TRANSFUZIA

A transfuza sau A NU transfuza?

descoperirea si introducerea pe scara larga a transfuziei in

practica medicala a dus la cresterea supravietuirii
bolnavului si la imbunatatirea calitatii vietii lui si totusi
ultimele decenii aduc tot mai mult la lumina efectele
nefavorabile ale transfuziei.
 1. - initial, principala preocupare a fost
concordanta de grup sangvin donator – primitor

2. - odata cu implementarea strategiilor de respectare

stricta a compatibilitatii transfuzionale, aria de interes s-a
mutat in domeniul transmiterii de agenti infectiosi prin
intermediul sangelui

3. - azi, atentia cercetatorilor se indreapta tot mai mult

catre efectele imunologice ale transfuziei.
1. compatibilitatea – 3 teste (salin, enzimatic cu papaina la
37ºC , test Coombs indirect)

2. agentii infectiosi - fara a fi o problema complet rezolvata,

riscul de transmitere a agentilor patogeni a scazut spectaculos
in ultimele decenii ( + fereastra serologica)

3. – prin stocare se produc alterari eritrocitare si leucocitare

care duc la acumulari de substante bioactive si contribuie la
alterarea raspunsului imun = asa-numita IMUNOMODULARE
LEGATA DE TRANSFUZIE( TRIM – transfuzion related
immunomodulation ),
• Activarea imuna se manifesta ca:
- boala grefa-contra gazda asociata transfuziei
- leziune pulmonara asociata transfuziei
- aloimunizarea

• Supresia imuna se manifesta ca :

- predispozitie la infectii nozocomiale
- recurenta cancerului
- intoleranta a grefelor
( rinichi, ficat, pancreas, piele )
 Grupele sangvine diferentiaza persoanele in functie de prezenta sau absenta
unui antigen (aglutinogen) ereditar pe suprafata hematiilor.
Sunt descrise mai mult de 30 sisteme sangvine de Ag dar cele din sistemul
AB0 si Rh sunt cele mai importante in clinica.
Pe suprafata hematiilor pot sa existe 2 aglutinogene: A si B. Acestea apar din a
3-a luna viata i-uterina. Denumirea grupei este data de prezenta acestor antigene.
In plasma persoanelor care nu au antigene A sau B pe eritrocite apar anticorpi
specifici, aglutininele anti – A si anti - B. Apar dupa cateva luni de viata si ating titrul
maxim la 8 – 10 ani.
Nu se intalnesc niciodata antigenele cu anticorpii corespunzatori in sangele
unui individ (altfel s-ar produce aglutinarea si liza hematiilor).
Sangele care nu are aglutinogene pe eritrocite (grupa O), are in ser ambele
aglutinine anti-A si anti-B.
Sangele care prezinta ambele antigene pe eritrocite (grupa AB), nu are in ser
nicio aglutinina.
 Fenotip Grupa Frecventa in Aglutinogene Aglutinine
sangvina populatia eritrocitare serice
(genotip) generala ( % )

OO O(I) 32 – 36 Nu are anti-A si anti-B

aglutinogene
OA sau AA A ( II ) 41 – 43 Aglutinogen A anti-B

OB sau BB B ( III ) 16 – 17 Aglutinogen B anti-A

AB AB ( IV ) 7–8 Aglutinogeni nu are

A si B aglutinine
 Regula transfuziilor: eritrocitele donatorului
nu trebuie sa introduca Ag corespunzator Ac primitorului
Grupa O poate dona la toate grupele
(DONATOR UNIVERSAL), dar nu poate
primi decat sange izogrup (de la grupa O ).
Grupa AB poate primi de la toate
grupele (PRIMITOR UNIVERSAL). Doneaza
la AB.
Aceasta regula este valabila numai in
transfuzii unice si de cantitati relativ mici de
sange, pana la 500 ml.
Grupa A primeşte de la A şi O, donează
la A şi AB
Grupa B primeşte de la B şi O şi
donează la B şi AB
 Sistemul Rh

