Accidente transfuzionale

Clinica de Hematologie SUUB

Definitii

Imunizare - raspunsul organismului la un antigen strain Allo-imunizare - imunizare in cadrul aceleiasi specii Antigen - substanta chimica straina organismului care poate det un raspuns imun Ac sau Ig - proteine care se fixeaza specific pe antigen

Definitii

grupe sanguine eritrocitare - antigene allotipice pot fi localizate :

pe membrana celulara celulare si solubile (A,B,H) solubile si absorbite pe membrana er (Lewis)

Definitii
functie de repartitie:

la toate speciile sau la anumite specii la anumiti indivizi- antigene private la toti indivizii- antigene publice sisteme de grupe sanguine: Ex. sistemul ABO, sist Rhesus-ansamblu de Ag eritrocitare reunite pe linie genetica

Determinarea antigenelor eritrocitarede regula prin reactii de aglutinare (celulele purtatoare de Ag sunt puse in contact cu serul care contine ac specifici)

Sistemul ABO

Genele A si B induc sinteza unei enzime (glicosiltransferaza) care fixeza sau nu o grupare glucidica pe o matrice proteicaprecursor (H)
gena H (H/h) localizata pe crz 19 genele A si B localizate pe crz 9 trei allele A,B, O care det 4 fenotipuri A (AA sau AO), B (BB sau BO), AB (AB), O(OO) Transmitere mendeliana Ag se gasesc pe eritrocite sau pot fi secretate in saliva de celulele mucoase (secretori) Antigenele sist ABO: cele mai importante clinic

Sistemul ABO
Anticorpii sistemului ABO: Anticorpii naturali sau regulari-natural si constant, un subiect lipsit de Ag (B ) poseda ac anti B Ac naturali sunt de tip Ig M, aglutinanti in mediu salin la 4C A anti B B anti A O- anti A si B

Sistemul ABO
Compatibilitatea in sist ABO baza testelor pretransfuzionale Determinarea se face obligatoriu prin 2 metode, concomitent 1.identificarea Ag de pe eritrocite (metoda Beth-Vincent) 2.identificarea ac serici (naturali) (metoda Simonin).

Sistemul Rhesus
Ag sunt prezente pe er, leucocite, plachete si anumite tesuturi (D, Cc, Ee) Genetica: clasic 3 gene pe un cromozom 2 gene Rh pe crz 1= RhD si RhCE/ce Rh pozitiv (85%) expresia ambelor gene Rh negativ (15%) - expresia RhCE

Genotip= 2 haplotipuri

D, CE/ce

Determinarea: hematii de studiat + ser anti D standard Determinarea C, c, E, e, se face in anumite situatii (det fenotip).

Sistemul Rhesus

In practica curenta, determinarea sist Rhesus standard (Ag D) este suficienta si permite clasificarea indivizilor in Rh pozitivi si Rh negativi.
Spre deosebire de sist ABO, nu exista ac naturali in plasma Ac apar numai dupa imunizare ac de tip imun (IgG) Anti D r. hemolitice severe; cauza majora de boala hemolitica a nou-nascut. Este suficienta determinarea Ag eritrocitare

Grupe eritrocitare
Alte antigene eritrocitare cu importanta transfuzionala: Kell (K, k)- ac anti Kell imuni apar rel frecvent- hemoliza Duffy-ac de tip imun, apar rar, pot fi periculosi. Kidd- ac de tip imun; apar rar.

Accidente si incidente transfuzionale

Transfuzia se poate asocia cu reactii severe, cele mai frecvente fiind cele imune date de incompatibilitatea in diverse sisteme de grup sanguin
Se transfuzeaza: sange integral, concentrat eritrocitar, trombocitar, mai rar concentrat leucocitar, PPC, crioprecipitat, concentrat de FVIII, concentrat de complex protrombinic, concentrat de fibrinogen.

