Sunteți pe pagina 1din 62

ANTISEPTICELE ŞI

DEZINFECTANTELE
UTILIZATE ÎN
TERAPIA
ENDODONTICĂ
Medicaţia endodonticǎ
utilzatǎ în dezinfecţia
canalelor radiculare
 Antiseptice;
 Antibiotice şi chimioterapice (sulfamide,
metronidazol);
 Corticoizi;
 Enzime;
 Hidroxid de calciu
Se pot utiliza:
 simultan cu tratamentul biomecanic,
 între şedinţe, ca pansament cu acţiune
antimicrobianǎ
 incorporate în unele materiale de
obturaţie de canal.
 tratamentul mecanic şi hidroterapia
endodonticǎ, corect efectuate, îndepǎrtează
cea mai mare parte a pulpei dentare
infectate şi a dentinei alterate de pe pereţii
canalelor radiculare,
 totuşi în canalul principal şi mai ales în
canalicule dentinare mai rămân bacterii cât şi
urme din compuşii rezultaţi din degradarea
metabolismului glucidelor, proteinelor şi lipidelor.
Tratamentul
medicametos
 are acţiune antibacterianǎ;
 neutralizeazǎ aceste substanţe organice
degradate, care constituie un mediu
favorabil dezvoltǎrii bacteriene.
Alegerea medicamentelor

În alegerea medicamentelor trebuie sǎ


ţinem seama de o serie de criterii:
 prezenţa sau absenţa complicaţiilor
parodontale;
 forma antomo-clinicǎ a gangrenei
(umedǎ sau uscatǎ);
 tipul de reactivitate al pacientului;
 vârsta pacientului.
 Orice medicament utilizat în tratamentul
endodontic trebuie sǎ aibǎ acţiune
bactericidǎ, fǎrǎ însǎ a leza ţesuturile vii
din regiunea apicalǎ.
Antisepticele
Indicaţii
 lavaje ale canalelor;
 protecţie înainte de trepanarea apexului;
 pansament ocluziv provizoriu;
 lavaje dinte-fistulǎ în parodontitele apicale
cronice fistulizate;
Indicaţii

 completarea tratamentului medicamentos când


pastele cu antibiotice nu au în compoziţia lor
antifungice;
 asocierea cu agenţi fizici (diatermia, ionoforeza);
 pansament ocluziv dupǎ folosirea diatermiei şi
ionoforezei;
 în cazul dinţilor cu canale curbe sau obstacole pe
canal (mai ales antiseptice pe bazǎ de formol);
 când s-au folosit mijloace de permeabilizare a
canalelor radiculare.
In raport cu starea lor fizicǎ în
momentul introducerii în canal
Soluţii:
 Walkhoff;
 Clumski;
 Tricrezolformalinǎ;
 Cresophen;
 Rockle’s;
Paste
 Pasta iodoformatǎ Walkhoff;
 Pasta Gysy;
 Pasta cu mecasept;
 Asphalin;
Gazoase
 Ozon;
Solide
 Conuri de argint;
 Pulbere de aluminiu.
Dupǎ modul de acţiune
Coagulante
 Formol;
 Fenol;
 Crezol;
Oxidante
 Ozonul;
 Clorul din cloramine;
 Oxigenul din apa oxigenatǎ;
 Iodul.
Precipitante
 Nitratul de argint;
Astringente
 Acidul tricloracetic
Alegerea unui medicament
endodontic
Obiective urmǎrite
 reducerea speciilor bacteriene;
 calmarea durerii;
Calitǎţile medicamentelor
 difuziune;
 eficacitate .
Soluţiile de irigare

Rol de:
 eliminare mecanicǎ (antrenarea
detritusurilor din canal);
 dezinfecţie- diminuarea numǎrului de
germeni endocanaliculari.
Principalele soluţii de irigare
Soluţia de irigare Proprietǎţi
Apǎ distilatǎ sterilǎ; Absenţa efectelor secundare; nu are efect antibacterian;
Ser fiziologic eficacitate redusǎ; indicaţii: lavaj final
(0,9% NaCl)
Soluţii antibiotice Efect antibacterian dirijat pe suşe microbiene sensibile; în
cantitǎţi mici pot genera rezistenţǎ bacterianǎ, alergii.
Hipocloritul de sodiu Eficace în eliminarea ţesutului organic; alcalin; efect
2,5-5% antibacterian cert; iritant în concentrare mai mare de 5%.
Cloramina Nici un avantaj particular faţǎ de hipoclorit
Iod, Efect antibacterian discutabil intracanalicular.
Iodurǎ de K
EDTA, Acţiune decalcifiantǎ;
Chelatori Faciliteazǎ eliminarea straturilor de detritus;
Toxicitate puţin cunoscutǎ.
Clorhexidina Antibacterian; absenţa efectului toxic.