Pe langa antigenele A si B, hematiile umane mai

contin un antigen specific de grupa sangvina, cu
importanta clinica, identic cu cel de pe hematiile
maimutei Macaccus Rhesus si care este denumit factorul
Rh.
Factorul Rh este un antigen specific D (cu
putere antigenica exprimata), aflat pe suprafata
hematiilor la 85 % din populatie ( Rh +). Restul de 15 %
au pe hematii acest antigen notat cu d, dar acesta este
lipsit de capacitate antigenica, persoane (Rh – ).
Spre deosebire de sistemul AB0, anticorpii anti-Rh
in mod normal nu exista. Acestia apar doar in anumite
conditii:
Subiectii Rh –, daca primesc hematii Rh +
(sarcina, o primă transfuzie cu sânge Rh +), pot să
sintetizeze anticorpi anti Rh D, prin izoimunizare si acesti
anticorpi persista tot restul vietii.
 Pe eritrocitele umane există numeroase alte antigene
care pot să stimuleze producţia anticorpilor, dacă sunt
transfuzate primitorului susceptibil.
Aceste sisteme antigenice includ:
- sistemul Rh: C, c, E, e
- Kidd
- Kell
- Duffy
- Lewis.
Acesti anticorpi pot de asemenea sa produca reactii
transfuzionale severe.
 Sangele Integral (Sange Total)
• Contine hematii, leucocite si plasma
• Plachetele si unii factori de coagulare (FV si FVII) nu
sunt functionali
• Perioada de stocare este de 21 – 35 zile, la 2 – 6 ͦ C
• ˂ 2 ͦ C se produce liza hematiilor, ˃6 ͦ C este
favorizata dezvoltarea gemenilor
• Sangele nu este sterilizat si poate sa transmita orice
agent patogen prezent in plasma, nedetectat prin
testele de rutina
• Infectii posibile: HIV, hepatite, sifilis, malarie etc
Conservarea sangelui
• Solutiile de conservare a sangelui contin:
* citrat – anticoagulant
* glucoza – viabilitatea celulelor
* fosfat – tampon
* adenina – vitalitatea celulelor
• In sangele conservat se produc unele modificari:
- Tr isi pierd viabilitatea dupa 24 ore
- Le isi pierd viabilitatea dupa 2 - 3 zile
- scade afinitatea Hb pentru O2

- pH – ul scade la 6,68 in 21 zile

- acidul lactic creste la 150 mg% in 28 zile
- K creste la 32 mEq/l in 21 zile
- creste amoniacul si fosforul
- se degradeaza factorii de coagulare
MASA ERITROCITARA

• Hematiile sunt obtinute din sangele total din care a fost

indepartata plasma dupa centrifugare sau dupa sedimentare
• Hematii spalate si resuspendate: cu ser fiziologic, hematiile
se spala si se elimina astfel plasma (99%) si globulele albe
(85%), dar se mai pierd si hematii (20%)
• Hematii deleucocitate: leucoreductia hematiilor presupune
reducerea Le cu 99,9 % (filtre de deleucocitare)
• Hematii iradiate: iradierea se realizeaza pentru a preveni
boala grefa contra gazda
 Leucocitele din produsele de sange sunt considerate
principalele responsabile de unele efecte secundare ale transfuziei:
- transmisia de virus citomegal (CMV),
- reactia febrila posttransfuzionala nonhemolitica,
- aloimunizarea cu rezistenta la transfuzia de plachete.
De aceea a aparut conceptul de leucoreductie (deleucocitare)
care consta in indepartarea a 99,99 %din leucocite prin centrifugare
si filtrare.
Avantajele leucoreductiei sunt:
- scaderea incidentei reactiilor transfuzionale,
- scaderea transmiterii de agenti patogeni si
- scaderea incidentei leziunilor pulmonare
posttransfuzionale (TRALI).
 CAND SE RECOMANDA HEMATII IRADIATE ?

