Dr.

Octavian Ciobotaru
 Reprezintă o herniere a mucoasei colice
produsă prin disocierea peretului muscular al
intestinului.
 Hernia diverticulară se formează în special în
zonele slabe ale peretului colic.
 Diverticulii apar în număr mare pe toată
suprafaţa colonului, dar frecvenţa maximă
(70%) se constată la nivelul sigmoidului.
 Etiopatogenie
◦ peste 40 ani
◦ mai ales la femei
 Cauze:
◦ incarcarea grasă a subseroasei şi a ciucurilor
epiploici
◦ slăbirea tonicitţii musculaturii intestinale
◦ acţiunea neconcordantă a musculaturii circulare şi
longitudinale determină formarea unor presiuni
înalte în lumenul colic, care duc la hernierea
mucoasei. Creşterea presiunii colice este mai
frecventă la bolnavul cu “colon spastic”,colon iritabil
şi la cei cu tendină de constipaţie.
 Simptomatologie:
 La inceputul bolii, poate fi asimptomatic
 Cand devine clinic manifest apar:
◦ dureri abdominale difuze, mai accentuate în fosa
iliacă stangă
◦ astenie fizică
◦ greată,
◦ meteorism
◦ constipaţie,
◦ scaunul are aspect normal, uneori cu mucus în
exces sau striuri de sânge
 Diagnostic paraclinic
◦ Examen radiologic (irigografia) : evidenţiază imagini
de bile sau balonaşe suspendate de peretele
intestinal
◦ Colonoscopia
 Tratament
 -înaintea tratamentului este obligatoriu să
facem un examen coproparazitologic
 A. Tratamentul medical
◦ -regim alimentar fără alimente dure
(nuci,struguri,seminţe de fructe,etc.), cu un aport
celulozic corespunzător, pentru a evita constipaţia
 B. Tratamentul chirurgical
◦ -se practică colectomie segmentară în funcţie de
întinderea leziunilor
 -forma abcedată, forma pseudotumorală,
fistulele colovezicale sau colovaginale
necesită intervenţii chirurgicale
 Complicaţii
1. Diverticulita reprezintă inflamaţia
diverticulilor colonici.
 Clinic – tablou asemănător cu apendicita
acută, dar cu durere pe stânga:
 Durerea este deosebit de intensă, localizată în partea
stângă a abdomenului (flanc şi fosa iliacă stangă) şi care
se accentuează la mişcări.
 diaree sau constipaţie,
 greaţă, vărsături,
 balonare, senzaţie de plenitudine,
 flatulenţă,
 scaderea apetitului alimentar,
 febră şi frisoane.
 Complicaţii:
2. Abcesul diverticular
 este o complicaţie a diverticulitei
 poate fi rareori rezolvat doar prin tratament
medicamentos ( şi atunci doar în fazele
incipiente).
 abcesele constituite, în cele complicate cu
sindrom septic, tratamentul chirurgical devine
obligatoriu
 Complicaţii:
3. Peritonita diverticulară
 se produce prin perforarea peretelui extrem de
subţire al diverticulului afectat
 reprezintă o mare urgenţă chirurgicală.
