Eritrocitul

Eritrocitul (din limba greacă erytros + kytos), cu denumirile alternative de hematie' sau globulă roșie, este o celulă
a sângelui specializată în transportul gazelor respiratorii sanguine. Este de culoare roșie datorită pigmentului
respirator din componența sa, numit hemoglobină. Aceasta are rolul de a fixaoxigenul molecular provenit din
respirația pulmonară pentru a-l transporta la țesuturile organismului, respectiv dioxidul de carbon provenit din
respirația tisulară pentru a-l transporta la plămâni. Formarea eritrocitelor (eritropoieză) are loc prin acțiunea
peptidei eritropoietină.

. Din cauza lipsei de nuclee și organite, celulele roșii din sânge nu conțin ADN și nu pot sintetiza nici ARN, deci
neputând a se divide și având capacitatea de recuperare limitată.

Hematocritul
Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul consta in recoltarea sangelui
dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte
ingust, care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in
stratul superior (plasma) si stratul inferior, format din globule rosii, care constituie hematocritul.
Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul
din tubul de sticla.
Valori normale ale hematocritului:
- la barbati = 40-48%
- la femei = 36-42%
- la copii 2-15 ani = 36-39%.
Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie, prin febra, prin
varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule
rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de
recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la
punerea unui diagnostic mai precis de anemie.

Culoarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe
baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor,
pe care apoi de a-l transporta in tot organismul, la celule.
Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor
rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de globule rosii. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule
rosii, dar acestea contin hemoglobina putina, situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. Exista si
cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale, anemia se
datoreaza scaderii numarului de globule rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange, fie
in grame la 100 ml sange.
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un
deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub
de sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub
- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o anemie, care trebuie tratata.
Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice,
boli produse de paraziti, intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie etc.
Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa
(deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara.

Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic. Ele se deosebesc de la o
persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale, care se regasesc atat pe suprafata
eritrocitelor cat si in serul sanguin. Pe baza acestor deosebiri in compozitia sangelui, oamenii au fost impartiti in mai
multe grupe sanguine. Dar in mod obisnuit, in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine
sistemul OAB si sistemul RH

Sistemul OAB

Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de
antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul oamenilor, cu exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu
rol de anticorpi (aglutinina).

Grupele umane sanguine in sistemul OAB

Denumireagrupei Prezenta anigenului Prezenta anticorpilor De la cine se poate La cine se poate da

sanguine pe globulele rosii in ser primi sange sange

La toate grupele
0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B Numai de la grupa 0
(donator universal)

A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A Numai la grupa Asi AB

Numai la grupa B si
B sau III B Anti-A De la grupa 0 si B
AB

AB sau IV A si B Nu are De la toate grupele Numai la grupa AB

(primitor universal)

Recoltarea probei de sange se face prin venopunctie la nivelul venei antecubitale (incheietura bratului),
folosindu-se recipiente speciale cu sau fara anticoagulant in functie de specificul analizei de sange. La copilul
mic, recoltarea probei de sange se poate face si prin punctie in deget sau lobul urechii.
Recoltarea probei de sange pentru hemocultura trebuie facuta in lipsa tratamentului cu antibiotice, deoarece
exista riscul ca germenii sa nu creasca.
Recoltarea probei de sange se face prin venopunctie la nivelul venei antecubitale (incheietura bratului),
folosindu-se recipiente speciale cu sau fara anticoagulant in functie de specificul analizei de sange. La copilul
mic, recoltarea probei de sange se poate face si prin punctie in deget sau lobul urechii.
Recoltarea probei de sange pentru hemocultura trebuie facuta in lipsa tratamentului cu antibiotice, deoarece
exista riscul ca germenii sa nu creasca.