UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

KINETOTERAPIA ÎN GERIATRIE-
GERONTOLOGIE
Bronhopneumopatia obstructivă cronică

Petrescu Marina

PITEȘTI
2023
 RECOMANDARI:

 regimul de viata trebuie sa fie ordonat si echilibrat , cu evitarea

starilor de oboseala si a schimbarilor bruste de temperatura,
precum si asigurarea aerului curat , atat in locuinta cat si la locul de
munca ;
 in programele de tratament ce implica gimnastica medicala se vor
folosi posturarile de drenaj si tusea dirijata , pentru eliminarea
secretiilor si dezobstructie;
 durata unei sedinte de gimnastica variaza in functie de posibilitiatile
pacientului de la 5 – 10 minute si de la 20 – 30 minute, important
este ca exercitiile sa se repete de cateva ori pe zi , in incaperi bine
aierisite sau in spatii libere si nepoluate;
 bolnavul trebuie sa execute corect exercitiile , sa constientizeze
fiecare faza a miscarii si mai ales sa stie sa dirijeze aerul (inspirul
se va realiza pe nas , iar expirul se va efectua pe gura , lent si
continuu ) ;
 exercitiile de respiratie se executa lent , cu pauze intre o respiratie si
cealalta si cu mici pauze ( apnee) intre respiratie si expiratie , in
scopul de a ajunge la o frecventa respiratorie normala , obtinand
astfel si ameliorarea ventilatiei pulmonare ( timpul de expirare a
aerului trebuie sa fie de doua ori mai mare decat timpul de
inspirare );

Recuperare BPOC

N/P: M.I
sex: barbatesc
varsta: 75 ani
Î: 169 cm
G: 70 kg
ocupatie: pensionar
domiciliu: Ploiești
TA: 140mmHg/84mmHg
FR: 25 r/min
FC: 95 b/min - prezinta polipnee
T: 36 Cº
Atitudinea pacientului:
In momentul prezentarii in cabinetul de kineto, pacientul adopta o atitudine
cifotica, cu umerii proiectati anterior, genunchii usor flectati, bazin proiectat
anterior, mersul este format din pasi mici, aproape tarsiti, prezinta dispnee
de efort.
Anamneza:
Conditii de viata
Pacientul locuieste in mediul rural impreuna cu fiul si nora. Acestia se ocupa
de ingrijirea lui precum si a gospodariei.. Locuinta este cu un singur nivel,
fiind compusa din 3 dormitoare, un living, 2 bai si o bucatarie, toate avand
incalzire centralizata. Nu exista treceri de nivel. La intrarea in locuinta exista
o scara formata din 3 trepte dar si o rampa de urcare.
Situatia financiara a familiei permite pacientului sa urmeze un plan
terapeutic de kinetoterapie.
Istoricul bolii
Pacientul a fost diagnosticat cu BPOC de tip emfizematos in urma infectiei
cu virusul SarsCov2, acum 2 ani. Urmeaza tratament medicamentos cu
bronhodilatatoare si antialergice.
Antecedente personale
HTA sub tratament
osteoartrita
hernie lombara operata
infectie cu virusul sarscov2
fost fumator – a renuntat la fumat in timpul infectiei cu sarscov2
Antecedente heredocolaterale
mama - HTA, DZ, hernie abdominala
tata – astm bronsic, spondiloza cervicala, hepatita tip C

Evaluarea pacientului
Somatoscopie:
cianoza buzelor, hipersudoratie, mers tarsit
Aparat respirator:
respiratie de tip wheezing, dispnee, tuse cu expectoratie, murmur vezicular
atenuat, raluri rare, constrictie toracica.
Testarea la efort: la testul de mers de 6 minute, pacientul a obtinut un scor de
240 m, ceea ce conduce la concluzia ca are o toleranta redusa la efort.

