Curs 13

ADAPTAREA SI FIXAREA PROTEZELOR FIXE

Inserarea, adaptarea si fixarea unei restaurari protetice fixe in pozitie corecta pe

campul protetic si in relatii optime cu antagonistii reprezinta etapa finala a terapiei
protetice fixe.

Verificarea adaptarii unei RPF de face inainte de fixare, initial pe model apoi
pe campul protetic.

Pe model verificam:
-gabaritul si contururile restaurarii
-adaptarea ei in zona terminala
-raporturile ocluzale

Adaptarea pe campul protetic presupune verificarea clinica a adaptarii in

cele trei sfere:
-proximala
-cervicala
-ocluzala

Adaptarea proximala
Sunt decelate primele erori in sensul ca o RPF nu o putem insera sau o inseram
cu dificultate in caz de contacte proximale stranse;
Un contact proximal normal permite depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice
sau cu un fir de matase dentara.
Daca contactul este prea strans genereaza o senzatie de tensiune in arcada ; un contact
proximal prea slab este de nedorit, favorizeaza impactul alimentelor in gingia
interdentara, traumatizeaza papilla interdentara si retentioneaza alimentele.
-calitatea contactelor dentare se verifica traditional (pus sub semnul intrebarii) cu
ajutorul unui fir de matase (se percepe acel “clic”);
-daca firul de matase nu trece sau trece cu foarte multa dificultate se indeparteaza RPF
si se depisteaza zonele lustruite de frecarea excesiva; se corecteaza cu o piatra mica
montata, adecvata materialului; repetam pana la inserarea optima pe bont; nu este corect
sa inseram cu forta;
-ca alternativa plasam hartia de articulatie cu grosime de 0,22 mm intre suprafetele
proximale si adaptarea coroanei pe bont prin presiune digitala; tragem hartia de
articulatie spre vestibular, pentru a depista zonele supraconturate (se marcheaza zona ce
trebuie corectata);
-corectarea se face cu gume impregnate cu oxid de aluminiu (White Flexiweeal, 3 M
Dental Products, St Paul, MN)
-este contraindicata corectarea cu instrumentar rotativ abraziv (pericol de dehiscenta);
-procedura folosirii hartiei de articulatie se repeata pana cand se patrunde cu o oarecare
dificultate cu o singura grosime ) 0,12 mm;
-daca coroana nu se adapteaza complet pe bont una din cauze este turnatura prea etansa
(nu s-au folosit lacuri de distantare rezultand o proteza stramta); este gresit sa ajustam
suprafetele interne ale unei RPPF in mod direct;
1
Curs 13
-se poate decela zona de frecare cu bontul, ocluzal sau axial folosind diverse tehnici de
relevare: markeri solubili in apa, amestec de chloroform si ruj, spray-uri ocluzale;
rapid este siliconul cu reactie de condensare, cu vascozitate mica special (Fit
Checker, GC International Corp, Scottsdale, AZ)
-se aplica acest silicon in coroane (are grosimea stratului de ciment), se preseaza digital
si apoi dupa polimerizare se corecteaza zona unde metalul devine vizibil; se repeta
operatia pana cand metalul nu mai este vizibil.
-grija deosebita la inserarea RMC si integral ceramice datorita particularitatilor
acestora.
-verificam daca RPF reface si respecta ambrazurile cervicale intocmai ca si dintii
naturali vecini
-verificam raporturile conectorilor cu creasta edentata, cu ambrazurile cervicale de la
nivelul DS.

Adaptarea marginala
Pozitionarea poate fi cervicala sau supragingivala
Controlul se face visual si tactil si se procedeaza astfel:
-varful sondei dentare bine ascutite se plimba dinspre restauratie spre dinte si invers
pentru a detecta discontinuitatile mai ales daca sunt supragingivale;
La RPF turnate din aliaje nobile se poate imbunatati adaptarea marginala prin brunisare
(pe model).
In caz de coroana de invelis scurta care nu acopera zona terminala trebuie refacuta;
Adesea la preparatiile fara prag sau fara terminatie precisa tehnicianul graveaza (este
gresit acest lucru) si coroanele de invelis vor fi lungi, patrund adanc in santul gingival,
traumatizeaza epiteliul versantului intern traducandu-se printr-o zona de ischemie a
gingiei libere (se inalbeste pe o zona mai mare sau mai mica); se corecteaza cu atentie
scurtand marginea cervicala si netezind-o atent, urmarind conturul festonului gingival
pe tot traseul, inclusiv la nivelul papilei interdentare, la o adancime minima in santul
gingival; controlul tot cu sonda dentara ( nu trebuie sa se mai inalbeasca gingia);
Marginile supragingivale ale onlay-urilor MOD si ale coroanelor partiale pot fi
brunisate si finisate dupa adaptarea lor pe dinte; sa se asigure o inchidere cat mai buna
pentru a evita dislocarea cimentului.