Compuşi cuaternari Acţioneazǎ similar cu antibioticele prin inhibarea sintezei


de amoniu microbiene; nu determinǎ rezistenţǎ bacterianǎ;
Scad tensiunea superficialǎ.
Tehnica irigărilor
endodontice

 un canal preparat fără irigare prezintă


70% mai multe resturi organice
(Grossmann, Bauer).
Irigarea endodontică
acţionează prin două
modalităţi:
 o acţiune fizică legată de cantitatea şi volumul
irigantului;
 o acţiune chimică legată de calitatea şi natura
irigantului.
Calitățile iriganților

 să aibă acţiune antiseptică;


 să fie un solvent bun pentru resturile
organice din canal;
 să nu fie toxice ;
 să fie lubrefiante.
Studiile lui Schilder

 au demonstrat eficienţa utilizării


alternative cu diverşi iriganţi; ser fiogic,
apă oxigenată, Gly-oxid.
 în urma irigărilor se obţine un canal sărac
în floră bacteriană patogenă.
Dispozitive pentru irigări

 pipete de plastic şi seringi obişnuite


 până la sisteme mecanice complexe de
irigare- aspiraţie.
 Sistemele mecanice precum IRRVAC,
Ricole, Aspir, Antiseptor, Nouvag sunt greu
de manipulat şi costisitoare.
Tehnică de lucru

 trebuie evitată blocarea acului în canal,


păstrând un spaţiu de reflux între ac şi
pereţi.
 acele utilizate la irigarea endodontică
sunt speciale, având forma bizoului care
să favorizeze direcţionarea jetului către
pereţii laterali şi nu către apex.
Tipuri de ace

 cu multiple orificii laterale


pe lungimea lor
 cu unică deschidere
laterală

Ac pentru irigare
endodontică cu
deschidere laterală unică.
 Ambele tipuri de bază prezintă capătul distal închis.
 Irigantul poate fi direcţionat astfel în toate sensurile
în canal putând îndeparta “smear layer-ul”şi resturile
organice.
Se foloseşte :
 hipocloritul de sodiu 2,5 %;
 cloramina singurǎ;
 cloramina amestecatǎ cu apǎ oxigenatǎ.
Hipocloritul de sodiu(NaOCl)

 distruge germenii şi detritusurile organice;


 este o soluție stabilă în timp;
 lavajele se pot face şi cu aparate speciale cu
aspiraţie :
 gen Seidner în care lichidul este introdus în canal şi
aspirat cu ajutorul unei canule cu dublu circuit;
 dispozitive montate la aparate sonice sau ultrasonice.
Tehnicǎ

 acul seringii se introduce în canal pânǎ


este blocat;
 se retrage 1-2mm înainte de a începe
pistonarea lichidului de spǎlǎturi;
Alegerea concentraţiei
hipocloritului

 creşterea concentraţiei face să crescǎ şi


puterea antibacterianǎ, însǎ creşte proporţional
şi riscul de toxicitate tisularǎ;
 diminuarea concentraţiei hipocloritului (0,5%)
este mai bine toleratǎ de ţesuturi, dar îi reduce
proprietǎţile antibacteriene de 3 pânǎ la 5 ori;
 concentraţia de 2,5% reprezintǎ un compromis
între proprietǎţile antibacteriene şi toleranţa
tisularǎ.
Folosirea unei tehnici
incorecte
 eventualele depăşiri ale soluţiei de
hipoclorit dincolo de apex produc
accidente deosebit de grave (parodontite
apicale toxice, cu zone de necrozǎ
tisularǎ);
Secvența irigaţiilor

 se pot utiliza alternativ hipoclorit de sodiu


şi peroxid de hidrogen.
Peroxidul de hidrogen (apa
oxigenatǎ)

