Elaborarea metodica Nr.

1
Edentitia redusa.Amprentarea si realizarea modelului.
1.Definitie edentitiapartiala. Varietati dupa dimensiuni.
Edentitia partiala :
dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti. Este o forma
nazologica de patologie a sistemului stomatognat.
stare fiziopatologica a arcadei dentare prin pierderea a 1 pina la 15 dinti de pe arcada.
Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu numit edentatie sau bresa dentara.
Dupa dimensiunile spatiilor edentate deosebim:
Edentatii mici-lipsesc pina la 3 dinti
Edentatia mijlocie-lipsesc pina la 4-6 dinti
Edentatia subtotala-pe arcada sunt prezenti pina la 4 dinti

2.Etiologia edentitiei partiale
Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale:

a)Factorii congenitali-se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau distanta lor in stadiile
incipiente de deszvoltare. Daca lipsesc dintii se numeste anodontie, iardaca citiva-hipodontie.
Edentatia primara e cauzata de varietatile lipsei dintilor si dereglarile procesului de
formare si situare a mugurilor dentari si eruptia dintilor.
Edentatia falasa este retentia dintilor in profunzimea osului alveolar

b)Factorii postnatali(dobindita) apare ca uramare a :

Afectiunilor odontale,parodontale,a proceselor inflamatoare
Interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau maline)
Traumatismului
Maladii endocrine

3.Simptomele endo- si exobucale a pacientului edentat partial.

In dependenta de localizare breselor in arcadele dentare si numarul dintilor absenti, avem
simptoame:
a) Exobucale:
La lipsa a unui numar mare de dinti (cand bresele arcadelor dentare sunt intinse sau cand
este pierduta dimensiunea verticala de ocluzie)
La lipsa frontalilor superiori , simptomul facial va fi exprimat prin prabusirea buzei
superioare spre oral
La lipsa dintilor laterali va duce la prabusirea obrajilor, un aspect de obraji supti. La
lipsa unilaterala a lateralilor a simetria fetei
 In cazul de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie se va observa micsorarea treimii
inferioare a fetei, pronuntarea fetei plicilor nazolabiale si mentoniere, iar comisurile gurii
vor fi coborite .

b)Endobucale:
Deregrarile de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare
Dereglarea arcadelor dentare in care apar 2 grupe de dinti:
- grupa care functioneaza (dintii care au antagonistii si participa la mastecatie )
- grupa care nu functioneaza

4.Clasificarea edentitiei partiale Kennedy (4 clase)

In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta
obligatorie a breselor bilaterale terminale,adica amrginile de dinti numai mezial
Este characteristic prezenta obligatorie numai a unei brese terminale , adica
marginita de dinti numai mezial
Caracteristic prezenta obligatory doar a breselor lateral intercalare- marginite de
dinti si mezialsi distal.
In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu localizarea bresei
numai in zona frontala.

5.Consecutivitateaexamenului clinic a pacientilor cu edentatie

partial
Tabloul clinic in caz de edentitie partiala poate fi individual si se va gasi in dependenta de :
o Nr dintilor lipsa
o De localizarea bresei
o Rolul dintilor pe care ii au in arcada
o Factorul etiologic
o Varsta
o Starea tesuturilor dentare dure
o Starea parodontului dintilor restanti
o Timpul de ocluzie
o Timpul care s-a scurs de la pierderea dintilor

6.Componentele cimpului protetic edentate partial

Cimp protetic-totalitatea elementelor morfologice ale oaselor maxilare pe care se aplica
protezelor partiale acrilice si sche;etate.
 Elementele morfologice sunt dintii restanti,crestele edentare,bolta palatine,tuberozitatile
maxilare si tuberculi piriform.
Acestea sunt grupate in :
o Suport dento-paradontal , care preia prin dintii restanti si parodontiu presiunile exercitate
de proteze si le transmite fiziologic osului maxilar
o Suport muco-osos , format din fibromucoasa crestelor edentate si a boltii edentine, a
tuberozitatii maxilare , a tuberculilor piriformi si osului subiacent.
7.Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu punti dentare.

Puntea dentare este o constructie protetica inginereasca in forma de pod, care serveste la
restabilirea integritatii arcadelor dentare si suspendarea dereglarilor de functie.
Restabilirea integritatii arcadelor dentare cu ajutorul puntilor dentare constituie indicatii de
baza a tratamentului, care se datoreste si volumului mic al puntii dentare ce corespunde dintilor
naturali; mecanismul fiziologic de transmitere a presiunii masticatorie, insusirea de a forma
impreuna cu dintii stilpi si parodontul un complex biomecanic integru.
Utilizarea puntilor dentare depinde de :
1. gradul de intidere
2. topografia edentatiei
3. valoarea functionala a dintilor restanti
4. profesie
5. varsta
6. sex
7. constitutia psihica a pacientului

Puntile sunt indicate pentru inlocuirea a 1,2,3 dinti pierduti , la nivelul unei singure brese , si
in cazuri execeptionale , pentru inlocuirea a 4 dinti.
Puntile mai sunt indicate pentru:
o pierderea unui dinte din zona latelara cand dintii care margineste bresa si cei antagonisti ,
nu vor migra si nu prezinta afectiuni odontale coronale
o pericolul migrarii
o lipsa unui singur dinte din zona frontala
o edentatii multiple, intercalate
o edentatii terminale(rar)
o absenta 1-4 dinti frontali , 1-2 dinti laterali

8.Clasificar puntilor dentare.

