Universitatea de Medicină și farmacie "Nicolae Testemițanu"

Catedra de Chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală "Arsenie Guțan"

Afecțiunile
inflamatorii ale teritoriului OMF

Pregătit de : Uzunov Oleg gr.S1601

Profesor: Hîțu Dumitru , doctor
în medicină , conferențiar universitar
Infecția reprezintă invazie de microorganisme , localizată sau
generalizată , a unui organism viu care prin multiplicarea(cu sau fără secretarea
de toxine) conduc la afectarea organismului în cauză.

Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor

perimaxilare sau ale spatiilor fasciale sunt :
1. calea transosoasa prin care un process patologic periapical migreaza de-a
lungul canalelor Hawers, ajungind subperiostal. Dupa decolarea si erodarea
periostului apare tabloul clinic de supuratie periosoasa sau de supuratie a
spatiilor fasciale primare.
2. calea submucoasa care este intilnita in parodontopatiile marginale profunde
sau in accidentele de eruptie dentara. Colectia supurata difuzeaza intre os si
fibromucoasa acoperitoare, dind nastere supuratiilor periosoase sau de spatii
fasciale primare.
3. calea directa care este intilnita in traumatismele cu retentie de corpi straini.
4. calea limfatica in care infectiile faringoamigdaliene si dento-parodontale
difuzeaza direct in ganglionii locali sau loco-regionali.

Clasificarea spațiilor interfasciale si

intermusculare ale feței si rolul acestora în
difuzarea infectiilor
1)Spatiile regiunii infraorbitale :
-spatiul infraorbital
-spatiul fosei canine
2)Spatiul regiunii bucale
3)Psatiul regiunii parotido-maseterice
-spatiul submaseteric
4)Spatiile regiunii temporale
-spatiul interaponeurotic
-spatiul subaponeurotic
-spatiul profund al regiunii temporale
5)Spatiile regiunii profunde ale fetei :
-spatiul temporo pterigoidian
-spatiul interpterigoidian
6)Spatiile planseului bucal :
-spatiul intermuscular intern
-spatiul intermuscular extern
-spatiile submandibulare
-spatiul intermuscular impar inferior

Fasciile gitului:
 1. Fascia superficială - e răspândită la tot gâtul anterior, se desparte în
două plăci, între care se află m. platisma, în regiunea toracelui trece în fascia
superficială toracică.
 2. Fascia colii propria – mai groasă decât prima. Ea în sectorul anterior al
gâtului cuprinde în huşă m. SCM şi distal m. trapezoidem. Din părţi ea dă
apofize în parcurs frontal, desparte gâtul în sectoare anterioare şi cele
posterioare. Ea este prelungirea fasciei parotideomasseterică. În jos ea se înseră
la marginea anterioară a sternului şi claviculei. Distal se înseră la marginile
distale a omoplaţilor. Superior ea înveleşte – cuprinde în huşă glanda salivară
submandibulară.
 3. Fascia colii medie – se începe de la suprafaţa internă a marginii inferioare
a mandibulei, se înseră la os hioid, şi în jos se termină la marginea internă a
sternului şi claviculei. Mai sus de osul hioid, fascia e de o provinenţă
conjunctivă, mai jos miogenă. În calea sa cuprinde în huşă m.
sternothyreoideus, thyreohyoideus, omohyoideus.
 4. Fascia endocervicală – e racordata intre muschii omohioizi de ambele
parti sub forma de vela( vela Rise). Formează huşă pentru fasciculul
vasoneural cervical de la craniu până la mediastinul anterior.
 5. Fascia prevertebrală – se începe de la tuberculum faringeum os occipitalis,
şi ca o placă groasă frontal se scurge în jos şi trece în mediastinul posterior,
unde permanent se subţie şi se pierde la nivelul vertebrei toracice. În
parcurs fascia dă apofize m. scalenii.

