Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
actiune pe E. faecalis
in practica, se foloseste o concentratie de 5% iodura in iodura de potasiu, sub forma de solutie
Churchill (iod, iodura de potasiu, apa distilata, etanol)
DDR poate scadea eficienta irigantului (se prefera irigarea dupa indepartarea DDR)
unii pacienti pot fi alergici la iod
Soluţia de acidul citric se găsește sub diferite concentraţii. Are eficienţă maximă chelatoare la pH-1,2.
Concentraţiile crescute de 25-50% au o eficienţă mai mare comparativ cu EDTA-ul. Concentraţia de
10% este cea mai folosită în practică, având un pH aproape neutru
- Timpul 30 minute (dinte vital) si 45 minute (dinte devital), reinnoire din 5 in 5 minute
- Frecventa - la fiecare ac nou se reinoste irigantul
- Cantitatea - 1-2 ml la fiecare irigare
- Temperatura- cresterea temperaturii la 50°C pentru NaOCl ii creste activitatea
- Activarea prin instrumentare manuala dar si prin utilizarea microperiutelor, US, EndoActivator,
Vibring, plastic endo file (Castellucci recomandand 1 minut pentru EDTA si 3 minute pentru
NaOCl de activare US)
Au fost propuse multe solutii pentru lavaj fara a se ajunge la cea ideala pina In prezent. Cel mai frecvent
folositi iriganti sunt:
- Hipoclorid de sodiu
- Gluconatul de clorhexidină
- Acidul etilendiaminotetraacetic EDTA
- Acidul citric
- MTAD amestec de tetraciclină si solutie dezinfectanta
13. Endovac.
Sistemul EndoVac de irigare cu presiune negativa asupra apexului ofera o metoda unica si sigura de irigare a
canalului radicular in timpul tratamentului. Spre deosebire de sistemele cu presiune pozitiva care folosesc
canule sau ace cu orificiu lateral pentru irigarea canalului, sistemul EndoVac este cu adevarat un sistem de
presiune negativa care duce solutia de irigare in zona apicala si o evacueaza. Deoarece presiunea care
ajunge la apex este negativa, solutiile de irigare sunt absorbite de la apex, eliminand astfel riscul unui
accident de irigare. Sistemul brevetat este compus din trei parti: varful de irigare (MDT), care permite
irigarea abundenta si evacuarea simultana fara varsare in gura pacientului; macrocanula care indeparteaza
reziduurile grosiere ramase in canal in urma instrumentarii; si microcanula care indeparteaza reziduurile
microscopice la 1mm de apex prin 12 orificii microscopice efectuate de un laser.
- Hidroxidul de calciu are avantajul de a fi activ o perioada mai lunga de timp eliberand in continuu
anumiti ioni (se numesc ioni OH) care au un foarte eficient efect antimicrobian. Pastele se aplica pe
canalele radiculare cu ajutorul acelor Lentulo, similar materialelor pentru obturatia de canal
Nespecifice:
Ortofen (Diclofenac-Natrium)
Lucrare practica nr 11
1)MATERIALELE DE OBTURATIE.
1.-inchiderea ermetica a canalelor pe toata lungimea si latimea lor pana la apex pentru evitarea
infectarii parodontiului apical.
f.)-sa aiba o culoare diferita de a dentinei pentru a putea fi vizualizat la eventuala dezobturare
d.)-bachelitele
B.Materiale solide
a.)-conuri de gutaperca
b.)-conuri de argint
MATERIALE MODERNE:
3)Materiale solide:gutaperca
1.Conuri de gutaperca
-ZnO,
-sulfat Ba,
-ceara,
-sunt ne rezorbabile
Indicatii:
2.Conurile de argint
Contin:
-99,8 % argint si
Calitati :
-au efecte antiseptice si oligodinamice prin afinitatea Ag pentru gruparile tiolice din aminoacizi,
acesta denaturand metabolismul proteic microbian.
Defecte:
-greu de dezobturat
-rasinile epoxidice,
-acrilice,
-din nailon,
-poliesteri,
-teflon.
Nu prea se mai folosesc pentru ca nu sunt radio-opace si se pot solubiliza in unele componente
ale pastelor de obturare
Tema Nr 12.