 Clinic de manifestă prin:
 durere abdominală intensă şi generalizată,
 abdomen de lemn
 ocluzie intestinală dinamică (vărsături, lipsa
tranzitului pentru fecale şi a gazelor),
 alterarea stării generale
 paloare, anxietate,
 tahicardie
 Complicaţii:
4. Hemoragia digestivă inferioară:
 coprolitul din diverticul erodează peretele
intestinal, generând hemoragii,
 poate fi de mică intensitate şi repetată = anemie
cronică,
 rareori, ea se manifestă prin exteriorizarea
transanală a unor cantităţi mari de sânge (de
regulă închis la culoare) şi cheaguri sangvine -
tratament chirurgical
 Complicaţii:
4. Hemoragia digestivă inferioară:
◦ modern, operaţia poate fi evitată prin emobolizarea
vasului efracţionat (printr-un cateter special se
injectează în arteriola ruptă o substanţă care va
acţiona ca un dop )
 Complicaţii:
5. Stenoza colonului
 după episoade repetate de diverticulită →
peretele intestinal se ingroaşă → constipaţie →
ocluzie intestinală joasă ( în stadiile
avansate) → tratament chirurgical
 Ocluzia intestinală reprezintă oprirea
tranzitului pentru gaze şi materii fecale:
- balonare,
- dureri puternice, care evoluează în crize şi sunt
urmate de perioade de acalmie,
-oprirea evacuarii materiilor fecale şi a gazelor
- greaţa,
-regurgitaţii, Mai tarziu
-vărsături,
 Complicaţii:
6. Fistula:
 -se formează în timp, datorită
diverticulitelor repetate, care provoacă
lipirea intestinului de organele vecine, cu
erodarea ulterioară a pereţilor acestora
 -este o comunicare anormală dintre două
organe cavitare: între colon şi vezica urinară
(fistula colovezicală), între rect şi vagin
(fistula rectovaginală)
 -necesită tratament chirurgical.
 reprezintă o boală inflamatorie intestinală,
caracterizată prin atacuri recurente de diaree
cu mucus şi sânge, alternând cu perioade de
acalmie.
 Alte denumiri sunt: rectocolita hemoragică
sau colita ulcerativă.
 Cauze
◦ -incerte,
◦ - s-a stabilit că nu este produsă de stres, deşi
acesta poate să agraveze simptomele.
1. Sistemul imunitar:
anumite virusuri sau bacterii pot duce la
apariţia rectocolitei ulcerohemoragice, la
anumite persoane → sistemul imunitar
încearcă să lupte cu agenţii patogeni şi
intestiul devine sensibil, iritabil şi predispus
sângerărilor.
 Cauze
2. Ereditatea.
 susceptibilitatea în faţa bolii creşte atunci
când pacientul are o rudă apropiată cu
acelaşi diagnostic,
 există şi numeroşi pacienţi cu colită
ulcerativă fără un istoric familial care să
cuprindă boala.
 Clinic:
 I. Perioada de debut, apare brutal prin:
◦ tenesme ,
◦ rectoragii,
◦ scaune cu mucus (glera)
◦ febră,
◦ astenie
 II.Perioada de stare:
a)simptome digestive
 Semnul major: diareea : 4-15 scaune /zi,
sangvinolente, gleroase, uneori purulente
 Dureri abdominale sub forma de colici
intense ,localizate periombilical ,in flancul si
fosa iliaca stg.
 Tenesme urmate de scaune muco-
sangvinolente
II.Perioada de stare:
b) semne generale
febra 39-40 - în formele acute
astenie
scădere ponderală mare până la 15-20 kg
 Forme clinice:
◦ -manifestarile clinice ale rectocolitei
ulcerohemoragice se pot clasifica în mai multe
categorii stabilite în raport cu localizarea
inflamaţiei:
 a. Proctita ulceroasa.
◦ - inflamaţia apare la nivelul rectului şi poate
determina sângerări rectale
- unii pacienţi pot prezenta doar dureri rectale şi o
necesitate constantă de defecaţie.
 Proctosigmoidita. - inflamatiile apar la
nivelul rectului si in colonul sigmoid.
 Clinic:
◦ Diareea sangvinolenta,
◦ crampele abdominale
◦ dificultatile de defecatie
 b. Colita stângă:
◦ Inflamaţiile se extind de la nivelul rectului, până la
colonul sigmoid şi descendent.
◦ Clinic:
 diareea cu sânge,
 crampele abdominale,
 dureri în partea stangă a abdomenului
 pierdere în greutate nejustificată.
 c. Pancolita:
 - afectează întregul colon sau doar partea
stângă a acestuia.