• Exsangvinotransfuzia
• TSF intra-uterina
• Prematuri
• NN transfuzati cu sange de la mama
• Persoane care primesc sange de la rude
• Imunodeprimati
• Afectiuni hemato-oncologice (b. Hodgkin)

Previne reactia grefa-contra-gazda

PPC
• Este obtinuta din sangele total
• Conservare prin congelare la – 25 ºC
• Nu contine hematii, in sistemul Rh aloimunizarea este
rara, se poate administra la subiectii Rh –
• Contine anticorpi A, B si tb sa fie compatibila cu
hematiile primitorului in sistemul AB0.

• PPC este dezghetata inainte de administrare la 37 ºC

in baie cu apa calda (plasmaterm)
Crioprecipitaltul
• Se obtine dupa dezghetarea plasmei la 1 - 6 ºC
• Este separat imediat ce plasma a fost dezghetata si
va fi reinghetat intr-o ora.
• Crioprecipitatul este stocat la – 25 ºC
• Volumul unei unitati de crioprecipitat este de 10 ml
si contine 80 u F VIII si F von Villebrandt si 150 –
250 µg fibrinogen
Masa trombocitara
• Se obtine prin centrifugarea sangelui total
• Este constituit din plachete suspendate in plasma
• Se pastreaza la 20 – 24 ºC timp de 3 zile (72 ore) si
trebuie permanent agitat pentru a preveni agregarea
plachetelor
• Imediat ce va fi furnizat, va fi si perfuzat
 1. Hipovolemia
- pierderi mai mici de 30%, se pot substitui cu soluţii macromoleculare
- peste 30% - se utilizează sânge

2.Refacerea capacităţii de transport a O2

- în anemii acute
- in anemii cronice – hemolitice, prin deficit de vitamina B12 – nu se indică transfuzia.

Importantă este viteza cu care se instalează modificarea.

În condiţiile unui volum corespunzător organismul tolerează şi valori mai mici decat
normalul ale Hb, Ht (critice).

3.Tulburările hemostazei
- tulburări de coagulare plasmatică – preparate de sânge
- deficite trombocitare – trombocitopenii, trombocitopatii.
 Rationamentul TSF
Oxigenarea tisulara adecvata

Oferta de O2 este rezultatul produsului dintre debitul

cardiac si continutul arterial de O2
DO2 = DC X CaO2
DO2 = DC X (SaO2 x k1 x Hb) + (k2 x PaO2)

k1 – capacitatea de transport a Hb (1,34 ml/g)

k2 – coeficientul de dizolvare a O2 in plasma (0,23 ml/l)
 Toleranta la anemie
• Valoare critica Ht
Ht = 10 – 12 %
• Altereaza raspunsul la anemie:
- hipovolemia
• Valoare critica Hb
- insuficienta cardiaca
Hb = 5 g/dl
- bolile cardiovasculare
- sepsisul
Sub aceste valori
oferta de O2 nu mai - bolile pulmonare obstructive
acopera necesitatile de O2 - febra
- durerea
• Valoare trigger Ht
Ht = 25 – 30 % • Semnele clinice:
- hipotensiunea
• Valoare trigger Hb - tahicardia
Hb = 7 – 10 g/dl - cefaleea, vertijul
- paloarea
 Decizia de a transfuza
• Medicul
• Individual
• Dupa evaluarea pacientului
(Hb, conditii clinice, status fiziologic)
• Tipul si cantitatea produs sangvin
• Consimtamant informat (riscuri, beneficii, alternative)
• Inregistrarea in FO (indicatia si motivatia)
 MER
• Orice tip de anemie, la un bolnav care nu sangereaza
• Pierderi acute sangvine ˃ 1500 ml Anemie acuta sau cronica
sau ˃ 30% din vol sgv rapid Pacient stabil/instabil HD
Varsta pacient
• Evaluare anemie!!! Toleranta la anemie

• Hb trigger (Hb = 7 – 8 g/dl)

• Evaluare clinica DECIZIE TSF
• Raspuns la TSF anterioare
• Boli cardiace/respiratorii severe