 produce oxigen în stare nǎscândǎ cu rol


antibacterian;
 prin efervescenţa pe care o produce
duce la eliminare detritusurilor din canal;
 este posibil ca degajarea bulelor sǎ
meargǎ spre apex, împingând
detritusurile dincolo de apex, rezultând
parodontite apicale.
Ultrasunetele

 ofera unele avantaje faţǎ de utilizarea


seringilor pentru lavajele endodontice:
 se obţine o irigare continuǎ şi într-o cantitate
suficientǎ (cca.45ml/min) şi reglabilǎ;
 soluţia de irigare se poate distribui în 1/3
apicalǎ în condiţii mai bune decât cu metode
ce folosesc seringi;
Ridicarea temperaturii
prin ultrasunte
 de la 22º la 37ºC măreşte puterea de dizolvare a
hipocloritului;
 în aceste condiţii o soluţie cu concentraţie de 2,5%
la 37ºC are aceeaşi eficacitate ca o soluţie de 5%
la 22ºC;
 potenţarea propietǎţllor dizolvante prin ultrasunete
permite diminuarea concentraţiei, respectând
criteriile de compatibilitate tisularǎ.
Pansamente temporare

 au ca scop principal dezinfecţia


canalicularǎ,
 medicametele utilizate trebuie sǎ aibǎ
propietǎţi antibacteriene şi antienzimatice
pentru a acţiona asupra:
 metabolismului bacterian;
 produselor rezultate din acest metabolism;
 mediului nutriţional local care poate fi modificat.
1.Antiseptice pe bazǎ de
fenol

Proprietǎţi ale fenolului şi derivaţilor sǎi:


 agenţi antibacterieni puternici;
 au o bunǎ difuziune;
 acţioneazǎ prin coagularea proteinelor
bacteriene;
 efect uşor de anestezic de suprafaţǎ;
 toxici celulari asupra proteinelor şi
lipidelor membranei celulare.
Fenolul

 se foloseşte în stomatologie diluat, 9 pǎrţi


fenol şi o parte apǎ (acid carbolic sau
acid fenolic);
 Pentru reducerea toxicitǎţii la nivelul
nucleului fenolic este înlocuit un H cu un
Cl, de obicei în poziţia para
(paramonoclorfenol);
Forme de prezentare
 ca soluţie apoasǎ de paraclorfenol sau
paraclorfenol camforat;
 Adausul de camfor
 încetineşte eliberarea fenolului, soluţia fiind astfel mai puţin
toxicǎ, având o eficacitate într-un timp mai îndelungat, chair
dacǎ este mai puţin activǎ;
 Combinaţia apoasǎ
 are o mai bunǎ difuziune în dentinǎ decât forma camforatǎ la o
putere antisepticǎ comparabilǎ;
 La noi în ţarǎ se folosesc
 soluţiile Clumsky şi Walkhoff- derivaţi de fenol camforat;
Soluţia Clumsky
 are în compoziţie: fenol, camfor, alcool;
 lipsa mentolului şi prezenţa alcoolului
determinǎ o acţiune mai causticǎ asupra
ţesuturilor periapicale, motiv pentru care are
indicaţii mai restrânse;
 este un bun antiseptic;
 elibereazǎ treptat fenolul din soluţie;
 are un uşor efect antiseptic de suprafaţǎ;
 se foloseşte în tratatrea pungilor parodontale
sau a pericoronaritelor (pe meşe).
Soluţia Walkoff
monoclorfenol
 mai puţin caustic decât fenolul;
camfor
 rol de vehicul şi diluant,
 atenueazǎ efectul iritativ al fenolului şi
 reduce acţiunea coagulantǎ asupra proteinelor;
mentol.
 scade acţiune iritativǎ a paramonoclorfenolului şi
 combate acţiune hiperemiantǎ a camforul
!nu este inactivatǎ de sânge sau substanţe proteice.
Indicaţii în gangrena pulparǎ

 pansament ocluziv pentru sterilizarea


canalelor radiculare pentru 24-72 ore ce
poate fi repetat de 3-4 ori succesiv sau
asociat cu diatermia şi ionoforeza;
 ca antimicotic dupǎ pastele cu antibiotice care
nu conţin anifungic;
 traverseazǎ prin vaporizare foramenul apical
având o acţiune antisepticǎ asupra ţesuturilor
periapicale, fiind mai puţin toxic decât fenolul
sau eugenolul
Tricrezolul