◦ Clinic:
 episoade agresive de diaree sangvinolentă,
 dureri abdominale severe,
 crampe,
 oboseală,
 pierdere semnificativă în greutate.
 d. Colita fulminanta:
 - formă rară şi cu potenţial letal de colită,
care afectează întregul colon, cauzând dureri
severe, diaree abundentă, deshidratare sau
şoc.
 - prezintă un risc crescut de complicaţii,
inclusiv de ruptură a colonului sau de
megacolon toxic, o condiţie medicală prin
care colonul se dilată rapid.
INVESTIGATII
 Radiografia abdominală simplă - la bolnavii cu
stare generală alterată şi semne de abdomen acut
chirurgical (pneumoperitoneu prin perforaţia
colonului)
 Irigografia şi irigoscopia :
- în forma acută -lumen colonic mult îngustat, cu
dinţături fine pe interior datorită ulceraţiilor şi
lizereu mucos marginal dispărut
- în formele cronice - colonul apare ca un “tub de
sticlă” - relieful mucos este şters, fără haustraţii,
cu unghiurile rotunjite
 Rectosigmoidoscopia, fibrocolonoscopia +
biopsie
-în faza acută - mucoasa este de aspect
pseudopolipoid, friabilă, cu ulceraţii multiple
-în faza cronică –mucoasa este atrofiată,
pseudopolipoidă, cu lumen îngustat şi
haustraţiile dispărute
 Complicatii
◦ Dilatatia acuta toxica a colonului,
◦ Perforatia colonului,
◦ Abcese peritoneale,
◦ Hemoragii masive,
◦ Pseudopolipoze,
◦ Stenoze rectale si colonice,
◦ Malignizarea leziunii.
 Tratament
 tratamentul formei acute:
◦ Spitalizare si repaus la pat
 Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite
mucoasa colica;
 sunt interzise laptele, varza, fasolea, telina,
afumaturile, tocaturile si conservele
 Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica
 Administrare de sange si derivati
 Medicamentele antiinflamatorii sunt primul
pas in tratarea colitei ulcerative mesalamina,
balsalazida, olsalazina sau corticosteroizii.
 În functie de simptome sau complicatii, mai
pot fi administrate si antibiotice, antidiareice,
analgezice si suplimente cu fier.
 Apendicita acuta este afectiunea in care
apare o inflamatie a apendicelui. Odata
pornit procesul inflamator acesta nu poate
fi stopat medicamentos, tratamentul acestei
afectiuni fiind chirurgical.
 Este cea mai frecventa urgenta chirurgicala
abdominala.
 Intereseaza in special sexul masculin,la
pubertate.
 Etiopatogenie
◦ Obstructia lumenului datorita:
 Fecalitilor
 Hipertrofiei tesutului limfoid
 Bariului neeliminat in urma explorarilor
radiologice ale tractului digestiv
 Mic corp strain (sambure, samanta)
 Viermilor intestinali(ascarizi)
 durerea - are initial sediul in epigastru
(capul pieptului) si periombilical, pentru ca
ulterior sa-si modifice sediul in fosa iliaca
dreapta, frecvent iradiind la nivelul
membrului inferior drept;
 inapetenta;
 greata si varsaturile;
 constipatia sau diareea ;
 subfebrilitatea ;
 Bolnavul prefera pozitia in supinatie, cu
piciorul drept flectat pentru a ameliora
durerea.
 Semne fizice:
◦ Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dreapta
◦ Rezistenta musculara la palparea peretului
abdominala
◦ Aparare musculara la durere in fosa iliaca
◦ Sensibilitate maxima abdoinala in punctul McBarney
(situat la intersectia 1/3 externe cu cele 2/3 interne
ale liniei ce uneste spina iliaca antero-supuperiora
cu ombilicul)
◦ Aparare musculara la durere in fosa iliaca
◦ Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dreapta cand
se exercita o presiune palpatorie in fosa iliaca
stanga (semn de iritatie peritoneala)
 EXAMEN DE LABORATOR:
- leucocitoza moderata – leucocitoza ajungand la
valori de 10.000/mmc dar putand ajunge si la
20-30.000/mmc in cazurile grave
- mai pot fi evidentiate modificari in cadrul
ionogramei in cazurile cu varsaturi si
deshidratari
- sumarul de urina - este un examen de
laborator uzual pentru un diagnostic diferential
cu o afectiune a tractului urinar
- testul de sarcina pentru femeile tinere ce
prezinta aceasta simptomatologie.