1. Obiectivele recuperarii sindroamelor obstructive :

 Corectarea tuturor conditiilor de habitat, de munca, a
deprinderilor, a tuturor influentelor exterioare care reprezinta
 conjucturi determinate sau agravate pentru evolutia bolii. Din
aceasta categorie fac parte : fumatul, atmosfera poluata, tipul
muncii, regimul de viata, alimentatia, prevenirea bolilor
intercurente, evitarea alergenilor. In acest scop se recomanda
masuri educationale, masuri socio-profesionale, masuri
profilactice (vaccinare) si masuri ecologice (protectia mediului)
 Indepartarea tuturor factorilor organici functionali si patologici
care sunt sau pot deveni factori de intretinere sau agravare a
deficitului functional repirator. Astfel, este necesara tratarea
infectiilor tractului respirator, tratarea diferitelor deficite
organice (deviatia de sept, malformatii toracice, cifoscolioza),
tratarea obezitatii, tratarea afectiunilor cardiace care pot
influenta functionalitatea aparatului respirator. Acest obiectiv
cuprinde si cresterea capacitatii de aparare a organismului,
reechilibrarea conditiei psihice si a atitudinii fata de boala.
Metodele utilizate pentru realizarea acestui obiectiv cuprind
masuri farmacologice, kinetoterapeutice, igieno-dietetice,
balneoclimaterice
 Dezobstructia bronsica este principalul obiectiv in recuperarea
deficitului functional al acestor bolnavi. Metodele utilizate sunt
variate : metode farmacologice reprezentate de
bronhodilatatoare, mucolitice, corticoizi, metode fizicale
reprezentate de aerosoli, drenaj de postura, gimnastica
respiratorie, tuse controlata, ventilatie asistata ; metode
chirurgicale reprezentate de aspiratie bronsica
 Tonifierea musculaturi respiratorii se realizeaza prin
kinetoterapie, ventilatie asistata si respiratii de amestecuri
gazoase cu densitati scazute.
 Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului, corectarea
schimbului gazos si a gazelor in sange. Acesta este obiectivul
final al tuturor etapelor. Metodele folosite sunt cele enuntate, la
care se mai adauga oxigenoterapia si masurile farmacodinamice
de corectare a echilibrului acido-bazic.
 Readaptarea la efort efectuata prin antrenament progresiv si
terapie ocupationala
 Reinsertia socio-profesionala, obiectiv al recuperarii socio-
profesionale, se realizeaza prin obtinerea tuturor celorlalte
obiective, precum si prin mijloace speciale de
reprofesionalizare
2. Metode de recuperare
 Masuri farmacodinamice : medicatia este utilizata frecvent in toate
stadiile obstructive ; administrarea medicamentelor se face pe cale
generala si pe cale inhalatorie. Se recomanda :
- antimicrobiene, cuprinzand antibiotice si chimoterapice
- mucokinetice – misca secretiile ; secretolitice ; mucolitice ;
expectorante ; fluidifiante reprezentate de hidratante ale arborelui
bronsic (inhalatie), compusi iodati, expectorante clasice, infuziile si
decocturile din diferite plante
- corticoterapia este medicatia care se recomanda cu mare precautie ;
este foarte indicata in astmul bronsic, in special in starea de rau
astmatic ; cortizonicele au efect antiinflamator, blocand formarea
edemului, efect antialgic imediat, efect imunodepresor, efect de
potentare a altor medicamente (tonicardiace, tranchilizante)
- bronhodilatatoare : sunt utilizate in atacul acut actionand pe relaxarea
musculaturii bronsice, scaderea edemului prin influentarea vaselor
mici sangvine ;
- medicatia desensibilizata : administarea in doze mici a alergenului
care produce boala
 Masuri igieno-dietetice si educationale : se recomanda o
alimentatie echilibrata, bogata in vitamine, usor hipercalorica daca
bolnavul nu este obez. In caz de obezitate se ajuta expectoratia.
Mesele vor fi cantitativ mai reduse, dar vor fi mai dese. Daca este