Dupa adaptarea pe bont verificam:

-calitatea contactului interdentar
- ambrazurile interproximale
- contururile axiale
Daca s-au facut corecturi se impune o noua finisare si lustruire (sunt foarte critice
aceste zone pentru parodontiu).
Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinate de:
-resturi de ciment provizoriu
-plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
-existenta unor arii de contact prea stranse
-verificam raporturile intermediarilor cu creasta.

2
Curs 13
Adaptarea ocluzala vizeaza ca RPF:
-sa se integreze in functia ocluzala
-sa asigure contacte stabile
-sa solicite la minium capacitatea de adaptare a musculaturii si a parodontiului de
sustinere
-sa nu creeze discrepante ocluzale
-verificam raporturile ocluzale in IM, ORC in miscari lateralitate si protrusive
Pacientul poate sesiza deficiente ocluzale de pana la 8 µm prin intermediul receptorilor
parodontali.
-adaptarea ocluzala se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau rasina
-in caz de prezenta de contacte premature sau interferente, slefuirea se va face conform
regulilor slefuirii selective si nu din zona care inalta; suprafetele corectate se vor
relustrui;
-daca diferentele dintre adaptarea pe model si cea din cavitatea bucala sunt mari
corecturile necesita mult timp si nu stim chiar daca reusim si atunci refacem
restaurarea.
-daca RPF nu respecta exigentele ocluzale sau daca designul lor modifica schema
ocluzala se impune necesitatea remontarii in articulator sau ocluzor;
-se verifica relatia dintre cuspizii vestibulari maxilari si cuspizii vestibulari antagonisti
pentru a aprecia daca pacientul isi va musca mucoasa jugala (isi musca obrazul daca
varfurile cuspidiene sau marginile vestibulare vin in raport cap la cap; cuspizii
vestibulari maxilari trebuie sa-i circumscrie corect pe cei mandibulari).
-verificam incadrarea intermediarilor si EA in morfologia arcadei, inscrierea in
curburile vestibulara si orala ale arcadei.

FIXAREA RPF

Fixarea RPF se definitiveaza prin cimentare sau lipire.

Cimentarea:
Definitie: sigilarea spatiului micronic dintre suprafata externa a bontului si cea
interna a coroanei cu ajutorul unor materiale numite cimenturi care sunt initial in
stare fluida, iar ulterior se intaresc.
Lipirea se defineste ca o cimentare completata de interactiuni chimice intre
ciment, bont si proteza cu doua interfete distincte: bont/ciment si ciment/proteza.

Cimentarea provizorie:
-nu se indica la restaurarile unidentare
-protezele cu sprijin implantar nu se cimenteaza provizoriu
-protezele metalo-ceramice nu se cimenteaza provizoriu

Considerente legate de cimentarea provizorie:

-dureaza 1-2 saptamani
-verificarea adaptarii pieselor in cele trei sfere (proximala, cervicala, si ocluzala)
-asigurarea unei perioade de adaptare a tesuturilor moi endobucale la contururile si
gabaritul protezei fixe ca si vindecarea unor posibile leziuni gingivale;
3
Curs 13
-posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei;
-cimentarea de durata se face de obicei mai corect intrucat inserarea PPF este mai
exacta;
-verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei in situatii deosebite.
-daca urmarim o reabilitare ocluzala, provizoratul se poate extinde la 6 luni (se pot face
unele retusuri ocluzale, tratamente endodontice).

Cimenturi pentru fixare provizorie:

Utilizam cimenturi pe baza de oxid de zinc cu sau fara eugenol.
Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice (Reocap-Temp(Vivadent),
sau produsul firmei VOCO-Provicol.