• 1 unitate MER ridica Hb cu 1 g/dl si Ht cu 3 %

• Copii : 10 ml/kg MER creste Hb cu 2 g/dl
• Verificarea eficacitatii se face dupa 24 ore
 PLASMA PROASPAT CONGELATA
• Hemoragia majora si transfuzia masiva
• Sangerari prin:
- deficit de sinteza factori de coagulare in afectiunile
hepatice: insuficienta hepatica, transplant hepatic
- deficit factori de coagulare II-V-VII-X-XI
- deficit de proteine C si S, de antitrombina III
- supradozajul tratamentului anticoagulant
• CID
• INR, APTT ˃ 1,5 N
• Doza : 10 – 12 ml /kg /zi
 Masa trombocitara
• Hemoragia majora si transfuzia masiva
• Sangerarile din trombocitopenii sau trombocitopatii
• Purpura extinsa
• Hemoragii sp inchis (fund de ochi, Nchir)
• Profilactic, inainte de proceduri invazive, la pacientii
cu Tr-penie
• Tr ≤ 50.000 – 90.000 /mm³
• Doza : 5 – 10 ml /kg /zi
1 u MT / 10 Kg
 CRIOPRECIPITAT

• Tratamentul hemofiliei A
• Boala von Willebrand
• hipofibrinogenemie (Fibrinogen ˂ 100 – 150 mg/dl)

• Doza : 5 ml / kg, rata de pev 5 ml /min

1 u / 5 Kg
• 1 u CPP furnizeaza aceeasi cant fibrinogen cu 2 u
PPC
 Recoltare probe
• Identificare pacient
• Determinare grup, Rh (D)
• Teste pretransfuzionale
• Compatibilitate

Asistenta medicala
- ia cunostinta de indicatia de transfuzie sangvina facuta de medicul
prescriptor
-recolteaza esantioanele pretransfuzionale,
- completeaza formularul “cerere de sange” pentru unitatea de
transfuzie sangvina, in vederea efectuarii probelor pretransfuzionale
- efectueaza ultimul control pretransfuzional
 Identificare pacient
• Cel putin 2 persoane fac identificarea:
- doua asistente/ asistenta si medicul prescriptor
- i se cere pacientului constient sa isi spuna numele, prenumele, data nasterii si
se verifica cu datele inscrise in FO
- in cazul pacientului inconstient, se cere unei rude / mb echipa
- in cazul unui copil , se cere parintelui, tutorelui sau altui membru al echipei să
spună care este identitatea lui.

• Cel putin 3 date de identificare se noteaza pe eprubeta:

- numele si prenumele
- CNP-ul pacientului / data nasterii
- numarul foii de observatie
- sectia, salonul
 DETERMINAREA GRUPELOR SANGVINE
• Metoda Beth-Vincent
-consta in determinarea aglutinogenelor primitorului
-se pune in contact sangele cu antigen necunoscut cu seruri hemotest
ce contin titruri cunoscute de aglutinine O (anti A, anti-B), A (anti-B), B (anti-
A).
-dacă apare aglutinare (lipirea antigenului şi anticorpului urmată în final
de hemoliză), rezulta că grupa primitorului conţine antigen opus anticorpului
care a aglutinat.

• Metoda Simonin
-consta in determinarea aglutininelor primitorului
-se pune in contact serul cu aglutinine necunoscute cu eritrocite test O,A,B.
 CITIREA AGLUTINĂRII

Absența aglutinării
Nu se constată formarea de rețele aglutinante
Amestec uniform colorat, roz

Prezența aglutinării
Formarea de rețele aglutinante de complexe Ag - Ac
Adunarea in gramezi a hematiilor (grunji)
Aglutinatele nu se desfac prin diluare cu SF
Cuantificarea aglutinării poate fi efectuată în funcție de numărul și
mărimea conglomeratelor de hematii
+ ++ +++

R
E
F 36
 Determinarea factorului RH
Se pun pe o lama 3 picaturi de ser test anti-Rh. In prima
si in ultima picatura se pun cate o picatura din hematiile test
Rh pozitive si Rh negative, acestea fiind picaturile martor.
In picatura din mijloc se pune o picatura din sangele
cercetat. Daca in picatura din mijloc sangele este aglutinat ,
acesta este Rh +, iar daca nu este aglutinat, este Rh –.

