Ministerul Sanatatii al RM

U.S.M.F. “ N. Testemiteanu “

Catedra Chirurgie OMF

Sef catedra Doctor habilitat in medicina, professor universitar, Dumitru Scerbatiuc

TEMA:
Rolul spatiilor interfasciale si intermusculare ale capului si gitului in
difuzarea infectiei in partile moi maxilo-faciale. Cai de difuzare a
infectiei.

Profesor Dumitru Hitu

Doctor in medicina , conferentiar universitar

Studenta Rubliova Irina

Grupa 3304

2010
Plan:

1. Căile de difuzare a infecţiei odontogene în ţesuturile moi.

2. Răspîndirea procesului septic în dependenţă de amplasarea

rădăcinilor diferitor grupe de dinţi.

3. Clasificarea spaţiilor interfasciale şi intermusculare ale feţei şi

gîtului: (superficiale, profunde, pe regiuni).

4. Dispoziţia părţilor moi şi structura logilor perimaxilare în

declanşarea infecţiilor odontogene.

5. Principiile de bază a repartizării spaţiilor interfasciale şi

intermusculare, cauzele localizării proceselor inflamatorii.
- pe regiuni.
- Stratificate (superficiale, profunde).
- Comunicarea la direct, prin intermediul pachentelor
vasculonervoase.
- Rezistenţa ţesutului conjuctiv-adipos.
- Necrozarea rapidă a ţesuturilor.
- Prezenţa vaselor şi nodulilor limfatici.

6. Spaţiile interfasciale şi intermusculare a regiunii cervicale.

 Căile de difuzare a infecţiei odontogene în ţesuturile moi.

a.calea transosoasa , intilnita in special in procesele care au drept cauza afectiunile dentare
apicale: infectia periapicala difuzeaza progresiv de-a lungul canalelor Havers, care se
dilate(faza endoosoasa); germenii patogeni, impreuna cu puroiul traverseaza astfel osul
maxilar si ajunge sub perioast, pe care la inceput il decoleaza(faza subperiostala) si apoi il
erodeaza, deschizind-si drum in tesuturile moi maxilare,(faza de supuratie sub-mucoasa sau
de difuzare in lojile perimaxilare).
b. calea sub mucoasa, intilnita in procesele supurative care au drept cauza afectiunile
parodontale, accidentele de eruptive a dintilor, fracturile maxilare: infectia se dezvolta la
nivelul unei pungi pioreice, sub capisonul mucos intre mucoasa si os; mucoasa este decolata,
procesul supurativ localizindu-se superficial si avind chiar posibilitatea de a se deschide
spontan.
c. caile limfatice si venoase, situatie mai rar intilnita in cazurile in care infectia
faringoamigdaliana, dentoparadontala sau osoasa difuzeaza prin vasele limfatice, localizindu-
se in lim-fonodulii perimaxilari, sau prin vene, realizind insamintarea fleboflegmonoasa.
d.calea directa intilnita in supuratiile care au drept cauza punctiile septic, prezenta de corpi
straini.

Răspîndirea procesului septic în dependenţă de amplasarea

rădăcinilor diferitor grupe de dinţi.

La maxila difuzarea infectiilor se face catre Vestibular : radacinile incisivilor centrali,

caninilor si premolarului 2.Cu exceptia celor plecate de la incisivii laterali si radacinile
palatinale a molarilor si premolarului 1, ce evolueaza spre bolta Palatina. Radacinile
caninilor favorizeaza difuzarea infectiei catre obraz si orbita.
La mandibula difuzarea se face spre Vestibular de la incisivi pina la primii
premolari.Premolarii secunzi si primii molari au radacinile in mijlocul procesului alveolar,
iar molarii 2 si 3, apropiate de tabla linguala.

Clasificarea spaţiilor interfasciale şi intermusculare ale feţei şi

gîtului: (superficiale, profunde, pe regiuni).

spatiilor fasciale profunde:

. infectii ale spatiilor din jurul fetei (spatiul masticatorilor, bucal, canin, al parotidelor);

• infectii ale regiunii suprahioide (submandibular, sublingual, laterofaringian );

• infectii ale regiunii infrahioide sau gatului (retrofaringian, spatiul pretraheal ).