asociata cu o afectiune cardiaca va scadea aportul de sare. Se
contraindica alimente conservate si in special alcoolul. Ca regim de
viata, bolnavii vor evita atmosfera poluata, fumatul este total
interzis, vor evita schimbarile bruste de temperatura, vor evita
infectiile respiratorii. Se recomanda scoaterea bolnavului din
mediul cu alergeni.
 Masuri fizioterapice : reprezinta metodele de baza in recuperarea
functionala a deficitului respirator obstructiv. Se recomanda
aerosoloterapia, ventilatia asistata, oxigenoterapia, cura balneara,
kinetoterapia. Metodele cele mai frecvent utilizate sunt :
 repausul si pozitionarea corecta a bolnavului in pat – are rol de a
scadea consumul de O2, deasemenea are rol in relaxarea
musculaturii abdominale, facilitand respiratia abdominala, tusea si
drenajul bronsic. Repausul nu trebuie sa fie absolut pentru ca
favorizeaza hipoventilatia, stagnarea secretiilor, scaderea fortei
 musculaturii respiratorii, scadereareflexului de tuse, cresterea
pericolului aparitiei trombozelor. Se recomanda exercitii limitate la
nivelul gleznelor, genunchilor, soldurilor, respiratii profunde,
« ridicari » de brate
 dernajul postural – se asociaza frecvent cu vibratia toracelui. Daca
este posibil, bolnavul este pozitionat in Trendelenburg pentru
facilitarea drenarii sau bolnavul va fi pozitionat cu toracele cat mai
aproape de orizontala
 tusea controlata are rol in evacuarea secretiilor. Bolnavul va
executa la comanda o tuse cu glota si gura deschisa
 respiratia in presiune este un procedeu valoros care are ca efect
cresterea ventilatiei alveolare, ameliorarea gazelor sangvine,
facilitarea eliminarii secretiilor bronsice. Procedeul consta in
executarea inspirului in presiune pozitiva si a expirului in presiune
negativa.
 Oxigenoterapia este necesara la bolnavii cu sindrom obstructiv.
Administrarea de O se poate face prin sonda nazala, masca sau in
camere speciale cu atmosfera avand concentratie usor crescuta de
O2
 Reeducarea respiratorie se va efectua de catre kinetoterapeut. Se
urmareste executarea unei respiratii abdominale fara sa se intervina
asupra ritmului si profunzimii respiratiei. Pacientul va fi instruit
pentru a inspira pe nas, iar expirul se va efectua cu buzele stranse
 Readaptarea la efort reprezinta trecerea de la repausul total la
independenta de miscare. Reluarea mersului se face numai cand
ortostatismul poate fi mentinut cu usurinta de catre bolnav. Mersul
este gradat pe numar de pasi, distanta sau durata si se face de
obicei sub protectie de O2. Evolutia antrenamentului se face prin
marirea distantei de mers, prin cresterea numarului de
antrenamente de mers pe zi, prin scaderea pana la suprimare a
oxigenoterapiei. La bolnav se urmareste aparitia dispneei sau a
tulburarilor de ritm cardiac. Bolnavul isi va relua treptat si
activitiatiile uzuale – imbracat, spalat, aranjatul patului.
 Psihoterapia este obligatorie insotind orice alta manevra. Bolnavul
trebuie sa inteleaga exact ce se petrece cu el, ce a determinat
agravarea starii lui de boala si in ce fel metodele care i se aplica
actioneaza pentru ameliorarea acestei stari
 Masajul nu este o metoda specifica pentru bolnavii cu sindrom
obstructiv, dar este frecvent utilizat. Se aplica procedee de vibratii
 si percutie prin care se amelioreaza drenajul bronsic, masajul se
incepe cu zona cervicala, umeri si apoi se adreseaza peretelui
toracic. Datorita efectelor reflexe ale masajului, se faciliteaza
expectoratia, se reduce tusea iritativa, musculatura bronsica se
relaxeaza, creste circulatia pulmonara
Corectarea deficientelor musculo-scheletale : corectarea se face daca
deficientele exista si este absolut necesara la pacientii tineri. Se va corecta
scolioza, cifoza, redorile articulare, contracturile sau hipotoniile musculare