Dupa Kobler 1975, puntile dentare sunt clasificate dupa urmatoarele criterii :
Dupa realtia cu dintii stilpi:
Puntea cu extensie la care elementele de agregare sunt situate de o singura
parte a spatiului bresei, iar corpul puntii se afla in acest spatiu.
 Puntea intercalata la care elementele de agregare sunt situate pe dinti
stilpili microfibroasei.
Puntea continua care se intindepestemaimultbrese situate in
ambelehemiarcade, asanumita puntetotala
Dupa localizare in raport cu zona din arcada:
Punte frontal
Puntelaterala
Punte maxialra sau mandibulara
Dupa relatiile cu dintii stilpi si zonele topografice:
Punte intercalate unilatarela
Punte intercalate bilaterala
Punteinteecalata frontal
Punte intercalate lateral-frontala
Punte intercalta lateral-frontal-laterala

Dupa modelul de fixare:

Punti total fizionomice
Punti partial fizionomice
Punti nefizionomice
Dupa elemntele de agregare utilizate:
Cu caracter de invelis total metalice
Cu carcter de invelis partial
Cu caracter telescopic
Cu caracter de substitutie
Cu coronae Jacket
Cu unele incrustatii intratisulare de tip inlay sau pinlay
Dupa raportul corpului de punte cu creasta edentata:
Punti cu atingerea crestei
Punti suspendate

9.Cerintele catre dintii stilpi preparati la confectionare a puntilor dentare.

Puntea dentara poate fi asemanata cu o bara sprijinita la extremitati,pe suprafata careia se

exercita presiuni.Dintele stilp se adinceste in osul alveolar datorita intinderii ligamentului
alveolo-dentare si compresei ligamentelor apicale pina vor aparea presiuni egale.

Dintii stilpi trebuie :

Sa fie cu inclinitate de 6 grade
Peretii sa aiba o mica conicitate
Cu paralelism intre axele longitudinale coronare ale dintilor stilpi preparati
Forma bontului si a pragului adecvate
10.Elementele componente ale puntilor dentare.
1. elementele de agregare(microproteze)-de care este solidarizat corpul puntilor la
extremitate si care contribuie la fixarea de dintii-stilp
2. corpul de punte care este un dinte sau un bloc de dinti artificiali
11.Definitie de amprentare. Varietati
Amprenta este copia negative si fidela a cimpului protetic cu ajutorul careia se obtine
modelul pe care se va confectiona proteza.
Varietati:
a)Dupa scopul urmarit:
documentare
auxiliare
de baza
b)Dupa tehnica realizarii:
partiale
totale
in ocluzie
realizate intr-un timp
in 2 timpi
de corectare
in inel de cupru
c) Anatomice-realizate cu ajutorul lingurilor standart sau individuale,fara a tine cont de starea
tesuturilor moi
d)Functionale realizate cu linguri individuale si atestelor care inregistreaza starea functionala a
fibromucoasei cimpului protetic

12.Etapele amprentarii anatomice. Material amprentare.

Depunerea materialului amprentar in lingura amprentara
Presarealui direct pe cimpul protetic

Materiale amprentare:
a. Materiale dure ireversibile
Ghipsul
Pastele de oxid de zinc si eugenol
b.materiale dure reversibile
c.materiale elastice
Hidrocoloizii revesibili
Hidrocoloizii ireversibili
Elastomeri(silicoane,polisulfide si polietere)

13.Linguri amprentare. Varietati

Lingurile amprentare sunt suporturi rigide,rezistente,nedeformabile pe care se depune
materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic.
Exista 2 tipuri de linguri:
 Standart-din materiale metalice si nemetalice
Individuale-confectionate in clinica si din material thermoplastic sau la laborator din
acrilate si termopolimerizabile.

14.Modelul. Material de confectionare.

Modelul este copia pozitiva a cimpului protetic. Sunt de 2 tipuri:
a)auxiliare
b)documentare
modelele auxiiliare si documentare sunt confetionate din ghips dur. Modelel de baza sunt
confectionate din diverse materiale.
Materialele:
Nemetalice
a. Ghipsul dur ,dur special
b. Cementuri
c. Acrilate polimerizabile

Metalice
a. Amalgamul de Ag
b. Amalgamul de Cu

Calsificarea Kennedy
Proteza dentare

Corpul de punte
Linguri amprentare
Amprentarea dentara