Grupa Rhésus + Rhésus –

(Rh D) (Rh d)

Aglutinogene D d
 RECOLTARE SI ETICHETARE PROBE
PRETRANSFUZIONALE
• 3 probe de sange astfel:
- 2 cu anticoagulant (pt verificare grup sangvin, fenotip)
- 1 fara anticoagulant (compatibilitate, Ac iregulari, seroteca)
• O proba recoltata in eprubeta cu anticoagulant se pastreaza la
punctul de transfuzie din spital pentru determinare grup sangvin AB0
/ Rh si verificarea compatibilitatii produselor selectate de CRTS GL
• Celelalte doua probe de sange etichetate corect se trimit la CRTS
impreuna cu comanda de analize hematologice
• Etichetarea * probei trebuie sa contina urmatoarele date:
- nume si prenume pacient
- data nasterii
- sectie/salon, nr FO
- data si ora recoltarii
- semnatura persoanei care a recoltat proba
 PROCEDURA DE URGENTA
• Nu se elibereaza sange fara comanda scrisa!!!

• U 2 ore: dificultati de determinare GS si compatibilitate – se cer

probe pentru CRTS unde se efectueaza grup, fenotip,
compatibilitate, DAI
• U 15 min: se efectueaza testul de compatibilitate pe placa
(Jeanbreau), verificari grup,Rh: pacient + punga de transfuzat
• U˂ 10 min: se livreaza de la UTS masa eritrocitara 0 negativ /
plasma AB pozitiv, (TSF ulterioare vor fi izogrup, izoRh),fara
efectuarea probelor de compatibilitate

• Inaintea transfuziei, se recolteaza esantioane pt teste preTSF

 Verificarea finală la patul
pacientului este ultima
ocazie de a detecta o
eroare de identificare şi de a
preveni efectuarea unei
transfuzii potenţial
incompatibile, care ar putea
fi fatală!!!
obligatoriu la patul bolnavului

1. Verificarea identitatii pacientului

2. Verificare aspect, integritate punga de transfuzie

3. Determinare grup, Rh pacient (Serafol)

4. Determinare grup, Rh unitatea de sange selectata

5. Verificare compatibilitate pacient – unitate de

sange

6. Verificare documentatie
 Verificarea identităţii pacientului
• la pat
• imediat înainte de începerea administrării produsului de sânge
• două persoane, 2 asistente sau asistenta + medicul care
urmareste TSF
• se cere pacientului să se identifice: nume, prenume, data
naşterii şi orice alte informaţii complementare
• dacă pacientul este inconştient, se cere unei rude sau altui
membru al echipei să spună care este identitatea pacientului
• se verifica identitatea şi sexul pacientului prin confruntare cu
datele medicale din FO
Examinarea pungii de transfuzat

Tubul de
Căutaţi recoltare are
semne de sigiliul termic
hemoliză în intact ?
plasmă!
Are culoare
Examinaţi
roz?
plasma pentru a
identifica
prezenţa de
Căutaţi cheaguri!
semne de
hemoliză la Examinaţi
limita de culoarea
separare eritrocitelor!
dintre hematii
şi plasmă!
 Nu transfuzaţi dacă unitatea
de sânge nu are un aspect
normal, dacă este deteriorată,
sau dacă a stat (sau se poate
să fi stat) mai mult de 30 de
minute afară din frigider!
Verificare compatibilitate
• Jeanbreau (CD in vitro): utilizeaza o picatura mare din serul
bolnavului si o picatura mica din sangele ce urmeaza a fi transfuzat.
Acestea se pun pe o lama, se amesteca si se urmareste aglutinarea.
Daca aceasta apare, cele doua probe nu sunt compatibile si sangele
respectiv nu trebuie transfuzat.