Obiectivele urmarite de gimnastica respiratorie sunt :

1. Corectarea conditiilor de munca , a deprinderilor , a tuturor

influentelor care reprezinta cauze determinate sau agravante pentru
evolutia bolii respiratorii .
2. Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei .
3. Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea
amplitudinii respiratiei .
4. Cresterea sau scaderea ritmului respirator.
5. Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir .
6. Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii.
7. Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului
obstructiv ( readaptarea la efort se face prin antrenament progresiv
si ergoterapeutic ).

Mijloace , metode si exercitii de gimnastica respiratorie folosite :

Din pozitia decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se

vor executa :

1. expiratie impusa , urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului

(ridicarea abdomenului ) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin
pronuntarea literei S si coborarea abdomenului ( de 8 – 10 ori ) .
Amandoua mainile pe abdomen , cu coatele pe saltea se va executa ;
(fig. 1)
 fig1

2. respiratia se va executa la nivelul toracelui , in momentul in care se

executa expiratia mainile se apropie usor in momentul inspiratiei
se vor departa ( de 8 – 10 ori ) ; (fig.2)

fig2

3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre

stanga ( pentru segmentul opical drept sau stang) ; (fig.3)

fig3
4. subiectul este in decubit lateral stang , cu trunchiul in rotatie
anterioara de 45 º inainte , sprijinit pe o perna pentru lobul superior
dr.) si in decubit lateral drept ( pentru lobul superior stang ) ; (fig.4)

fig4

5. subiectul in decubit dorsal , cu genunchii usor flectati , pentru

segmentele anterioare , lobii superiori stang si drept ; (fig.5)

fig5

6. subiectul in decubit ventral , pentru segmentele superioare , lobii

inferiori ; (fig. 6 )

fig6

7. din decubit dorsal , cu mainile la nivelul claviculei , executa inspir si

expir , ridicand usor cutia toracica , astfel incat sternul sa ajunga sub
barbie ( in expiratie toracele revine la pozitia normala ) ;
8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa : (fig. 7)
 o ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu
ridicarea capului si a umerilor – expiratie ;
o ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre
stanga – inspiratie ( dupa cateva repetari , la fel cu bratul drept )
.

fig7

9. ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor – expiratie ,

revenire – inspir ;
10.din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : (fig.8a)
o expiratie activa , tragand abdomenul in sus; (fig.8b)
o inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea
toracelui si a capului ( de 10 ori ); (fig. 8c)
11.pe genunchi , pe calcaie sezand :
o ducerea bratelor in sus - inspiratie
o aplecarea trunchiului inainte , cu ducerea bratelor inapoi sus
cu expiratie ( de 10 ori)
 fig8

12.din pozitia sezand pe scaun executa :

o aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe
abdomen – expiratie
o ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral - inspiratie
13.cu mainile sprijinite pe genunchi - expiratie si ducerea bratului
stang oblic sus – inspiratie ;
14.cu mainile sprijinte pe genunchi - expiratie , cu aplecarea
trunchiului inainte :
o ridicarea trunchiului – inspiratie
o expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 – 4 reprize , in ritm
rapid .

Exercitii libere de respiratie insotite de miscari pasive

Miscarea pasiva este secundara miscarii de respiratie avand ca scop

amplificarea expiratiei. Miscarile de respiratie pot fi efectuate cu :
toracele , trunchiul , membrele superioare si inferioare , astfel :

- pentru torace :

 din culcat inapoi , cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat ,
foloseste ridicarea toracelui cu mainile pe axile pentru inspir
 coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir ;

- pentru trunchi :

 flexarea trunchiului folosim pe momentul expir

 extensia trunchiului folosim pe momentul inspir
 rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspir
 revenire in pozitia initiala pe momentul expir
 indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir
 revenire in pozitia initiala pe momentul expir

- pentru membrele superioare :

 ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv – inspir

 revenire in pozitia initiala – expir
 rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos – inspir
 revenire – expir
- pentru membrele inferioare :

 indoirea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – inspir

 intinderea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza – expir
 departarea abd. – inspir
 apropierea add. – expir

Exercitii libere de respiratie cu miscari active :

Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de

respiratie, ele sunt efectuate la nivelul : cap , trunchi , membre inferioare
si a membrelor superioare. Unele miscari amplifica faza inspirului altele
expirul .
- pentru cap si gat

 extensia capului si gatului faciliteaza – inspirul

 flexia capului si gatului faciliteaza – expirul
 rasucirea capului si gatului faciliteaza inspirul
 revenirea – expirul

- pentru trunchi

 flexia faciliteaza expirul ; revenirea – inspirul

 rasucirea stg/dr – inspir , de partea opusa rasucirii
 revenire – expir
 indoirea laterala stanga/dreapta – inspir de partea hemitoracelui opus
indoirii
 revenire - expir

- pentru membrele inferioare

 indoirea membrelor inferioare – inspir

 intinderea membrelor inferioare – expir
 abductia – inspir
 adductia – expir

- pentru membrele superioare

 ducerile si fixarile membrelor superioare la ceafa , pe umeri , pe

sold faciliteaza inspirul
 revenirile expirul
  se pot creea exercitii complexe pentru facilitarea
inspiratiei/expiratiei .

Concluzii si observatii :

Bolnavii cu afectiuni respiratorii BPOC trebuie sa evite eforturile

sustinute ce solicita un consum mare de oxigen . Eforturile de durata se
vor putea realiza numai daca bolnavul poate sa-si coordoneze foarte bine
respiratia cu miscarile ce trebuie sa le execute si la intervale de timp sa
faca pauze , pentru restabilirea ritmului respirator .