Cimentarea de durata

Obiective:
-realizarea unei legaturi etanse intre suprafata preparatiei si restaurare
-mentinerea vitalitatii pulpare
-profilaxia parodontala
-retentia protezei

Alegerea unui ciment de durata se face in functie de:

-forma de retentie a bontului
-stabilitatea coroanei
-numarul de elemente de agregare
-starea pulpei
-grosimea dentinei restante
-marimea fortelor de solicitare

CIMENTURI PENTRU FIXAREA DE DURATA

-cimenturi traditionale: FOZ, CSF si ZOE modificate
cimenturi polielectrolitice: PCZ, CIS
-Cimenturi rasini (acrilice, diacrilice si adezive)
Cimenturi “hibride” (intre CIS si RDC)

Cimenturile FOZ:
-proportia 1ml (20 picaturi) la 2,6 g
-grosimea peliculei de ciment de 25 µm
-intervalul de manipulare 3-6 minute la 21 grade
-timpul de intarire 5-9 minute
-amestecul este acid de aceea pacientii dupa cimentare simt un oarecare discomfort
(durere datorata atat aciditatii cat si presiunii hidraulice si mobilizarii osmotice a
fluidului prin canaliculele dentinare).
-cimentari de DCR, PPF, coroane ceramice pe baza de oxizi de aluminiu si reconstituiri
de bonturi din AA (amalgame de argint), RDC, CIS.

4
Curs 13

Avantaje:
-preparat cu usurinta
-rezistenta acceptabila
Dezavantaje:
-nocivitatea pulpara
-fragilitate
-absenta adeziunii
-solubilitatea in fluide acide
-actiune antibacteriana nula.

Denumiri comerciale:
-Harvard Cement (Richter & Hoffmann Harvard Dental GmbH).
-Zinc Cement (S.S. Wwite)
-Ciment Ames (Teledyne Getz)
-Crown and Bridge (De Trey)

Cimenturile silico-fosfat (CSF)

(-Trans Lit (Merz), Aristos (Spofa Dental)

Cimenturile oxid de zinc-eugenol modificate

Dezavantaje:
-pot inmuia si colora rasinile acrilice

Cimenturi polielectrolitice
-cimentul policarboxilat de zinc
-cimentarea restaurarilor de mica amploare
Denumiri: Bondex (J&J), Durelon (ESPE)

Cimenturi ionomere de sticla

-interesant tipul I destinat lipirii de durata a RPF
-sistem bicomponent ( pulbere/ lichid)
-sistem anhidru (acidul este liofilizat si incorporat in pulbere)
Avantaje:
-CIS adera la suprafetele polare active (smalt, dentina, metale acoperite cu un strat
superficial de oxizi)
-nu adera la suprafete chimic inerte (ceramica dentara, metale nobile)
-adeziune crescuta la preparatie si coroana
-rata scazuta de carie secundara
-toleranta pulpara buna
Produse comerciale:
-Chemfil (DeTrey, Dentsply)
-Fujy (GC-Co),
Ketac-Cem (ESPE), Aquacem (DeTrey)

5
Curs 13

Cimenturi rasini

Sunt 3 clase:
-cimenturi acrilice
-cimenturi diacrilice
-cimenturi rasini adezive

Cimenturi acrilice
-proprietati similare cu cele ale acrilatului autopolimerizabil;
-rigiditatea scazuta
-sensibile la umezeala in timpul prizei
-efect nociv asupra pulpei
-sunt de domeniul istoriei