Obturarea canalelor radiculare cu diferite materiale
1. Obturarea radiculară. Importanța obt. de canal
Succesul tratamentului endodontic depinde de :
Diagnosticul anatomo-clinic
Planul de tratament
Cunoașterea morfologiei sistemului endodontic
Evidarea și lărgirea canalului
Tratamentul antimicrobian
Obtutarea canalului
Restaurarea corono-radiculară
Limita apicală a obturației de canal la 0-2 mm de apexul radiologic, densitatea și omogenitatea sa
radiologică egalitatea etanșeizării asigurate de obturația coronară față de fenomenul de microinfiltrație
marginală întreținut de mediul salivar și microbian oral.
Obiectivele obt. de canal:
Împiedicarea accesului fluidelor și microfloreiorale în țesuturile periapicale
Împiedicarea accesului în canalele radiculare pe cale retrogradă a fluidelor periapicale sau se
constituie într-o sursă nutritivă pentru biofilmele intraradiculare restante
Blocarea microorganismelor restante în și prin materialulde obturație împiedicînd acțiunea patogenă
asupra paradonțiului apical.
2. Momentul optim al oburării de canal
Se decide în funcție de statusul bacteriologic al canalului, respectiv canal steril sau îngustat.
În inflamațiile pulpare ireversibile obturația de canal se indică în aceeați ședință cu exterparea vitală
deoarece contaminarea bacteriană dacă există cum este cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor
cronice închise, are loc îndepărtarea țesutului pulpar, efectul antiseptic al lavajelor abundente cu
hipoclorit de sodiu , parte integrantă a tratamentului chemo-mecanic de canal.
În canalele îngustate lipsite de fenomene de acutizare(gangrene, paradontite apicale cronice), momentul
obt. de canal depinde de:
Finalizarea corectă a tratamentului chemo-mecanic de canal (evidare, lărgire tridimesională,
lavaj endodontic și dezinfecție)
Schema de tratament într-o singură ședință sau în două ședințe, impusă de necesitatea
aplicării unui pansament endodontic antiseptic (hidroid de calciu)
Obținerea unui canal lipsit de secreții
Dificultatea cazului care nu permite finalizarea tratamentului într-o singură ședință
Starea generală a pacientului care necesită ședințe multiple (boli generale,oboseală)
În cazul paradontitelor apicale acute se recomandă temporizarea obturație de canal.
3. Limita apicală a obt. de canal
În endodonția modernă obt. de canal trebuie să ajungă pînă la limita apicală a tratamentului chemomecanic
reprezentată de lungimea de lucru:
94% (între 0-2 mm de apexul radiologic)
76% (depășirea apexului radiologic)
68% (distanța mai mare de 2 mm de apexul radiologic)
Limita de 0,5 mm față de apexul radiologic ar fi un golud standart fiecare scurtate cîte 1mm a obt. de canal
față de acest reper ducînd la o reducere a succesului terapeutic.
4. Tehnici de obturare radiculară:
Pentru obturarea can. sunt aplicate următoarele metode:
Metode de obturare cu paste sau ciment:
a. Tehnica conului central
b. Metoda de obturare cu paste și cîteva conuri de gutaperca:
Condensare laterală
Condensare verticală
c. Metoda de obturare cu gutaperca încălzită în afara canalului radicular : sistemul Termofille și
sistemul de injectare Obtura 2
d. Metoda de obturare cu gutaperca la rece, rămolită chimic(se bazează pe utilizarea în calitate de
solvent a cloroformului sau a înlocuitorilor lui – uleiuri de eucalipt, galotam)
e. Metoda de obturare prin condensare termomecanică:
Umplerea termoplastică
Condensarea ultrasonică
Aceasta metoda se utilizeaza cind canalul e pregatit prin metoda obisnuita si forma lui corespunde formei
ultimului instrument utilizat pentru prelucrare.
Esenta metodei consta in introducerea in canal a conului de gutaperca impreuna cu sealer, corespunzator cu
sectiunea canalului, pentru realizarea unei obturatii depline a canalului. Pe portiunile canalului, unde conul
nu se atinge de pereti, e introdus sealerul.
