jugale pe fata interna a obrazului.
Bolnavul este asezat pe fotoliu dentar cu gura
intredeschisa comisura bucala fiind trasa cu o
oglinda
 Anestezia:
 infiltratie locala de-a lungul liniei de incizie.
 Incizia cat mai decliv spre fundul sacului
vestibular inferior pt a asigura drenajul.
 Bisturiu 11 sau 15, incizie orizontala de 2-3 cm
sub nivelul bombarii maxime a tumefactiei spre
fundul de sant vestibular inferior. Cand colectia e
situata intre mucoasa si buccinator puroiul se
evacueaza imediat. In caz contrar introducem o
pensa hemostatica intre fibrele musculare ale
buccinatorului , largim incizia asigurand
evacuarea puroiului.
 Bisturiul orientat usor oblic in afara va sectiona
numai mucoasa evitand intersectarea vaselor
faciale.
 Drenajul cu o lama de cauciuc pt 24-48 ore.
 Calea cutanata
 Cand procesul septic este difuz, cantonat in spatiile si lojele
parenchimului genian, necesitand o deschidere larga. Accesul
asupra procesului septic se face pe cale submandibulara.
 Anestezia de preferat e cea generala de scurta durata uneori
chiar intubatia endotraheala. Incizia e de 5-6 cm paralela cu
marginea bazilara a mandibulei la 2 cm dedesubtul marginii
bazilare a mandibulei, sectionand pielea si platisma.
 Se introduce pensa hemostatica de-a lungul fetei externe a
mandibulei patrunzand in obraz si se deschid toate spatiile
supurate. Uneori cand nu se gasesc colectii bine delimitate se
va introduce chiar degetul, explorand toata loja.
 Drenajul cu 2 tuburi de dren din cauciuc fixate la piele cu un
fir neresorbabil, un tub patrunde pana in mijlocul obrazului in
zona in care se gaseste bula lui Bichat iar al doilea tub pana
deasupra marginii bazilare realizand atat drenajul cat si
posibilitatea efectuarii unor irigatii antiseptice.
Calea combinata
 este
indicata in cazurile in care incizia
endoorala nu a dus la remiterea
procesului septic, necesitand o cale de
drenaj mai larga.
Caz clinic
 Epidemiologie
 Mai des intalnita la adulti
 Localizare
 Etajul mijlociu al fetei(zona obrajilor/sinusurilor
maxilare)
 Etiologie
 Sursa de infectare:
 Premolarii(PM1 si PM2) si molarii superiori(M1,M2 si
M3), sau prin propagarea din lojile vecine
 Caracteristici clinice
 Tumefactie voluminoasa a regiunii geniene
 Edemul de vecinatate
 Trismus prezent
 Mucoasa jugala congestionata
 Tumefactia in masa a obrazului
 Simptome
 Durere dentara,durere pulsatila unilaterala la
niv.mij. al fetei ,percepere de miros
neplacut(halitoza)
 Radiologic
 Opacitate periferica unilaterala a peretilor sinusali
Imagini
Imagini Rx