Fasciile fetei:
 Fascia temporala – se prezinta ca o lamela fibroasa ce acopera m.
temporal.Incepe de pe linia temporala si de pe galea aponeurotica.
Superior de arcul zigomatic se separa in 2 foite: superficiala, care se
fixeaza pe fata laterala a arcului zigomatic si profunda, pe fata mediala.
 Fascia maseterica – acopera muschiul omonim. Superior se insera pe
fata laterala a osului zigomatic si a arcului zigomatic, anterior trece in
fascia buco-faringiana, iar posterior concreste cu capsula glandei
parotide.
 Fascia buco-faringiana – acopera m. buccinator si continua in
peretele lateral al faringelui. Portiunea mai compacta a acestei fascii, care
e racordata intre cirligul pterigoid al osului sfenoid si mandibula,
formeaza sutura pterigo-mandibulara.

Spatiile regiunii infraorbitale:

 Spatiul infraorbital superficial – intre m. orbicular si patratul buzei
superioare. Prin el trec ramuri ale arterei si venei faciale, precum si r.
zigomatica a n. facial.

 Spatiul fosei canine – din anterior e limitat de muschii buzei
superioare, iar din inferior de m. levator angulis oris. Contine pachetul
vasculo-nervos infraorbital. Comunica cu sp. infraorbital superficial si cu
sp. regiunii bucale.
Spatiul regiunii bucale:
 Se afla intre m. rizorius si m. platisma din exterior, si m. buccinator
din interior. Din posterior e limitat de marginea anterioara a m. maseter,
iar din anterior de o linie imaginara care desparte spatiul infraorbital de
bucal.
 Contine artera si vena faciala, corpul grasos al obrazului si ganglioni
limfatici
Spatiul regiunii parotido-maseterice:
 Spatiul submaseteric – intre partea laterala a ramului ascendent al
mandibulei si m. maseter. Contine n. maseter, artera si vena maseterica.
 Spatiul se inflameaza de la procesele patologice din regiunea molarilor
3 inferiori.

 Spatiile regiunii temporale: 1) Spatiul

interaponeurotic – intre lamela superficiala si profunda a fasciei
temporale. Contine artera si vena temporala medie, precum si ramura
zigomatico-temporala a n. zigomatic.
 2)Spatiul subaponeurotic – intre fascia temporala si m. temporal.
Comunica cu spatiul submaseteric
 3)Spatiul profund al regiunii temporale – intre m. temporal si
periostul osului temporal
  Spatiile planseului bucal: 1) Spatiul
intermuscular intern – intre cei 2 muschi genioglosi
 2) Spatiile intermusculare externe – intre m. genioglos si hioglos
 3) Spatiile submandibulare – sub m. milohioid
 4) Spatiul intermuscular impar inferior – intre m. milohioid si
venterul anterior al m. digastric
 Spatiul parafaringian: Spatiul parafaringian e limitat
din exterior de fascia interpterigoidiana si m. pterigoidian medial, iar
din interior de muschii palatului moale si constrictorul superior al
faringelui.
 Contine artera carotida interna, artera palatina ascendenta, vena
jugulara interna, n. glosofaringian, n. hipoglos, ganglionul simpatic
cervical superior.
 Infectarea regiunii se produce de la flegmoanele din regiunile
subtemporala, loja glandei parotide, sublinguale si submandibulare.
 Spatiul retrofaringian: Se localizeaza intre faringe si
muschii lungi ai capului, acoperiti de fascia prevertebrala.
 Spatiul se intinde de la baza craniului pina la vertebra VI cervicala,
unde trece in spatiul retrovisceral al gitului.
 Procesul infectios din acest spatiu de regula este limitat. In rezultatul
limfadenitei, se produce abcesul.
 Spatiile de tesut celular ale gitului:
 1) Sacul par al glandei submandibulare
 2) Sacul fascial par
 3) Spatiul interaponeurotic suprasternal
 4) Sacul orb
 5) Spatiul previsceral
 6) Spatiul retrovisceral
 7) Teaca para a pachetului vasculo-nervos
 8) Spatiul celular al triunghiului lateral al gitului
 9) Spatiul prevertebral
Sacul par al glandei submandibulare:
 Se afla intre fascia proprie a gitului si periostul mandibulei
Contine glanda submandibulara, ganglioni limfatici, tesut celular lax,
artera si vena faciala.

