ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

BOLNAVILOR CU EDEM PULMONAR ACUT

Nursa este definită de Consiliul internaţional al nurselor ca o persoană care a parcurs un

program complet de formare (aprobat de Consiliul Asistenţilor Medicali);
 îndeplineşte standardele stabilite de Consiliul Asistenţilor Medicali;
 are dreptul şi este autorizată să practice această profesie, în concordanţă cu
pregătirea şi experienţa sa.
Asistentele sunt denumite în literatura engleză “nurse”, iar în cea franceză “infirmiere”. Se
folosesc atât termenii de asistentă medicală, cât şi de nursă.
Nursa:
- promovează sănătatea;
- previne îmbolnăvirile;
- îngrijeşte bolnavul din punct de vedere fizic, mental, pe cel cu deficienţe, indiferent de
vârstă şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie la nivel de comunitate (def. nursingului
în România)
"Codul pentru asistentele medicale" prevede că nursa are 4 responsabilităţi:
- promovează sănătatea;
- previne îmbolnăvirile;
- restabileşte sănătatea;
- înlătură suferinţa;
Nursa generalistă are:
- o pregătire pluridisciplinară
– socială, tehnică, practică;
- îşi însuşeşte competenţele de bază şi nu numai cunoştinţele; - are cunoştinţe de psihologie;
- are o atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa;
- încearcă să înţeleagă ceea ce simt ceilalţi (capacitate de empatie). Asistenta medicală
urmăreşte reacţiile: individuale, familiale şi de grup, ea este ca o “mamă” ce acţionează
conform nevoilor copilul şi trebuie adeseori să îndeplinească sarcini cât mai diverse – mamă
profesionistă.
După Virginia Henderson, nursa are rol de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, să-şi
menţină sau recâştige sănătatea şi independenţa cât mai repede posibil.
După O.M.S. rolul nursei în societate este să asiste indivizi, familii şi grupuri, să
optimizeze şi să integreze funcţiile fizice, psihice şi sociale, afectate semnificativ prin
schimbări ale stării de sănătate".
Pregatirea fizică şi psihică a pacientului
Ajunşi in sectia de Terapie Intensivă pacienţilor trebuie să li se acorde confort fizic şi
psihic. Pacienţii cu Edem pulmonar acut sunt agitaţi, nelinistiţi, anxioşi, speriaţi şi inhibaţi de
teama intervenţiilor ce urmează a fi făcute.
Asistenta, prin pregatirea şi atitudinea ei, are obligaţia să înlăture starea de anxietate a
pacientului şi să fie pregătită să raspundă la întrebările pacientului cu răspunsuri sigure, cu
amabilitate, profesionalism şi promptitudine, astfel încât acesta să capete încredere în
serviciul în care a fost internat.
Asistenta medicală are obligaţia:
 Să observe şi să consemneze aspectul general al pacientului, aspectul pielii, faciesul,
mersul, starea psihică;
 Să urmarească necesitaţile pacientului şi manifestările de dependenţă generală, ca să
poată stabili obiectivele pentru o ingrijire de calitate;
  Să culeagă date din diferite surse cu mare atenţie şi minuţiozitate pentru a nu scăpa
probleme importante;
 Toate datele se notează în Foaia de observaţie pentru a obţine un tablou clinic exact,
care va fi valorificat de echipa de îngrijire.
Culegerea de date:
Primirea pacienţilor în secţia de Terapie Intensivă trebuie facută operativ fără pierderi de
timp:
-Aprecierea rapidă a funcţiilor vitale: respiraţie, puls, tensiune arterială.
-Observarea pacientului: prin implicarea organelor de simţ :
-faţa tristă
-agitaţie sau adinamie
-coloraţia tegumentului
-intonaţia vocii
-Alte aprecieri:
-starea somatică
-starea de conştienţă
-mobilitate
Culegerea de date privind antecedentele pacientului:
a) familial : informaţii legate de sănătatea membrilor familiei
b) chirurgicale:
 Dacă a mai suferit alte intervenţii
 Dacă a avut complicaţii
 Dacă a avut o evoluţie bună
c) patologice:
 Se vor nota bolile care ar putea influenţa apariţia Edemul pulmonar acut
INTERVENŢII :
Pentru a se preîntampina alte complicaţii se face :
a. Sedarea durerii la indicaţia medicului:
- morfina 5-10mg la interval de 10-15 minute, intravenos, până la apariţia efectului
scontat.
- Injectarea se repetă de cel mult 3-4 ori pentru a evita deprimarea respiratorie care
reprezintă principala reacţie adversă