Spatii superficiale:
 1. Loja submandibulara
2. Loja sublinguala
3. Loja submentoniera
4. Corpul grasos – obrazul
5. Loja maseterica
6. Loja parotidiana
7. Loja orbitei
8. Regiunea jugala
9. Reg pterigo-mandibulara

Spatiile profunde:
1. Sp. Infratemporal
2. Sp. Laterofaringian

Cap.
Regiunea temporala:
1. Sp. Interaponevrotic
2. Sp.subaponevrotic
3. Loja temporala profunda
Partea laterala a fetei:
1. Bula grasoasa
2. Sp. Gl parotide
3. Sp. Masetero-mandibular
4. Sp. Temporo-pterigoidian
5. Sp. Interpterigoidian
6. Sp. Pterigomandibular
7. Sp. Suprapterigoidian
8. Fosa pterigo-palatina

Gitul.
Triunghiul lateral par
Triunghiul submandibular
Triunghiul omotrapezoid si omoclavicular

Spatiile de tesut celular a gitului:

1. Sacul par al gl submandibulare
2. Sacul fascial par
3. Sp interaponevrotic suprasternal
4. Sacul par
5. Sp. Previsceral
6. Sp. Retrovisceral
7. Sp. Prevertebral
8. Teaca para a pachetului vasculonervos
9. Sp celular al triunghiului lateral par
10. Sp laterofaringian

1. Infecţii periosoase

- spaţiul vestibular

- spaţiul palatinal
- spaţiul corpului mandibular
2. Infecţiile spaţiilor fasciale

a) primare maxilare

- bucal
- canin
- infratemporal
b) primare mandibulare

- bucal
- submandibular
- submentonier
- sublingual
c) secundare

- maseterin
- pterigomandibular
- temporal superficial şi profund
- laterofarigian
- prevertebral
- parotidian
d) localizări particulare

- abcesul limbii
- abcesul orbitei
Dispoziţia părţilor moi şi structura logilor perimaxilare în
declanşarea infecţiilor odontogene.

• Anatomia fetei si gitului favorizeaza raspindirea infectiei in diferite regiuni

anatomice. Pe fata si git sunt multe spatii anatomice umplute cu tesut adipos
care comunica una cu alta, atit la suprafata cit si la adincime. Trecerea infectiei
dintr-o regiune in alta poate fi pe diferite cai, prin continuitate, prin parcursul
placilor fasciale, pe parcursul vaselor sanguine, a nervilor, pe suprafetele osului.
Spatiile interfasciale sunt umplute cu tesut celuloadipos, deaceea ele au un rol
important in raspindirea infectiei cu atit mai mult ca ele sunt strabatute de vase
si nervi care favorizeaza difuzarea infectiei dintr-o loja in alta.

Infectiile partilor moi perimaxilare

Ţesuturile moi perimaxilare sunt deseori sediul unor poârocese infectioase care îmbraca aspecte
variate,in functie de forma anatomopatologica,localizare,virulenta germenilor cauzali si de rezistenta
la agresiunile microbiene ale organismului.Infectiile perimaxilare se intalnesc la orice varsta,fiind mai
frecvente în perioada în care sistemul dentoparodontal estemai afectat,in functie,si de capacitatea
de aparare imunologicp a organismului.

Etiopatogenia.Procesele infectoase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:

a.leziunile dentoparodontale sunt cel mai frecvent cauza proceselor septice permaxilare :caria
penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala,pungile parodontale adânci cu traiect
serpiginos,dintii cu modificari pulpare fara carii evolutive,fracturile dentare,accidentele de eruptie a
dintilor temporari sau permanenti;

b.leziunile traumatice:astfel fracturile portiunii dentare a maxilarelor se pot infecta ,din focarul de
fractura fiind înspmantare spatiile perimaxilare;

c.osteomelita maxilarelor este însotita adeseori se supuratii in partiile moi,de multe oriosteomelita
debuteaza printr-o supuratie perimaxilara.

d.litiaza salivara infectata poate însamanta lojile din imediata vecinatate a glandei
(submaxilara,sublinguala,parotida)

e.tumorile maxilarului,in special chisturile se pot suprainfecta,germenii patogeni însamântând partile

moi,perimaxilare.

f.corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa sau tegumente pot fi cauza unor procese septice
perimaxilare.

g.infectiile faringoamigdalie se pot difuza in tesuturile perimaxilare urmând însa,cel mai

frecvent,calea vaselor limfatice;

h.furunculele si piodermitele fetei,gâtuluisi pielii capului pot constitui cauyele unor complicatii
septice in lojile perimaxilare;

i.complicatiile anesteziei loco-regionale:daca nu se respecta strict regulile în timpul punctiei

anestezice exista toate conditiile aparitiei unor supuratii,fiindca cunoscute aceste supuratii cu
caracter grav dupa anestezii tronculare periferice la tuberozitate sau la spina Spix
j.complicatiile extractiei dentare aceasta putând deveni cauza unor supuratii perimaxilare in cazurile
în care nu s-a ales momentul cel mai potrivit pentru efectuarea ei cand dupa extractie nu s-au
îndepartat elementele patologice din alveola sau în urma extractiilor traumatizante;

k.complicatiile diferitelor tratamente stomatologice:pot produce secundar,infectii perimaxilare.