Procesul suprativ cantonat inițial periapical erodează corticala osoasă cea mai
subțire și ajunge la nivelul părților moi peiosoase. Evoluția spreo supurație
periosoasă sau spre o supuratie a spatiilor fasciale este influențată de relatia
topografica dintre locul in care procesul supurativ a erodat corticala osoasa si
insertiile musculare de la nicelul maxilarului sau mandibulei, sistematizată de
Peterson. Spatiile fasciale care pot fi afectate direct de procesul supurativ dupa
difuziunea sa transosoasa si erodarea corticalei si se numesc spatiile fasciale
primare. Ele sunt vecine cu zona proceselor alveolare ale maxilarului superior
si ale mandibulei . In lispa tratamentului adecvat, supuratia se extinde de la
spatiile fasciale primare la cele secundare, in cazul afectarii acestora , infectia
devine sevara , iar complicatii si morbiditatea se amplifica . Amploarea
proceselor supurative depinde si de timpul si virulenta agentului patogen, de
poarta de intrare , timpul scurs de la aparitia primelor simptome , starea loco-
regionala a partilor moi si de statusul general si capacitatea de aparare a
organismului.

Etiologia proceselor inflamatorii in

regiunea oro-maxilo-faciala.
Factorii favorizanti locali:
-Leziuni traumatice osoase
-Tumorile maxilarelor (chisturile)
-Corpi straini patrunsi accidental prin mucoasa
-Complicatiile extractiei dentare
-Complicatiile anesteziei locoregionale
-Complicatiile diferitor tratamente stomatologice:obturatii coronare cu
mortificari pulpare ,obturatii de canal cu depasire.
Factori favorizanti generali:
-Virsta.
-Reactivitatea naturala diminuata a organismului pacientului (sistemului
imunitar)
-Afectiunile neurologice, neuropsihice.
-Tratament indelungat cu antibiotice sau corticosteroizi pe cale orala.

Factori determinanti
-Leziunile dentoparadontale, dintre care cele mai frecvente sunt:
-Gangrene pulpare
-Pungi paradontale adinci cu traiect serpinginos
-Fracture dentare
-Exacerbarea virulentei germenilor patogeni, prin selectionarea unor tulpini
bacteriene in urma tratamentului indelungat cu antibiotic, corticosteroizi.

Clasificarea proceselor inflamatorii in

regiunea oro-maxilo-faciala.
Infectii nespecifice
1. Infectii periosoase:
• spatiul vestibular
• spatiul palatinal
• spatiul corpului mandibular
2. Infectiile spatiilor fasciale:
a) primare maxilare:
• bucal
• canin
• infratemporal
b) primare mandibulare:
• bucal
• submandibular
• submentonier
• sublingual
c) secundare:
• maseterin
• pterigomandibular
• temporal
• laterofarigian
• prevertebral
• parotidian
d) localizari particulare:
• abcesul limbii
• abcesul orbitei
Supuratii difuze:
• flegmonul planseului bucal
• flegmonul difuz hemifacial
Fasciite necrozante
Limfadenite:
• acute
• cornice
Infectii osoase:
• osteoperiostita
• osteita
• osteomielita
• osteonecroza
Infectii specifice
1. Actinomicoza
2. Sifilis
3. TBC
Bilbliografie :
1) Materialul cursurilor
2) V. Kulcitki, “Chirurgia operatorie si anatomia topografica”, Chisinau 1992
3) M. Pricop, E. Urtila “Infectiile buco-maxilo-faciale”
4) G. Timosca, C. Burlibasa “Chirurgie buco-maxilo-faciala”, Chisinau 1992
5)Compendiul de chirurgie oro-maxilo-faciala Bucur.