Cimenturile diacrilice
-speciale pentru diferite tehnici adezive
-cu adevarat, sunt RDC utilizate exclusiv pentru lipirea diferitelor suprafete heterogene)
ceramice, metalice, polimerice) la tesuturile dure dentare prin retentie micromecanica;
-sistemele de initiere a polimerizarii sunt chimice, foto sau dual cure
Denumiri comerciale:
-ABC (Vivadent)
-Compspan Opaque (CaulK)
-Conclude (3 M)
-Estic Microfil Flow (Kulzer)
-Getz Maryland Bridge ( Teledyne Getz)
-Marycoll (Voco)
-Maryland Bridge Cementation Paste (Den-Mat)
-Mimetric Grip (Espe)
-Resilute (Schein )
-DuraLingual (Unitek)
-Lee Bridge Cement (Lee Pharmaceuticals)
-Crown Cementation Paste (Den- Mat)
-F20 (VOCO)
Cimenturi rasini adezive
-nu trebuie confundate cu cimenturile diacrilice (CD)
-sunt de obicei autopolimerizabile dar si autofotopolimerizabile
-asigura o lipire a restaurarii la preparatie prin dublu mecanism micromecanic si chimic
Exemple de cimenturi rasini adezive:
-C&B Meta-Bond (Parkell)
-Enforce Sure Cure (Caulk/Dentsplay)
-Panavia 21 (J. Morita )
-All-Bond 2, Imperva Dual
Cimenturi “Hibride” (intre RDC si CIS)
-au o compozitie situate intre RDC si CIS: cimenturile ionomere modificate cu rasini
(CIMR), situate mai aproape de CIS si compomerii, mai apropiati de RDC.
6
Curs 13
-pot fi si fotoactivabile
-dar este posibila polimerizarea si in absenta iradierii (polimerizare la “intuneric” –
dark-cure);
-au trei mecanisme de intarire: reactie acid-baza, fotopolimerizare, autopolimerizare.

Avantajele CIMR fata de CIS:

-timp de intarire mai scurt
-mai putin fragile
-aciditatea initiala este scazuta
-ph-creste rapid
-eliberare de ioni de fluor relativ crescuta
-sensibilitate la apa, scazuta
-solubilitate scazuta
-aspect estetic superior fata de CIS
-usor de utilizat
-dau un plus de rezistenta
-in cazul fixarilor adezive folosirea lor trebuie privita cu reserva
-la ora actuala se recomanda ca inlay-urile si coroanele integral ceramice san nu se
fixeze cu CIMR si nici chiar cu compomeri, deoarece proprietatile lor mecanice sunt
inferioare fata de cimenturile rasini.
-utilizarea lor in acest stadiu trebuie limitata la fixari conventionale.

Denumiri comerciale:
-Vitremer (3 M)

Compomerii
-denumirea lor sugestiva pentru natura hibrida a acestor materiale
(composite+ionomer)
-1990 primii compomeri (Dyract (Dentsply /L.D.CaulK), Compoglass (Vivadent),
Luxat (DMG), Hytac (Espe), DYRACT Cem plus (De Trey Dentsply)
Indicatii:
-fixari conventionale
-fixari adezive

7
Curs 13

Proprietatile diferitelor tipuri de cimenturi pentru fixare fata de proprietatile unui

ciment ideal

Ciment Fosfat de Policarboxilat Ionomer CIMR Rasini Rasini

Proprietati
ideal zinc de sticla compozite adezive
Grosimea Mic ≤25 <25 <25 >25 >25 >25
filmului (µm)
Timpul de Lung 1,5-5 1,75-2,5 2-3,5 2-4 3-10 0,5-5
lucru (min)
Timpul de Scurt 5-14 6-9 6-9 2 3-7 1-15
priza (min)
Rezistenta la Mare 62-101 67-91 122-162 40- 194-200 179-
cpmpresiune 141 255
(MPa)
Modul de Dentina 13,2 # 11,2 # 17 4,5-9,8
elasticitate =13,7
(GPa) smalt=
84-130
Iritatie pulpara Mica Moderata Mica Mare Mare Mare Mare
Solubilitate Foarte Mare Mare Mica Foarte Foarte Foarte
mica mica mica mica
Microinfiltratie Foarte Mare De la mare la De la Foarte De la De la
mica foarte mare mica la mica mare la foarte
foarte foarte mica la
mare mare mica
Indepartarea Usoara Usoara Medie Medie Medie Medie Dificila
excesului
Retentie Mare Moderata Mica/moderat De la # moderata Mare
a moderata
la mare

Criteriile de selectare a cimenturilor

Criteriile de selectare sunt:
-starea pulpei dintilor stalpi
-retentia biomecanica a coroanei pe dintele stalp
-marimea (anticipate) a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea.