 este un antiseptic mai puternic decât


fenolul simplu;
 se utilizeazǎ în combinaţie cu aldehida
formicǎ, rezultând tricrezolformalina;
pentru a scădea acţiunea
iritativǎ a fenolului din
compoziţie
 la preparatele recent apǎrute pe piaţǎ s-au adǎugat
substanțe antiinflamatoare de tipul cortizonului;
 ex. Cresophen-ul (Septodont)
 conţine: clorfenol 30g; hexaclorofen 1g; timol 5g;
dexametazonǎ 100g.
 datoritǎ tensiunii superficiale joase pǎtrunde în
canaliculele dentinare;
 este compatibil cu antibioticele;
 acţiunea sa antisepticǎ poate fi continuatǎ cu o pastǎ
antisepticǎ provizorie.
Cresopate (septodont)

conţine:
 Paraclorfenol;
 Camfor;
 Dexametazonǎ;
 Oxid de zinc.
2.Uleiuri volatile

 Eugenolul
 este o esenţǎ de cuişoare;
 are efecte antibacteriene moderate şi
calmante (nu are aceeaşi eficienţǎ în
inhibarea creştrerii bacteriene ca derivaţii
fenolici sau de formol).
3. Antiseptice pe bazǎ de
formol

 Formolul
 este un puternic antiseptic
 fixeazǎ şi coaguleazǎ proteinele bacteriene;
 inactiveazǎ produsele toxice rezultate din
degradarea proteinelor (putresceina, cadaverina
şi acidul sulfuric);
 disociazǎ grǎsimile, proces din care rezultǎ o
substanţǎ nouǎ care la rândul ei este antisepticǎ
(lysol)
în practica curentǎ se
utilizeazǎ:

 soluţia tricrezol-formalinǎ 1/1 sau ½


 acţiune puternic antisepticǎ;
 indicat:
 ca antiseptic de schimb în gangrenǎ;
 completarea tratementului medicamentos
dupǎ aplicarea pastelor cu antibiotice ce nu
conţin antifungice;
 combaterea persistenţei secreţiei pe canal în
parodontita apicală cronică
Soluţia tricrezol-formalinǎ ¼

 acţiune puternic mumifiantǎ;


 se utilizeazǎ în special în extirparea şi
amputaţia devitalǎ ca mumifiant.
Soluţia Rockle’s 4

 Indicatii:
 sterilizarea canalelor în gangrena simplǎ şi
parodontitele apicale cronice;
 extirparea şi amputaţia devitalǎ.
Soluţia Rockle’s 8

 sterilizarea canalelor dupǎ extirpǎri vitale,


în pulpitele acute purulente şi pulpitele
cronice.
Alte antiseptice pe bazǎ de
fenol

 Triopasta Gysy

 Asphalin I şi II
 reduc efectele dureroase din cazul
depǎşirilor
4.Antiseptice pe
bazǎ de halogeni
Clorul

 este un ingredient activ al hipocloritului de


sodiu, utilizat în special pentru lavaje;
 nu se poate folosi ca atare deoarece este un
puternic iritant al cǎilor aeriene;
 reacţioneazǎ rapid cu materiile organice,
ceea ce îi conferǎ un efect antibacterian de
scurtǎ duratǎ.
Cloramina T (toluat de
cloraminǎ)
 soluţii pentru spǎlǎturi 3‰ sau
 sub formǎ de soluţie concentratǎ în asociere cu
diatermia.;
 în asociere cu diatermia, are puternic efect antiseptic,
deoarece, prin încǎlzire, se descompune în atomi de clor
şi oxigen iar în soluţie rǎmâne o sulfamidǎ toluatǎ, toate
elementele acţionând antiseptic.
 sub formǎ de spǎlǎturi, în contact cu substanţele
degradate se descompune în hipoclorit de sodiu care la
rândul sǎu elibereazǎ oxigen şi clor, producând
sterilizarea canalelor, dar şi o îndepǎrtare mecanicǎ a
resturilor pulpare din canal
Iodul

 este o pulbere cristalinǎ, galbenǎ;