Conul de gutaperca ales trebue sa corespunda marimii si lungimii de lucru a ultimului instrument, utilizat
pentru prelucrarea canalului. Localizarea corecta a conului in canal se controleaza prin radiografie.
Apoi cu un file sau cu un ac Lentullo, sealerul se aplica pe con sau nemijlocit pe peretii canalului.
Dupa controlul radiologic final surplusul de gutaperca se topeste la orificiul de intrare a canalului cu un
instrument incalzit, iar surplusul de sealer din partea coronara se indeparteaza.
- in canalele a caror forma nu corespunde intocmai formei conului stardart de gutaperca, se contine un
surplus de sealer, ce poate duce la formarea porilor pe suprafata sealerului, mai ales in treimea medie si cea
coronara a canalului, precum si la adeziunea slaba a materialului fata de peretii canalului, ca urmare a tasarii
produse pe parcursul prizei
Condensarea laterala a gutapercii trebuie efectuata atunci cand prelucrarea canalului radicular s-a facut dupa
metoda step-back sau alta similara.
Scopul condensarii laterale este de-a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la utilizarea cantitatii
maxime de gutaperca (filler) si a cantitatii minime de sealer.
Etapele de obturare a canalelor prin metoda condensarii laterale a gutapercii la rece:
Nr Succesiunea Mijloace si metodici
afectiunilor
1 Prelucrarea mecanica a Instrumente endodontice de 4 marimi, dar nu mai mici de marimea 30 cu lungime
canalului radicular corespunzatoare. Antiseptice, preparate pentru largirea chimica a canalelor radicu
(lubrifiante). Dupa prelucrarea mecanica a canalului radicular ultimul instrument
mai mic decat marimea 30) trebuie sa treaca liber pana la foramenul apical, fara sa
intalneasca obstacole. Canalul radicular este format de o forma conica cu prag in
partea apicala
2 Prelucrarea canalului cu Seringa endodontica, ace radiculare, vata, pivoturi de hartie. Dupa prelucrarea
antiseptice, uscarea medicamentoasa si uscare canalul este uscat, secretii din canal nu-s
3 Alegerea conului primar Conuri de gutaperca, standartizate de la marimea 15 pana la 140. Conul este ales a
de gutaperca ca marimea lui sa corespunda marimii principalului file de lucru apical. Conul treb
sa se termine cu 0,5-1 mm mai sus de apexul fiziologic si se efectueaza o radiogra
Daca conul primar este corect introdus, pe radiografie va fi decelat ca proiectia lu
va ajunge la 0,5-1 mm de apexul radiologic al dintelui
8 Topirea (indepartarea, Excavator, plugger, spirtiera. Surplusul de gutaperca din regiunea orificiilor de int
retezarea) surplusului de a canalului sunt topite cu un plugger sferic sau cu un excavator incalzit
gutaperca
9 Pregatirea cavitatii, Instrumente si materiale necesare pentru restaurarea formei anatomice a dintelui.
restaurarea partii pierdute Materialel sunt utilizate conform indicatiilor in dependenta de apartenenta de grup
a coroanei dentare defectului dintelui
Conform acestei metode conul primar de gutaperca este surtat pana la nivelul orificiului de intrare in canal,
incalzit si condensat cu un plugger incalzit in directie apicala. Spatiul format in urma condensarii este
umplut cu bucatele mici de gutaperca, care deasemenea sunt incalzite si condensate. In acest caz este
realizata umplerea maxima a canalului cu gutaperca, fiind folosita o
Nr. Etape
1 Uscarea canalului cu un con de hartie si verificarea orificiului apical cu ajutorul instrumentului, care are o
marime mai mica decat ultimul file apical
2 Ajustarea conului pana la orificiul radiologic (umplerea intregii lungimi de lucru) si retezarea capatului gros
3 Indepartarea conului si retezarea 0,5-1,0 mm din apex. Insertia repetata si verificarea retentiei
4 Pregatirea pluggerelor de 3 dimensiuni: cel mare trebuie sa intre in canal pana la 3-4 mm, cel mediu-
neajungand pana la apex cu 15 mm si cel mic- neajungand pana la apex cu 10 mm. Marcarea lungimii de lucru