 Imagistica:
◦ Ecografie – pentru excluderea patologiilor
infectioase ale anexelor.
◦ radiografia abdominala simpla (irigografia este
contraindicata)
◦ tomografia computerizata - neindicata
TRATAMENT
-antibioticoterapie preoperatorie pentru a evita
complicatiile infectioase
 Apendicectomia clasica-incizia oblica Mc Burney
sau transversala Rocky-Davis, in punctul de
maxima sensibilitate abdominala sau unde se
palpeaza o formatiune tumorala
-in caz de perforatie sau gangrena, pielea si
tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva zile
si se monteaza un tub de dren
 Laparoscopia-este utila la femeile tinere de
varsta fertila si la bolnavi obezi
 Oprirea completa si persistenta a tranzitului
intestinal cu imposibilitatea evacuarii de
materii fecale si a gazelor.
 Clasificare
 1.mecanice - date de obstruarea lumenului
intestinal
 2.functionale (paralitice)- au ca substrat
stimuli nervosi determinati de cauze variate
 1.Ocluzii mecanice-
Obstacole intrinseci - tumori intestinale, corpi
straini, procese tuberculoase intestinale,
fecaloame
Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie care
poate inconjura o ansa intestinala ca intr-un lat,
stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea anselor intestinale
 Ocluzia paralitica se datoreaza unor afectiuni
inflamatorii, dar poate avea si un mecanism
reflex(ex in colica renala), remisiunea ei
obtinandu-se prin medicati.
 CLINIC:
 Dureri abdominale, de regula sub forma unor
crampe intestinale, care debuteaza in jurul
ombilicului. Intensitatea lor este mai mare daca
se asociaza cu strangularea intestinului.
 Varsaturile de aspect verzui daca obstructia este
situata in prima parte a intestinului subtire si de
culoare maronie daca obstructia este situata in
partea distala a intestinului subtire.
- Constipatia si disparitia tranzitului pentru gaze.
Daca obstructia este incompleta poate aparea
diareea.
- Distensia abdominala cu zgomote de tonalitate
inalta care se pot auzi la nivel abdominal, in jurul
ombilicului.
- prezenta unei tumori la palparea abdomenului
 Examenele de laborator:
In functie de timpul scurs de la debut:
- Hemoconcentratie (cresterea hemoglobinei)
- Hipoproteinemie si hipocloremie (secundara
varsaturilor)
- Alcaloza metabolica (secundara varsaturilor)
 IMAGISTICA:
- examenul radiologic al abdomenului, care
poate arata prezenta unor zone in care aerul
din intestin stagneaza deasupra unor zone cu
continut lichidian (nivele hidroaerice)
- examenul computer tomografic (CT)
diferentiaza o obstructie totala de una
partiala si arata daca aceasta este produsa de
o tumora.
TRATAMENT
 Obiective
◦ Reechilibrarea hidroelectrolitica a b.pre-si
postoperator
◦ Decompresiunea abdominala
◦ Rezolvarea cauzei de ocluzie
◦ Profilaxia recidivelor
 Decompresiunea abdominala-are in vedere
scaderea presiunii intraluminale,ridicarea
obstacolului si reluarea tranzitului;ea se
realizeaza:
◦ Preoperator-prin instalarea unei sonde de aspiratie
nazogastrica sau prin intubare rectosigmoidiana cu
un tub Faucher,in caz de volvulus sigmoidian
◦ Intraoperator-prin golirea anselor de continutul
serolichidian
◦ Postoperator-prin mentinerea sondei de aspiratie
gastrica
 Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
◦ Sectionari de bride sau aderente, asociate sau nu cu
rezectii de anse
◦ Devolvulari de anse
◦ Rezolvarea cauzelor de strangulare
◦ Rezectii de intestine cu anastomoze diverse in caz
de tumori, stenoze.