Indicatiile si contraindicatiile cimenturilor de durata

Restaurari Indicatii Contraindicatii

1. 2. 3.
Coroane de invelis, coroane metalo- 1,2,3,4,5,6,7, -
ceramice, PPF
Coroane sau PPF cu retentie slaba 1 2,3,4,5,6,7
8
Curs 13
Coroana metalo-ceramica cu terminatie 1,2,3,4,5,6,7, -
ceramica
Coroane integral ceramice (prin presare) 1,2 3,4,5,6,7
Coroane integral ceramice (cu nucleu de oxid 1,2,3,4,6.7, 5
de aluminiu)
Inlay ceramic 1,2 3,4,5,6,7
Fatete ceramice 1,2 `3.4,5,6,7
PPF aggregate adeziv 1,2 3,4,5,6,7
Dispoxitive corono-radiculare 1,2,3,5,6 4,7

Ciment de durata Principalele Principalele Precautii

avantaje dezavantaje
1. Ciment rasina Adeziune, Film subtire, Izolarea campului
adeziva solubilitate utilizare
scazuta indelungata
2. Ciment Solubilitate Film subtire, Utilizarea bondingului,
diacrilic scazuta iritatie izolarea campului
3. Ionomer de Elibereaza fluor Solubilitate, Evitarea contactului cu
sticla infiltratie saliva dupa fixare
4.. ZOE Biocompatibil Rezistenta Doar pentru restaurari foarte
modificate mecanica scazuta retentive
5. CIMR Solubilitate Absortie de apa, Evitarea fixarii restaurarilor
scazuta. utilizare ceramice
Elibereaza fluor indelungata
6. Fosfat de zinc Utilizare Soluibilitate Utilizarea pentru restaurari
indelungata infiltratie “traditionale”
7. Policarboxilat Biocompatibil Rezistemta Nu se micsoreaza raportul
de zinc mecanica pulbere/lichid
scazuta,
solubilitate

Fazele clinice ale cimentarii

Inainte de faza de cimentare propriu-zisa realizam urmatoarele manevre:

-indepartam complet cimentul provizoriu de pe suprafetele dentare, de pe restaurare si
din santul gingival
-testarea vitalitatii dintilor stalpi
-verificarea protezei fixe pe modelul de lucru, corectarea marginilor si completarea
lustruirii intregii piese protetice.
I. Pregatirea piesei protetice
-curatim toate resturile de ciment provizoriu
-curatim interiorul elementelor de agregare cu bulete de vata inmuiate in apa oxigenata,
alcool, si/sau neofalina, uscam cu sprayul de aer
9
Curs 13
-daca suprafata se conditioneaza prin oxidare, cositorire sau sablare nu mai este permisa
contaminarea ei)
II. Pregatirea campului operator
-izolam campul operator de saliva si secretii din santul gingival (rulouri de vata,
aspirator saliva, automaton)
-o premedicatie antisialogoga cu 1 ora inainte (in caz de salivatie abundenta);
-poate uneori anestezie in caz de sensibilitate crescuta
-secretii abundente din sant: inseram un fir de bumbac in sant pe care il indepartam
inainte de inserarea piesei protetice
-in caz de microhemoragii ele se opresc cu un astringent sau cu apa oxigenata 3%.
-utilizarea digii este improprie (datorita faptului ca majoritatea limitelor preparatiilor se
afla subgingival); (stoparea totala a secretiilor din santul gingival poate fi considerata o
utopie).
-CIS anhidre tolereaza un anumit grad de umiditate, influenteaza pozitiv timpul de priza
si proprietatile fizico-chimice ale materialului.
-bontul sa fie foarte curat (nu folosim alcoolul sau alti agenti iritanti ); putem folosi apa
oxigenata 3%, ulterior stergerea cu neofalina este indicata

Este interzisa uscarea cu jet de aer deoarece:

-afecteaza odontoblastii si posibila aspirare a nucleilor in canaliculele dentinare;
-desicarea dentinei care favorizeaza absorbtia acizilor din cimentul proaspat preparat;
-presiunii crescute ce atrage fluidul dentinar la suprafata, creand o pelicula lichida;
-presiuniilor mari de aer ce traumatizeaza epiteliul intern al peretelui gingival al
sulcusului si declanseaza o secretie crescuta de fluid sulcular.
-chiar dupa o curatire serioasa a bontului mai raman resturi de pulbere dentinara
inglobata intr-o pelicula lipidica (smear layer).