 este un puternic oxidant;
 se poate folosi şi sub formǎ de praf şi
sub formǎ de pulbere;
Iodoformul sub formǎ de
pulbere
tehnicǎ:
 se trece acul Kerr sau Miller prin pulberea de
iodoform,
 care a fost introdus în prealabil în alcool sau apǎ
distilată sterilă pentru a uşura prinderea pulberii de ac;
 se introduce acul cu pulbere în canal de 2-3 ori
pentru ca în canal sǎ rǎmânǎ o cantitate suficientǎ de
pulbere;
 se încǎlzeşte acul introdus în canal cu un fuloar
încǎlzit sau cu electrodul unui aparat de diatermie;
 iodoformul, prin încǎlzire eliberează atomi de iod care
dezinfectează canalul radicular principal cât şi o parte a
canaliculelor dentinare.
Iodoformul sub formǎ de
pastǎ –pasta iodoformatǎ tip
Walkoff
 se preparǎ extemporaneu în cabinet
(soluţie walkoff+ oxid de zinc + 10%
iodoform);
 sau sub forma unui produs
comercializat;(clorfenol, iodoform, timol,
oxid de zinc, stearat de zinc, glicerinǎ);
Indicaţi
combaterea secreţiei persistente pe canal
 pasta iodoformata se menţine în canal 15-20
zile, dupǎ care canalul se dezobtureazǎ parţial,
menţinându-se un dop de pastǎ în 1/3 apicalǎ;
canalul se obtureazǎ cu paste care se întǎresc
în canal pe toatǎ lungimea lui, iar dopul de pastǎ
iodoformatǎ se împinge dincolo de apex;
obturarea radicularǎ la dinţii temporari
 pasta râmâne pe canal pânǎ la expulzia dintelui;
Crearea unui abces
medicamentos

 prin introducerea în exces a pastei dincolo de apex;


 obturaţia de canal se efectueazǎ voluntar cu depǎşire,
în scopul obţinerii unei fistulizǎri care sǎ permitǎ
trecerea antisepticelor folosite în lavaje pe traiectul
dinte-fistulǎ şi astfel sǎ se realizeze o dezinfectare a
regiunii apicale.
 este bine toleratǎ de ţesuturile periapicale în caz de
depǎşire;
 are o puternicǎ acţiune antisepticǎ;
 în cazul asocierii cu ionoforeza, iodul din soluţia iodo-
ioduratǎ se disociazǎ elecrolitic în ioni de iod care
migreazǎ de-a lungul canalului spre apex, dezinfectând
canalul radicular cât şi canaliculele dentinare.
Antiseptice utilizate in
trecut
 soluţia de azotat de argint redus cu formalinǎ;
 suspensie de argint amoniacal redus cu acid
acetic;
 argint coloidal;
 pulbere de aluminiu în eugenol;
 metronidazol în asociere cu pastele de antibiotice
 în tratamentul gangrenei simple şi al parodontileor
apicale cronice
 gangrenotrat conţine un derivat fenolic-
 cu un efect puternic bactericid datoritǎ faptului cǎ este
un foarte activ oxidant.
Schema de tratament cu
antiseptice
în gangrena pulparǎ
Tratamentul Spad

 este o metodǎ de tratament al gangrenei


pulpare care permite obturarea radicularǎ în
aceeaşi şedinţǎ cu tratamentul mecanic de
canal;
 se utilizeazǎ pasta Spad, care se obţine din
spatularea pulberii cu un amestec
extemporaneu a douǎ lichide;
 pasta are la bază reacţia de prizǎ a bachelitei
care obtureazǎ etanş canalul radicular.
Produsul Obturation Spad LD
pulberea :
 borat de fenil mercur 0,16g
 hidroxid de calciu 0,94g
 hidroxid de acetat 2,00g
 trioximetilen 4,70g
 oxid de titan 6,30g
 sulfat de bariu 26,00g
 oxid de zinc 59,00g
lichidul L
 formaldehidă 87,00g
 glicerină 13,00g
lichidul LD
 acid clorhidric 20,00g
 resorcinol 25,00g
 glicerină 55,00g
Pulpispad

 tratament complex pentru canalele


radiculare infectate.
 nu prezintă toxicitate în compoziţia sa
nefiind prezent fenolul,
 face priză lent (în 3 săptămâni)
 este radioopac.
 Produsul Obturation
Spad LD pentru
tratamentul
gangrenei într-o
şedinţă.

S-ar putea să vă placă și