◦ Extragerea obstacolelor intraluminale (calculi biliari,
ascarizi)
 Tratarea fistulei anastomotice, abcesului peritoneal,
pancreatitei,etc.
 Profilaxia recidivelor
 Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in
pozitie anatomica si acoperirea lor cu
epiploon
 Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o
noua volvulare si asigura peristaltica normala
 Sutura breselor si a spatiilor decolate ce
reduc posibilitatea de telescopare si
strangulare
 cancerului de colon sau rect se dezvolta in
structura peretelui colic sau rectal.
 Factorii de risc pentru cancerul colorectal pot fi:
- varsta (la persoanele in varsta riscul este mai
mare);
- polipii
- antecedente in familie de cancer de colon si rect;
- alimentatie saraca in fructe si legume si
predominant axat pe grasimi si carne;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- consumul exagerat de alcool;
- colita ulceroasa sau boala Crohn);
- tabagismul.
 Simptome
- Cancerul colorectal este de obicei asimptomatic in stadiile
incipiente.
- durere abdominala (frecvent periombilicala)
- scaun sanghinolent sau scaun inchis la culoare, negricios
(melena)
- tulburarea tranzitului intestinal normal (scaune
frecvente, constipatie cronica sau senzatia de defecatie
incompleta)
- fatigabilitate marcata (oboseala accentuata)
- scaderea in greutate, apare relativ rar (cateva kilograme
in ultimele luni)
In unele cazuri, cancerul colorectal poate fi asimptomatic.
De asemenea, simptomele depind in majoritatea cazurilor
de localizarea anatomica a tumorii la nivelul intestinului
gros.
INVESTIGATII
 tuseul rectal este o examinare de rutina
 rectoscopia,
 Colonoscopia + biopsie,
 examenul baritat (irigografia)
-3 imagini sunt tipice:
• lacuna,
• stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )si
• stopul(cand tumora obstrueaza complet lumenul)
 colonoscopia virtuala este o metoda de
investigatie imagistica, ce foloseste un computer
si un aparat care emite raze X si care permite
vizualizarea radiologica a lumenului intestinal.
 computer tomografia (CT) - poate identifica
determinarile secundare (metastazele) la nivelul
ficatului, plamanilor sau abdomenului
 rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate
oferi informatii asupra eventualei raspandiri a
neoplasmului colorectal la nivelul organelor
toracice, abdominale sau pelvine
 ecografia este o metoda usor de realizat,
indicata in special in cazul pacientilor cu cancer
colorectal care acuza durere abdominala sau in
cazul pacientilor la care se suspicioneaza
raspandirea cancerului la nivel abdominal
 Stadializarea cancerului colorectal este clasificata
astfel:
 Stadiul I: tumora este localizata strict la nivelul
stratului mucos (interior) al colonului, respectiv a
rectului
Stadiul II: tumora invadeaza stratul muscular al
intestinului gros
Stadiul III: tumora invadeaza ganglionii limfatici
adiacenti (regionali)
Stadiul IV: tumora are diferite determinari
secundare (metastaze) cu diferite localizari,
precum ficatul, plamanii sau sistemul osos.
 Neoplasmul colorectal limitat strict la nivelul
mucoasei si muscularei colonului respectiv
rectului, necesita in majoritatea cazurilor
doar tratament chirurgical. Celelalte tipuri de
cancer colorectal necesita pe langa
tratamentul chirurgical si chimioterapie
sau/si radioterapie.
COMPLICAŢII:
 Obstructive:
-Ocluzie; Compresie orgnelor.vecine.