Conditionarea bontului
-se face diferentiat in functie de vitalitatea bontului
-se folosesc agenti de curatire (cleaning agents-niste solutii apoase de acizi organici,
acid citric de exemplu); nu au adeziune din partea tuturor autorilor, sunt iritanti pentru
pulpa
-folosim agenti de mineralizare (solutii apoase de saruri anorganice), s-au impus mai
ales sarurile anorganice –fosfati sau fluoruri de calciu –sau acid tartric)
-cand se cimenteaza se aplica o presiune usoara pozitiva asupra EA, dezvoltandu-se la
interfata coroana/bont o presiune hidraulica cu efecte nedorite asupra prelungirilor
odontoblastice din canaliculele dentinare deschise, de aceea este interzisa fosirea unor
solutii slabe de acizi (solutia 10 % de poli-(acid acrylic) pentru indepartarea peliculei
lipoidice de pe suprafata dentinei (se expun in mod direct canaliculele dentinare actiunii
cimentului aflat sub presiune hidraulica).
-indicata este aplicarea timp de 2 minute a unei solutii de acid tanic 25% sau a unei
solutii CAUSTON' S ITS (sigileaza canaliculele dentinare prin precipitarea stratului de
impuritati de pe suprafata dentinei; scade in schimb retentia mecanica a cimentului la
dentina).

10
Curs 13
Solutia CAUSTON'S ITS o putem prepara in orice farmacie cu urmatoarele
componente:
-CaCl ………0,20 g/l
-KCl…………..0,20g/l
-MgCl 6HO……0,05g/l
NaCl…………..8,00g/l
NaHCO………..1,00g/l
NaHPO HO…….0,05 g/l
Glucoza…………1,00 g/l

Este stabila 18 luni.

Pentru bonturile devitale conditionam cu poli-(acid acrylic/alchenoic) 10% timp de 10-
15 secunde care indeparteaza pelicula lipidica
-uscarea fara deshidratare iar aplicarea cimentului fara contaminari.

Prepararea cimenturilor
Se prepara totdeauna in functie de tipul de ciment.
Prepararea cimentului fosfatului de zinc.
-atentie sa nu modificam balanta hidrica a lichidului (absoarbe apa); flaconul cu lichid
ermetic inchis
-aplicam lichidul pe placuta in momentul cand incepem spatularea (2 picaturi pentru
fiecare EA)
-placuta sa fie din sticla, racita (-10 grade C si +10 grade C)
-cresterea continutului de apa accelereaza priza iar scaderea o intarzie
-exista placi speciale care se mentin reci (tip Ormco)
-spatularea pe o zona mai intinsa a unei astfel de placi favorizeaza atenuarea caldurii
generate in timpul reactiei exoterme de priza (ne permitem sa inglobam mai multa
pulbere)
-respectarea cu strictete a proportiei pulbere/ciment/lichid (citim prospectul
fabricantului!); raportul optim 1,5-2 g /0,5 ml lichid.
-cantitatea de pulbere aplicata se imparte in 5-6 portii egale, inglobandu-se in lichid o
prima parte
-spatulam prin miscari rotatorii pana cand amestecul devine omogen; inglobam pe rand
si celelalte parti, fiecare portiune malaxandu-se 15-20 secunde (timpul total de
preparare 1,5-2 minute); trebuie sa obtinem un amestec foarte omogen; aprecierea
corecta a gradului de vascozitate tine de experienta.
-timpul de priza este de 6 minute.

Prepararea cimenturilor CIS: cateva amanunte de retinut:

-prepararea pastei pe placa de sticla sau folie cerata;
-amestecarea celor doua componente in proportie de 1,5/1
-spatula din material plastic sau metal
-agitam flaconul cu pulbere si il omogenizam
-impartim cantitatea de pulbere in 2 sau 3 portii pe care le amestecam progresiv cu
lichidul care trebuie sa acopere pulberea;

11
Curs 13
-malaxarea rapida 15-60 secunde, pe o suprafata mica (in interiorul unui cerc cu
diametru de 3 cm)
-recomandata este racirea placii
- cand folosim CIS capsulate (predozate) (Ketac-Cem Maxicap-ESPE) respectam
indicatiile firmei producatoare; controlam bine timpul de lucru si de priza.

Incarcarea PF cu pasta de ciment:

-aplicam in interiorul EA doar atat cat sa captusim peretii;
-pentru a evita formarea incluziunilor de aer aplicam pasta de ciment si in santurile sau
puturile bontului; se poate acoperi chiar in intregime.