• Oehlecker (CD in vivo): consta in injectarea unei mici cantitati de

sange in circulatia primitorului. Se injecteaza 10 ml sange rapid
urmarind aparitia unor reactii adverse (frison, cefalee, dureri lombare,
urticarie, tahicardie). Daca nu apar aceste semne, se mai transfuzeaza
inca 20 ml, iar ulterior intreaga cantitate, considerand ca cele doua
tipuri de sange sunt compatibile.
• Sangele total si MER trebuie transfuzat in 30 minute de la
scoaterea din frigider, durata transfuziei sa nu depaseasca 4 ore
(chiar mai putin – 2 ore – in cazul temperaturilor crescute)
• Se administreaza incalzit
• Trebuie sa fie izogrup, izoRh

• Inainte de utilizare, PPC va fi dezghetata la o temperatura de 37ºC

timp de 20 – 30 min si va fi utilizata imediat maximum in 20
minute (deoarece activitatea factorilor de coagulare scade gradat),
• Trebuie compatibilizata in sistemul AB0 nu si Rh.
• PPC decongelata poate fi mentinuta la frigider 4ºC maximum 12
ore inainte de a fi administrata
• Inainte de a fi transfuzat, crioprecipitatul este dezghetat
timp de 5 – 10 minute in baie de apa la 37ºC
• Dupa dezghetare se pastreaza la temperatura camerei la
20 – 24ºC si va fi transfuzat imediat sau in maximum 20
minute.
• Trebuie testat in sistemul AB0 nu si in sistemul Rh, nu
contine hematii.

• Concentratele plachetare se administreaza imediat.

Durata transfuziei nu trebuie sa depaseasca 20 minute.
NU
• Nu se administreaza glucoza inaintea transfuziei (hemoliza
osmotica!). PEV SER FIZIOLOGIC !

• Nu se administreaza concomitent cu sangele solutii care

contin Ca² (Ringer, Ringer lactat), se produc cheaguri !

• NU SE FAC TRANSFUZII NOAPTEA!!!

• Nu se administreaza transfuzie pacientului febril !

• Pacientul nu mananca inainte si dupa transfuzie !

 - MER si PPC trebuie administrate dupa ce au fost incalzite !
- Se folosesc truse cu microfiltre de 170 -200 µ / filtre de
deleucocitare !
- Tubul de transfuzie (transfuzorul) se umple initial cu ser
fiziologic (se elimina bulele de aer), apoi cu sange si se porneste
transfuzia.
- Initial ritmul este lent 10 – 20 pic/min , apoi ritm obisnuit 60 –
100 pic /min ! Cardiaci: 30 – 40 /min
- Se monitorizeaza pacientul cu atentie in primele 15 minute
- Daca in acest interval nu apar reactii adverse, ritmul de
administrare se mareste la indicatia medicului
• Monitorizarea pacientului TSF

- inainte de inceperea TSF

- in momentul inceperii (ora in FO)

- dupa 15 minute

- la fiecare ora in cursul TSF

- la terminarea TSF (ora in FO)

- din 4 in 4 ore dupa terminarea TSF, 24 - 48 ore

• Se inregistreaza

- aspectul pacientului
Urmarim sa nu apara:
- temperatura - febra,
- ritm respirator
- hipotensiune,
- tahicardie,
- puls, TA - dureri lombare,
- aport de fluide, debit urinar - dureri precordiale,
- urina inchisa la culoare.
- volumul administrat

- reactiile adverse
• In plus, pacientul este incurajat inca inainte de inceperea transfuziei
sa anunte asistenta in cazul aparitiei unor reactii de tip: frison,
inrosirea tegumentelor, durere lombara sau precordiala, dispnee sau
anxietate.

• Pentru raportarea unei reactii / incident transfuzional se impune

prelevarea a doua esantioane de sange (cu si fara anticoagulant)
post transfuzional

• Punga de sange/component sangvin din care s-a administrat

transfuzia pacientului este pastrata 48 ore la frigider.