-Hemoragice: - HDI- hematochezie;
- Mici, repetate – sd. Anemic;
COMPLICAŢII:

 Septice:
-Abces pericolic;
-Peritonită fecaloidă;
-Perforaţii
Tratament Chirurgical: Operatii de exereză:
•Radicale:
Hemicolectomia ;
Colectomii segmentare;
Colectomia totală;
Colectomii cu rezecţii în bloc de organ invadat.

•Paleative sunt acelea in care tumora,

metastazele sau tesutul tumoral raman pe loc
= operatii derivative:
•Interne
•Externe: anus iliac
 Hemoroizii reprezinta dilatatia
anormala,varicoasa a venelor hemoroidale.
 Etiopatogenie
o Constipatie,diaree,colita
o Obstacol tumoral sau tromboflebitic pe calea
evacuarii normale a fluxului venos
o Se intalnesc frecvent la cei cu viata sedentara,
o la soferi,obezi
o Tulburari hormonale
o Femeile gravide
Clasificare
 Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul
sfincterului anal-sunt vizibili direct
 Hemoroizi interni-deasupra sfincterului
anal,pot fi vazuti doar cu ajutorul
rectoscopului
STADIALIZARE:
 gradul I – nu prolabeaza prin orificiul anal
extern la defecatie;
 gradul II – prolabeaza la defecatie dar se
reduc spontan;
 gradul III – prolabeaza la defecatie si trebuie
redusi manual;
 gradul IV – prolabeaza permanent (prolaps
mucos).
SIMPTOMATOLOGIE
 prurit anorectal;
 scurgere sero-purulenta,mucoasa
 prezenta bureletelor hemoroidale interne si
externe
 rectoragia,durere moderata
 prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale
INVESTIGATII
 tuseu rectal
 rectisigmoidoscopie
Cand apar complicatiile bolii se instaleaza si
durerea:
-durere vie, cu caracter de arsura sugereaza o
fisura anala sau o tromboza asociata;
-durerea cu caracter pulsatil poate semnifica
asocierea unui abces perianal;
-durerea continua si intensa este sugestiva
pentru o tromboza hemoroidala acuta;
TRATAMENTUL MEDICAL
 va combate factorii care au dus la aparitia
bolii si vor ameliora simptomele.
 regim alimentar →combaterea constipatiei
 igiena regiunii anale, spalarea zonei dupa
fiecare scaun, evitand utilizarea substantelor
iritante.
 Utilizarea cremelor sau supozitoarelor
(hemorzon, ultraproct etc)
TRATAMENTUL SCLEROZANT
 desi evita spitalizarea este grevat
de disconfort local si numeroase complicatii:
necroze, ulceratii, abcese sau flegmoane.
 Se fac ligaturi elastice sclerozante ce se aplica
succesiv sau se pot face injectii sclerozante in
submucoasa hemoroidala.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 se face la hemoroizii voluminosi,
exteriorizati, care sangera in mod repetat sau
in cazul complicatiilor.
 ligatura hemoroizilor sau extirparea acestora
 Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara
localizata in 90% din cazuri la nivelul
comisurii posterioare anale.
Etiopatogenie
-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la femei
-factori implicati:
◦ terenul,
◦ preexistenta hemoroizilor
◦ traumatismele,
◦ infectiile locale cronice
SIMPTOME:
• durere lancinanta (ascutita, intepatoare) sau o durere
arzatoare in timpul defecatiei. Durerea provocata de
fisura poate fi foarte grava. Poate fi scurta sau poate
dura mai multe ore dupa defecatie.
• mancarimi
• contractura sfincteriana
• ulceratia
• rectoragii mici (sangerari in timpul defecatiei)
• la inspectia anusului-se evidentiaza prezenta
hemoroidului santinela
O fisura anala poate fi lipsita de dureri; nu se vindeca si
sangereza intermitent dar nu cauzeaza alte
simptome.