Inserarea protezei fixe pe bont

-aplicam PF pe bont in axul de insertie, aplicam presiuni initial dozate, apoi ferme pana
la adaptarea completa pe bont, controlam raporturile cu antagonistii
-priza trebuie sa se faca sub presiune.

Controlul final

Dupa priza indepartam cu grija excesul din santul gingival si din ambrazurile
cervicale; indepartarea se face usor (FOZ, CSF, ZOE); in caza de PCZ si CIS se
recomanda sa se vaselineze suprafetele care intra in contact cu cimentul
-pentru cimenturile rasini adezive se recomanda indepartarea exesului cand priza
cimentului este incompleta
-sa nu ramana resturi de ciment deoarece reprezinta spine iritative pentru parodontiul
marginal sau mucoasa;
-priza cimenturilor poate dura mai mult timp, de aceea se aplica un strat de varnish sau
bonding la marginea restaurarii imediat dupa indepartarea excesului.
-a doua zi dupa fixare verificam si mai facem ultimele retusuri ocluzale.

Particularitati de cimentare a diferitelor restaurari protetice fixe

Cimentarea coroanelor de invelis metalice:

Atentie!
-daca o coroana de invelis se adapteaza foarte intim (stramta, fixa) pe bont exista riscul
ca ea in timpul cimentarii sa se distanteze de suprafata ocluzala.
-coroanele cu grosime totala prezinta acest risc, excesul de ciment nu are pe unde sa
reflueze;
-acelasi risc il reprezinta incluziunile de aer cuprinse intre suprafata bontului si interfata
coroanei de invelis;
-pentru a salva situatia sa nu incorporam mai putina pulbere (sa nu facem un ciment
subtire) deoarece scade aderenta si vom incerca una din urmatoarele metode:
-perforarea suprafetei ocluzale refluand excesul de ciment; ulterior se obtureaza cu o
incrustatie din material plastic; solutie nu prea indicat doar ca o solutie limita.

12
Curs 13
-alta solutie: cream un sant pe fata interna a coroanei care se intinde de la ocluzal pana
la 1 mm de marginea cervicala
-sau se indeparteaza cu o freza adecvata un strat din interiorul coroanei fara a prejudicia
inchiderea marginala; metoda imprecisa
-gravarea peretilor interni cu o solutie de acid azotic si acid clorhidric in proportie de
1:3 ) numai pentru aliaje nobile)
-electroeroziune cu solutie de cianura (intr-un minut se indeparteaza 40 microni din
grosimea metalului)
-distantarea necesara este de 15-40 µm; se poate obtine prin aplicarea de lacuri speciale
pe modelul de lucru inainte de modelarea machetei de ceara; lacul acopera un strat
uniform toata suprafata pana la 1 mm de zona terminala.

Cimentarea DCR metalice si a coroanelor de substitutie

-cimentul se aplica pe suprafata DCR si cu un ac Lentullo in canalul radicular; pentru

refluarea excesului de ciment se creaza un sant longitudinal pe DCR; unele DCR
prefabricate prezinta acest sant.
Pentru evitarea fracturarii peretilor canalului se fac urmatoarele manevre:
-consistenta cimentului sa fie fluida (reducem la minim presiunea hidraulica)
-sa se asigure sant longitudinal pentru refluarea cimentului;
-mentinerea pasiva a DCR –ului dupa cimentare

Cimentarea incrustatiilor metalice

-aplicam ciment pe peretii cavitatii si pe suprafata de agregare a incrustatiei
-inseram incrustatia in cavitate si vericam rapid ocluzia
-exercitam presiuni in IM pana la priza cimentului;
-indepartam excesul de ciment
-in sedinta urmatoare brunisam marginile incrustatiei din metale cu continut inalt nobil
adaptandu-le la suprafata de smalt adiacenta;
-reducem pericolul percolarii daca brunisam atat inainte cat si dupa cimentare;
-brunisarea marginilor se face atat la preparari cu prag si bizou.