• Seroteca pacientului: unul dintre esantioanele de sange sau plasma

recoltate preTSF se pastreaza minimum 6 luni la congelator
COMPLICATIILE TRANSFUZIILOR
 • Complicatii imunologice (Ag-Ac)
• Datorate Ag E - reactii hemolitice
(acute si tardive)
- izoimunizare
__________________________________________________
• Datorate Ag Le - reactii febrile
- TRALI
- imunizare HLA (grefa contra gazda)
__________________________________________________
• Datorate Ag Tr - purpura postTSF
- izoimunizare
___________________________________________________
• Datorate proteinelor plasmatice - r. Hipersensibilitate
• Complicatii infectioase:
- transmitere boli virale, bacteriene, parazitare,
fungice
- sepsis
___________________________________
• Complicatii fizice:
- supraincarcare volemica (TACO)
- hipotermie
____________________________________
• Complicatii biochimice:
- hipoCamie
- HiperKmie
- acidoza metabolica
 Reactiile transfuzionale acute apar in timpul
sau la scurta vreme ( 24 de ore ) dupa transfuzie.

Exceptand reactiile alergice urticariene si reactiile febrile

nehemolitice, reactiile acute pot fi fatale si necesita tratament de
urgenta.

Daca survine o reactie transfuzionala acuta, se va verifica in

primul rand eticheta de pe unitatea de sange si identitatea
pacientului. Daca exista vreo discrepanta, se va opri imediat
transfuzia, se vor recolta probe si se va lua legatura cu serviciul de
transfuzie.
• Reactii febrile non-hemolitice

Semne si Etiologie Tratament

simptome

- febra 38ºC Ac anti –Le - se incetineste / se

opreste TSF
(˃ 1ºC fata de start)
Acumulare
- cefalee de citokine - antipiretice
in timpul
- mialgii, rigiditate
stocarii PS - pev cristaloizi
- tahipnee
1 : 100 TSF
• Reactii alergice

Semne si Etiologie Tratament

simptome
Reactie cutanata Hipersensib. - se incetineste / se
localizata: mediatori opreste TSF
- urticarie (histamina)
- eruptie - antiHys
Ac IgE
- prurit (Clorfeniramina
Difenhidramina)
Fara febra - steroizi
1 : 100 TSF
• Reactii anafilactice
Semne si Etiologie Tratamentul
simptome soc anafilactic
- eritem Pacient cu -se opreste TSF
- prurit deficit de Ig A si
- eruptie urticariana cu Ac IgA - Adrenalina sc, im, iv

-repletie cristaloizi
-hTA
-Difenhidramina
- angioedem
-IOT
- bronhospasm 1 : 40.000 TSF
- greturi, varsaturi - corticosteroizii (au
actiune intarziata)

- calciu
 • Reactie hemolitica acuta
Semne si simptome Etiologie Tratament

-febra, frison -transfuzie sange -se opreste TSF

-agitatie, anxietate (plasma) incompatibile -verifica identitate pacient

-hTA ABO/ sistemele Kidd, -probe post-tsf →CRTSᴥ

Kell sau Duffy
-tahicardie, palpitatii

-trat suportiv:
- O(-) pacient Ac anti-c
-dispnee • O2

-dureri toracice • repletie volemica

- hemoliza MER prin
-dureri lombare inf. (pt Dz = 1 ml/kgc/h)
stocare inadecvata
• suport HD (inotrope)
congelare / t º crescute
-Hg-urie (hematurie) • PPC si MT: hemostaza

- icter - Ac IgM (sangerare CID)

- sangerare • diuretic, dializa (IRA)
inexplicabila (CID)
- 1: 70.000
-Insuficienta renala - Exsgvtsf
 Se inlocuieste kitul de administrare
si se mentine o cale i.v. deschisa si pev cu SF.

Se trimit la serviciul de TSF:

- unitatea de sange
- setul de administrare
- doua probe noi de sange
(una pe cheag si alta pe anticoagulant)
- urina proaspat recoltata (hematurie?)