b. Urmarirea T.A. şi pulsului.
- Menţinerea T.A. cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang şi H.H.C.
- Urmărirea pulsului şi corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.
- Se menţine permeabilitatea căilor aeriene prin aspiraţie.
c. Oxigenoterapie pe sonda nazo-faringiană cu un debit de 4-8l/min.
Transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească se face obligatoriu cu targa.
Mutarea bolnavului de pe targă în pat o face personalul sanitar fară să permită bolnavului
nici o mişcare, pentru a nu i se agrava situaţia.
Mutarea se face într-un salon curat, liniştit, încălzit şi bine aerisit, având temperatura
cuprinsă între 18-20*C. Patul accesibil pe toate părţile şi dacă este posibil dotat cu saltea
antiescare.
Poziţia bolnavului în pat va fi şezândă sau semişezândă cu toracele ridicat şi picioarele
atârnânde.
Supravegherea pacientului cu Edem pulmonar acut este permanentă.
Îngrijiri acordate pacienţilor cu Edem pulmonar acut:
Se vor aplica în continuare măsurile de prim ajutor prin administrarea la indicaţia
medicului a sedativelor ( pentru combaterea anxietaţii), a calmantelor, şi oxigenoterapiei.
 Supravegherea functiilor vitale: Urmarirea constă în monitorizarea cu
supravegherea permanentă a EKG, T.A., a ritmului cardiac, a respiraţiei şi temperaturii.
Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta sânge pentru probe
de laborator indicate de medic ( pentru determinarea creşterii transaminazelor,
creatinofosfokinazei, G.P.T., G.O.T., C.P.K., L.D.H., dozările enzimatice, a glicemiei, uree,
creatinina, acidului uric, ionograma sanguina).
Administrarea medicaţiei se va face cu mare punctualitate, deoarece întârzierile pot
provoca bolnavului emoţii inutile. Tratamentul medicamentos se va face la pat.
Asistentul medical va avea pregătite medicamente pentru eventuale complicaţii.Deşi
medicamentele se administrează strict la indicaţia medicului, în caz de urgenţă, cadrul mediu
poate interveni cu unele medicamente( nitroglicerina) şi oxigen.
Alimentaţia bolnavului cu Edem pulmonar acut este pasivă la pat, în primele zile,
în decubit dorsal. Treptat, se va trece la alimentaţia activă la pat( numai la recomandarea
medicului în poziţie sezândă). După mobilizarea bolnavului, acesta poate servi masa în sala
de mese.
Mesele vor fi fracţionate pentru a se evita consumul de cantităţi mari la o masa. Regimul
alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric.
În primele zile, regimul alimentar este alcatuit din: pireuri şi lichide date lent cu
lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi.
Se interzice total fumatul.
Urmărirea evacuărilor de urina şi fecale: Se va urmări diureza pacientului cu Edem
pulmonar acut, ca urmare a administrării de diuretice precum Furosemidul, având drept
rezultat scăderea presiunii capilare pulmonare şi volemiei. Constipaţia trebuie combatută cu
clisme uleioase sau laxative uşoare. Diureza şi scaunul se notează pe foaia de observaţie.
Igiena bolnavului: Baia generală sau parţială se face la pat fără să obosească
bolnavul.
Mobilizarea bolnavului: În prima perioadă se recomandă repaus absolut la pat, iar
dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, începând chiar din primele zile se pot
face mişcari pasive ale degetelor de la mâini şi picioare.
Treptat, se permit: schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.
Mobilizarea se face progresiv ( şederea pe marginea patului, şederea în fotoliu, ridicarea din
pat), sub controlul pulsului şi a TA, iniţial în prezenţa medicului.
Crearea unui mediu psihologic favorabil prin:
 Evitarea discuţiilor cu voce tare
 Interzicerea vizitelor în grup
 Evitarea vizitelor lungi
 Interzicerea comunicării veştilor neplăcute
 Facilitarea contactului cu bolnavii restabiliţi, pentru un bun efect psihic .
Se va face educaţia sanitară a pacientului.
Acesta cuprinde :
- Modul în care trebuie luate medicamentele
- Alimentaţie echilibrată
- Reluarea treptată şi progresivă a efortului fizic
- Prezentarea la control periodic
- Se va încerca restabilirea încrederii în sine şi în capacitatea de munca anterioară
îmbolnăvirii