Diagnostic
 pe baza anamnezei
 tuseu rectal sub anestezie
 rectoscopie
TRATAMENT:
 Majoritatea fisurilor anale de scurta durata
(acute) se pot vindeca cu tratament la
domiciliu in 4 pana la 6 saptamani.
o baile calde de sezut timp de 20 de minute, de mai
multe ori pe zi,
o cresterea consumului de lichide si fibre in dieta si
o folosirea de laxative pentru ca sa existe defecatii
fara durere.
 O fisura care nu s-a vindecat dupa 6
saptamani este considerata de lunga durata
sau cronica si de obicei este necesar
tratament suplimentar.
Tratament medicamentos
 Medicamentele sunt de obicei primul
tratament pentru fisurile cronice:
◦ crema cu nitroglicerina 0,2% poate relaxa
sfincterului intern anal si permite fisurii sa se
vindece.
◦ unguentele care contin nifedipina si lidocaina pot
ajuta la vindearea fusurilor anale cronice fara sa
apara efecte secundare.
Tratament chirurgical
 Operatia poate fi realizata atunci cand mai
multe tratamente conservatoare nu au reusit
sa vindece o fisura anala.
 Principala operatie pentru fisurile anale
cronice este sfincterotomia interna laterala.
 Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara
localizata in 90% din cazuri la nivelul
comisurii posterioare anale .
Cauze
 Cauza principala: obstructia glandei anale
care se va infecta si care se va transofrma
intr-un abces care nu se vindeca.
 interventiile chirurgicale pentru repararea si
eliminarea hemoroizilor,
 infectii cu orice tip de agenti patogeni,
 diverse tipuri de cancer si boli maligne,
 boli inflamatorii si intestinale
 stilul de viata si de igiena
SIMPTOME:
- dureri si umflaturi in jurul anusului
- dureri ca urmare a miscarilor intestinale
- sangerari
- prezenta puroiului la o fisura din jurul anusului
- iritarea pielii din jurul anusului in cazul drenajului
persistent
- febra, frisoane,
- oboseala
TRATAMENT:
 fistulotomie care implica taierea pielii si
muschilor sau sectionarea operatorie a unei
fistule.
 Abcesul perirectal reprezinta o colectie de
puroi localizata, ce intereseaza tesuturile
profunde perianale.
Cauze
 cauzele de aparitie ale abceselor sunt
infectioase si neinfectioase
 Dintre infectii, cel mai frecvent incriminati
sunt germenii apartinand florei inetstinale:
Escherichia coli, stafilococ, dar si bacilul
Koch, Pseudomonas, Clostridium perfringens.
 Cauze neinfectioase cuprind: boala Crohn,
colita ulcerativa, carcinoame, traumatisme.
 Exista persoane ce au un risc mai crescut de a
dezvolta astfel de abcese (comparativ cu
populatia generala), cum ar fi:
- pacientii diabetici, hipertensivi
- pacientii cu infectie HIV/SIDA (prin
imunitate scazuta)
- pacientii cu boala Crohn sau alte boli
inflamatorii cronice ale intestinului
- pacientii in tratament imunosupresor
(corticosteroizi: prednison, metilprednisolon)
sau chimioterapie.
Simptome
 durere in zona anala si fesiera, avand caracter
pulsatil, violent si permanent, fiind
accentuata de statul pe scaun si defecatie
- febra, alterarea starii generale, astenie
- transpiratii nocturne
- tulburari de tranzit intestinal (pacientul
poate evita defecatia datorita durerii).
 Examenul fizic evidentiaza regiunea anala si
perianala tumefiata, rosie, calda si intens
dureroasa. Abcesul apare ca o umflatura in
regiunea anala.
 Obiectivul tratamentului chirurgical este de a
evacua puroiul colectat sub presiune in
cavitatea abcesului.
 Se realizeaza prin simpla incizie a pielii care
acopera abcesul, iar cavitatea restanta este
curatata, spalata si mesata.
 Cicatrizare dureaza in jur de 14 zile.