Se recolteaza urina din urmatoarele 24 de

ore → laborator – semne de hemoliza
• Contaminare bacteriana si soc septic
Sangele poate fi contaminat :
DONATOR:
- cu bacterii care provin de pe tegumentele donatorului, in
timpul punctiei venoase ( de obicei Stafilococi)
- prin bacteriemie care exista la donator in momentul donarii
(ex. Yersinia enterocolitica, Pseudomonas fuorescens)
- asimptomatic, nu stie de infectie
TEHNICA:
- prin manipulare incorecta in timpul pregatirii componentelor sangvine
- din cauza defectelor sau deteriorarii pungii de plastic
- ca urmare a dezghetarii plasmei proaspete congelate sau a
crioprecipitatului in baie de apa.
• Semnele contaminarii bacteriene apar de obicei la
scurt timp dupa inceperea transfuziei, dar se pot
manifesta si cu o intarziere de cateva ore.

• O reactie severa este caracterizata prin instalarea

brutala a febrei (˃ 2ºC), frisoanelor si hipotensiunii.

▫ Ag patogeni pot determina encefalita, meningita,

sepsis, soc septic si deces !!!

▫ Se opreste imediat TSF

▫ Hemoculturi
▫ Antibiotic cu spectru larg (CFS + AGZ), HHC
• Leziunile pulmonare acute asociate TSF
( TRALI – transfuzion related acute lung injury )

Semne si simptome Etiologie Tratament

EPA necardiogen Ac anti – Le - se opreste TSF

Ac anti
- IRspA ≤ 6 ore HLA
- suport HD
- ± febra
- dispnee, - suport respirator
ST, PPC, CT
- SaO2˂ 90%, - O2 / IOT cu VM
- hTA
- Diuretice nu !!!
- Rx: ARDS
(infiltrate pulm bilat)
 • SUPRAINCARCAREA CU LICHIDE
(TACO – transfusion associated cardiac overload)

Semne si Etiologie Tratament

simptome
EPA cardiogen - volume mari de - se opreste TSF
fluide intr-o
IRspA ≤ 6 ore perioada scurta - O2 terapie,
- 1 unitate intr- - pozitie sezanda
- dispnee, tahipnee,
un ritm prea
- SaO2 ↓,
rapid
- HTA, tahicardie, - diuretice
- functia
- distensie jugulara, pVc↑
cardiaca/renala
(Furosemid)
alterata
 • Reactii hemolitice postTSF tardive

Semne si Etiologie Tratament

simptome
Semnele apar la 5 Allo - Ac in titru -de obicei nu necesita
– 10 zile dupa TSF
foarte mic,
-anemie
nedetectabili la -cazurile mai grave se
testele de trateaza similar cu
-icter compatibilitate,
hemoliza acuta
- hemoglobinurie dobanditi prin
sarcina sau tsf
anterioara
-prevenire: DAI
- Allo-Ac impotriva Tsf – 14 z, S – 3 l
Kidd, Rh, Duffy si
Kell
 • Purpura posttransfuzionala

Semne si simptome Etiologie Tratament

Semnele apar la 5 – 10 Alloimunizare la Ag -corticosteroizi doze mari

zile dupa transfuzie :
trombocitare
-imunoglobuline i.v.
- Tr–penie ˂ 10.000
Ac -plasmafereza
- Tendinta la sangerare
antitrombocitari -exsgvtsf
 • Boala grefa-contra-gazda
(GVHD – graft versus host disease)
Semne si simptome Etiologie Tratament

Semnele apar la 3 - 30 incompatibilitat -fatala

zile dupa transfuzie :
e HLA
-febra mare -profilactic : iradierea PS

-eruptii cutanate Ly T viabile

imunocompromisi /rude
aflate in PS
(eritem intreg corp)
administrat
-diaree, icter prolifereaza si
-pancitopenie, ↑TGO,P distrug celulele
primitorului
CONCLUZII