Caile de patrundere a germenilor sunt in marea lor majoritate în legatura cu afectiunile

dentoparodontale si orofaringiene,tegumetare si mai rar conjunctivale,microoganismele cauyale
prezentate in supuratiile perimaxilare provenind în majoritatea cazurilor din focarele primare.De cele
mai multe ori,aparitia unui proces supurativ este precedata si urmata de perturbari ecologice,ceea ce
explica varitatea microbiogenezeiorale.Obisnuit,flora microbianaeste nespecifica,mixta,prezenta nei
culturi pure într-un proces infectios perimaxilar fiind un semn de gravitate.Cel mai frecvent se
întalnesc streptococi,levuri,stafilococi bacteroizii,fusobacterii,Veillonella...Un element demn de
remarcat este faptul ca în patologia traumatica intervin bacterii anaerobe sporulate,de provenienta
externa.în special telurica.Ori de cate ori plagile sunt asociate cu patrunderea de corpi
straini,distrugeri vasculare si musculare,fracturietc.se creaza conditii favorabile dezvoltarii clostriilor
histotoxice si,rareori apar boli de temut tetanosul si gangrena gazoasa.Date recente din SUA
raporteaza cazuri de botulism,consecutiv unor plagi traumatice.
Localizare infectiilor este dependenta de o serie de factori,si anume:grosimea si structura tablelor
osoase în raport cu radacinile dintilor ;dispozitia partilor moi ai structura lojilor perimaxilare ;insertia
mucoasei mobile în raport cu axurile dintilor si insertiile muachilor perimaxilari.Clinic procesele
infectioase nespecifice ale partilor moi perimaxilare sunt sistematiyate astfel:abcese periosoase,ale
lojilor superficiale,ale lojilor profunde;flegmoane ,limfadenite supurate,fistule cronice cutanate sau
mucoase.

Supuratile lojelor superficial - una dintre cele mai frecvente:

Supuratia din loja submandibulara (spatiul in care se gaseste glanda submand) delimitare:ext tegumente
superointern de ms.milohioidian superoextern fata interna a rr oriz a mand; posterior merge o prelungire
intre ms.hioglos si unghiul mandibular fata interna; anterior printre milohiodian, genioglos si burta anterioara
a digastricului, merge pe traiectul canalului Wharton si se evidentiaza paralingual.

Loja submandibulara fiind situate inautrul ramurii orizontale a mandibulei, este infectata prin procese septic e
plecate de la molarii inferiori; diferite plagi; litiaza submandibulara suprainfectata se poate extinde pe intreaga
loja.

Loja sublinguala comunica inapoi cu loja submandibulara prin fanta dintre mus milohiodian si hioglos.aceasta
loja contine: glanda sublinuala, canalul Wharton, n. si v. sublinguala si tesut conjunctiv lingual.

Aceasta loja usor se poate infecta de la procese septic dentare ale premolarilor si molarilor inferiori.

Loja submentoniere este despartita lateral de cele doua loji submandibulare prin pântecele anterioare ale
celor doi digastrici.În sus,muschiul milohioidian si genioglosii o despart de loja sublinguala.În acest spatiu se
afla tesut grasos,tesut conjunctiv lax,precum si limfonoduli.punctul de plecare al infectiei sau procesele
supurative localizate în lojile submandibulare sau sublinguale.O cauza frecventa a supuratiilor lojii
submentoniere o constituie furunculele buzei inferioare sau ale barbiei.

Loja obrazului se poate infecta de la molarii sau premolarii inferioari si superioari,pericoronarita maolarului
de minte inferior,patrunderea de corpi straini transcutanat sau transmucos,litiaza canalului Satenon,furuncule
ale obrazului sau chisturi sebacee ale obrazului suprainfectate.Supuratiile plecate de la dintii superiori se
dezvolta mai ales spre nas si orbita,iar cele pelacate de la dintii mandibulari ,catre portiunea inferioara a
lojii,cu tendinta extensiva spre gât.

Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au c apunct deplacare supuratii ale regiunilor învecinate
ca:sinuzitele supurate etmoidale,frontale sau maxilare;supuratiile fosei infratemporale:supuratiile
obrazului.Procesele septice se propaga mai rar de la dinti ,în special canini,prin grosimea osului.Ţesutul grasos
din jurul globului ocular se poate infecta foarte usor ,având o capacitate de aparare redusa.

Loja parotida imbraca marginea posterioara a ramului ascendant mandibular, intinzindu-se inapoi pina la
mastoid si marginea anterioara a mus SCM si trimitind inainte o prelungire pe fata externa a maseterului, spre
obraz. Loja contine glanda parotid, nervul facial, artera carotida externa si limfonoduli. Procesele supurative
ale acestei loji se pot produce de la molarul 3 inferiori , prin extensia infectiilor din lojile invecinate cu care
comunica( obraz, loja maseterina, spatial pterigomandibular, spatiu laterofaringian), de la mastoid, conductul
auditiv eztern, parotidite suppurate.

LOJELE PROFUNDE -cea mai frecv afectata:

retromaxilara / pterigomaxilara/ supuratii infratemporale delimitate in 2 compartimente –superior care se

numeste pterigomaxilar si corespunde gropii zigomatice/spatiul retromaxilar -pterigomand intre ms
pterigoidian intern si ramul ascendent al mandibulei. Cauzele acestor supuratii - sunt uneori iatrogene -
putem deplasa flora din cavitatea orala in profunzime -migrarea supuratii din loja maseterina -hematomul
postanestezic care se poate infiltra -fracturile de ram ascendent sau unghi -parodontita apicale - pericoronarita
M3. Complicatii: cel mai frecv trombolflebita a sinusului cavernos prin vasele pterigoidiene si alveolar din
groapa zigomatica.

SUPURATILE LATERO CERVICALE majoritatea cauzelor se datoresc migrarilor supuratilor din loja submand,
groapa zigomatica sau a unei adenite supurate; infectarea chisturilor SS unele difuze altele localizate semn +
fiind sup in preajma SCM.

Spatiu laterofaringian este situate profund, intre ramul ascendant mandibular, loja parotid, peretele faringian,
fascia prevertebrala si baza craniului. Comunica cu loja parotidiana, loja submandibulara, fosa infratemporala
si se deschide in jos in loja marelor vase ale gitului. Infectarea acestui spatiu are loc de la procese septic
dentare, in special in accidente de eruptive a molarilor de minte inferiori, de la lojile cu care comunica, de
asemenea infectare de la supuratii amigdaliene.

Infectiile spatiului fascial profund rezulta din extinderea infectiilor cu origine odontogena sau a celor
cu origine orofaciala catre spatiile fasciale din regiunea craniana si cervicala. Aceste spatii de
propagare a infectiei pot fi împartite conventional în cele care înconjoara fata (spatiile masticator,
bucal, canin si parotidian), cele ale regiunii suprahioidiene (spatiile submandibular,sublingual si
laterofaringian) si cele care intereseaza regiunea infrahioidiana sau gâtul în totalitate (spatiile
retrofaringian si pretraheal).

Principiile de bază a repartizării spaţiilor interfasciale şi

intermusculare, cauzele localizării proceselor inflamatorii.
- pe regiuni.
- Stratificate (superficiale, profunde).
 - Comunicarea la direct, prin intermediul pachentelor
vasculonervoase.
- Rezistenţa ţesutului conjuctiv-adipos.
- Necrozarea rapidă a ţesuturilor.
- Prezenţa vaselor şi nodulilor limfatici.

Anatomia fetei si gitului favorizeaza raspindirea infectiei in diferite regiuni anatomice.

Patrunderea infectiei este realizata pe mai multe cai: transoosoasa, submucoasa,
venoasa si limfatica, directa.
Transmiterea rapida a procesului infectios pe cale vasculara se efectueaza din cauza
retelei ambundente in aceasta regiune, care nu au supape (valvule).

Spaţiile interfasciale şi intermusculare a regiunii cervicale.

Foitele fasciale ale gitului, concrescind, pot forma spatii inchise. In alte cazuri intre
fascii ramine fisuri umplute cu tesut celular lax , care contine vase si ganglioni
limfatici. Formatiunile anatomice importante in acesta regiune sunt fisurile fasciale
comunicante care contribuie la raspindirea hematoamelor si a proceselor
inflamatorii si septice.

Bibliografie:
G.Timosa C.BUrlibasa –Chirurgie Buco Maxilo Faciala,1992

Vasile Andries-Anatomia capului si gitului. 2007

Prelegere

Шаргородский-Клиника, диагностика, лечение и профилактика воспалительных

заболеваний лица и шеи.