Cimentarea restaurarilor integral ceramice

-selectam cimentul in functie de nuanta restaurarii integral ceramice
-gravarea cu HF a suprafetei interne a restaurarii
-aplicarea agentului de cuplare silanica ceramica
-gravarea cu acid fosforic a suprafetei preparatiei (smalt)
-aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan
-inserarea restaurarii cu CD care se introduce si in cavitate
-presiune moderata pentru a preveni fracturarea restaurarii )

Incidente, accidente dupa fixare

-senzatie de discomfort
-mobilitatea protezei fixe
-decompensare parodontala
-carii si complicatii pulpare la DS
13
Curs 13
-perforarea EA
-fractura sau dezlipirea intermediarilor PF
-fractura sau desprinderea fatetelor
-lipsa de functionalitate a constructiei protetice.

Senzatia de discomfort
-data de contacte premature sau interferente ocluzale
-insertia intr-o pozitie vicioasa a PF;
-camp masticator marit sau micsorat
-exces de presiune asupra tesuturilor de sprijin
-arii de contact prea stranse
-tesuturi gingivale insuficient protejate
-acumularea resturilor alimentare la nivelul RPF

Solutii cat de cat posibile:

-indepartarea zonelor de contact premature dupa regulile echilibrarilor ocluzale;
-suprafata masticatorie supradimensionata se corecteaza ingustandu-se pe seama
cuspizilor orali incercand sa-i ingustam, accentuand ambrazurile care se largesc la fel si
santurile de descarcare a alimentelor atat spre vestibular cat si oral;

Efectul de torsiune
Dat de contacte premature sau interferente ce actioneaza in miscarile de lateralitate; se
pot remedia prin slefuiri efectuate la nivelul suprafetei ocluzo-protetice.

Senzatia de presiune
Data de resturile de ciment ramase in santul gingival si in ambrazuri (le indepartam)

Zonele cervicale sensibile

-coroane cu margini prea lungi
-retractia gingivala (coroane cu margini lungi defectuos adaptate cervical)

Sensibilitatea termica (la un dinte stalp)

-implicatie pulpara
-contact premature
-zona terminala neacoperita corect supusa insultelor termice si mecanice
-este posibil ca timp de 10-15 zile aceasta sensibilitate sa se mentina disparand apoi in
ciuda celui mai corect tratament; alteori ea se augumenteaza, apar pulpite (realizam
pulpectomii prin trepanarea coroanelor de invelis).

Mobilitatea PPF
Cauze:
-deformarea EA
-efectul miscarii de torsiune
-contacte ocluzale disfunctionale
-cimentare incorecta
-solubilizarea cimentului
14
Curs 13
-procese carioase
-mobilizarea unuia sau mai multor stalpi prin decompensare parodontala
-lipsa de retentie a EA prin preparari gresite.

Retractii gingivale
-suprasolicitarea DS datorita lungimii breselor si a dimensiunilor campului ocluzal
-conformarea incorecta a ambrazurilor
-conturul incorect al EA
-numarul prea mic al stalpilor
-PPF cu EA ce patrund adanc subgingival dincolo de spatial biologic

Incidenta cariei
-margini coronare prea scurte sau coroane prea lungi
-igiena defectuoasa fara ambrazuri corecte
-niciodata coroane partiale la pacientii cario-receptivi

Leziuni pulpare
-trepanare si tratamennt endodontic
-aparitia mobilitatii presupune ablatia protezei si aplicarea unei terapii reechilibrare
parodontala
-folosirea metodelor de RTG sau transfixatie
-complicatiile periapicale beneficiaza de trepanare si /sau /nu de rezectie apicala sau
mai grav extractia dentara (inainte facem ablatia PF).

Accidente ale intermediarilor

-dezlipirea scheletului metalic de EA -cause:

-lipirea deficitara a intermediarilor la EA
-tehnica incorecta de turnare si de manipularea a aliajului
-suprasolicitarea PPF datorita unei brese prea intinse.

Accidente la nivelul placajelor

-cauza: retentia insuficienta sau factorii ocluzali

-reoptimizam fatetele sau confectionam altele in laborator
-in caz de metalo-ceramica folosim chituri speciale (de obicei se reface piesa protetica)

Accidente care intereseaza integritatea restaurarilor

-fracturarea (integral ceramice si/sau polimerice) sau poate apare o perforatie.
Fracturarea presupune realizarea diin nou a piesei protetice.
Perforarea s-ar putea rezolva (de la caz la caz) cu o incrustatie sau obturatie cu diferite
materiale sau chiar inlocuirea lucrarii protetice).

15