fiecarui plugger
5 Irigarea si uscarea canalului
6 Introducerea unei cantitati neinsemnate de sealer cu ajutorul unui ac Lentulo manual si repartizarea ei fina pe
pereti (cimentul este necesar la obturarea cu gutaperca la cald, in special pentru compensarea contractiei
acesteea la racire)
7 Acoperirea treimii apicale a conului cu un strat fin de sealer
8 Inttroducerea conului, marcarea lungimii lui prin strangerea impreuna a branselor pensei
9 Indepartarea surplusului de con din ostiumul canalar cu ajutorul unui excavator fierbinte sau a unui plugger
incalzitor (prima unda calda ce duce la cresterea temperaturii gutapercei cu 5-80C, ce permite deformarea ei la
condensare)
10 Inceputul condensarii: cel mai mare plugger este coborat in pulberea cimentului apoi condenseaza gutaperca i
sens apical. In urma acestor actiuni se realizeaza obturarea canalelor laterale in treimea medie a canalului
11 Crearea undei calde secundare prin imersionarea in canal a partii ascutite infierbantate a pluggerului incalzitor
pentru 2-3 sec
12 Presarea verticala si laterala cu pluggerul mediu (prin aceasta se realizeaza in continuare obturarea canalelor
laterale). Compactarea se efectueaza pana la 3-4 mm de la apex
13 A 2-a incalzire cu plugger incalzitor
14 Condensarea verticala cu cel mai fin plugger
15 Finalizarea obturarii verticale (indepartarea resturilor de gutaperca de pe pereti cu ajutorul pluggerului)
16 Umplerea backpacking cu fragmente retezate de gutaperca, condensarea lor cu un plugger la rece, incalzirea,
condensarea si repetarea ulterioara a acestor actiuni pana la umplerea finala a canalului. La aceasta etapa este
deasemenea posibila introducerea gutapercei cu ajutorul seringii
17 Curatirea cavitatii dintelui pana la jonctiunea smalt-dentina si restaurarea ei provizorie. In cazul molarilor se
adauga uneori ciment in portiunea cervicala (etansarea bifurcatiei)
9.Obturaţia canalelor radiculare cu tehnica Thermafill, Gutacore. Timpii operatori. Instrumentar.
Thermafilele se recomandă a fi folosite în combinaţie cu ermetice de tip “fără eugenol” (Termasil, AH-26,
АН Plus, Sealapex). Aceste materiale de obturaţie au o adeziune maximă, tasare minimă şi, deasemenea,
timp de lucru îndelungat până la priza materialului.
Ultimul aspect este important, deoarece, în caz de necesitate, poate fi efectuată o corecţie. Pentru încălzirea
uniformă a tuturor tipurilor de thermafille se utilizează un cuptor, care asigură o temperatură optimă în timp
de câteva secunde.
1.Factorii decizionali
Forma dentratament efuctuata in antecedente- trat endo s a incercat in repetate randuri, uneori dintii sunt
lasati deschisi p.u o perioada de timp in vederea drenajului ce poate duce la dificultate in dezinfecti
Motivul tratamentului anterior
Momentul finalizarii tratamentului anterior- momentul in timp cand s a realizazt trat poate da informatii
referitoare la tehnica si materialele utiliate.
Experienta medicului ce a realzat tratament anterior-practician experimentat sau specialist.
Locatia realizarii tratamentului initial- tari si tehnici diferite
Examenul radiologic
2.Etapele retratamentului ortograd(conservator)
1. Accesul la nivelul spatiului endodontic.
2.Indepartarea materialelor existente coronar si in canale.
3.Retratamentul chemo-mecanic al sistemului endodontic si al canalelor omise
4.Sigilarea tridimensionala a retelei endodontice
5.Reconstituirea coronara a dintilor cu retratament endodontic.
6.Retratamentul intr-o sedinta vs multiple sedinte.
3.Accesul retratamentului ortograd.
Daca restaurarea coronara se considera a fi adecvata accesul la nivelul camerei pulpare se face ca si in cazul
tratamentului endodontic primar la locul de electie in funtie de tipul dintelui.
Cand reconstituirea coronara se dovedeeste inadecvata se recurge la sacrificarea ei . Preferabil inlaturarea ei
intacta .