Accidente transfuzionale

Accidente imediate- imune si nonimune:

hemoliza, soc septic (transfuzia de sange contaminat), r. alergice (hipersensibilizare), r. frison hipertermie, EPA de supraincarcare, EPA lezional, metabolice- supraincarcare cu citrat sau potasiu

Accidente intarziate Complicatii tardive: hemosideroza

Accidente intarziate

Mecanism imun: icter hemolitic postransfuzional, transfuzia ineficienta, purpura posttransfuzionala, R grefa contra gazda postransfuzionala, alloimunizarea

Transmiterea de infectii: hepatite virale posttransfuzionale (A, B, C), lues, agenti bacterieni (G-), bruceloza, ricketioza, babesioza

Teste pentru donator

Ag HBs Ac anti HCV Anti HIV1, anti HIV2 Ac anti HTLV I,II Teste pt. treponema pallidum

Accidentele hemolitice

declansate de ac naturali (regulari) (eroare ABO) sau imuni poate avea 2 aspecte:
hemoliza intravasculara hemoliza extravasculara

Accidente transfuzionale

este important sa observati pacientul cel putin primele 15 minute de la inceputul transfuziei pentru a detecta primele semne clinice date de incompatibilitatea transfuzionala sau contaminarea bacteriana

Incompatibilitate in sistemul ABO

Fixarea ac (anti A, anti B) pe antigenul eritrocitar omolog - hemoliza intravasculara

Ac de tip IgM fixatori si activatori de complement la 37 C R f. severa cand er. de grup A sunt infuzate unui pacient cu grup O Consecinte: soc, CID, IRA - min, ore

Incompatibilitate in sist ABO

Manifestarile apar in primele min. clinic: stare de rau, anxietate, constrictie toracica, durere lombara, frison, febra, hipotensiune hemoglobinurie, oligo-anurie; icter dupa cateva ore Sangerare la nivelul punctiei venoase si a plagii operatorii (in panza) - pacient sub anestezie generala

Accidente hemolitice date de alti ac decat sist ABO

Forme usoare sau tardive de hemoliza Frecvent mecanism extravascular

Clinic se pot exprima ca: icter a 2-a zi, sau dupa cateva zile anemie intre z8-z10 transfuzie prost tolerata: frison, hipertermie transfuzie ineficienta

Accidente hemolitice date de alti ac decat ABO

Aceste reactii pot fi det de prezenta altor ac in sangele primitorului: anti Rh D, Rh E, Rh c, si anti K (Kell)
Anti Jk (Kidd) si Fy (Duffy) activeaza complementul si dau reactii de hemoliza intravasculara severa.

R hemolitice intarziate

Pacienti imunizati anterior de o transfuzie sau sarcina

Nivelul pretransfuzional de ac este f scazut si ac nu pot fi detectati Dupa transfuzia de hematii cu acest Ag, apare un raspuns imun secundar, creste nivelul de ac, si apare hemoliza tardiva (z5-z10)

Conduita in fata reactiilor transfuzionale

Intreruperea transfuziei la primele simptome Recoltarea de probe de sange de la bolnav Pev pacientului cu SF, sol macromoleculare Se verifica identitatea pacientului Se trimite la lab de imunohematologie:
1. Foaia de observatie clinica asupra accidentului 2. Proba de sange pretransfuzional si din momentul accidentului 3. Unitatea de sange transfuzata

Conduita R transfuzionale

Supraveghere TA, puls , frecventa respiratorie, diureza Preventie acidoza (bicarbonat)

Supraveghere hemostaza (CID) IRA- dializa

Soc prin transfuzie de sange contaminat

contaminarea bacteriana rara, dar cu mortalitate mare.

Germenii Gram neg. de la donator pot contamina sg, cu dezvoltare lenta la 4C Tablou clinic febra inalta 39-40C la inceputul transfuziei, frison, soc endotoxinic, +/-CID, posibil stop cardiac.

Transfuzia contaminata

Conduita preventiva: eliminarea donatorilor care prezinta infectii Asepsie cutanata riguroasa la recoltare Conservare la 4C Manipulare sterila Nu se incalzeste unitatea de sange care nu poate fi utilizata

Transfuzie contaminata

Se trimite la lab bacteriologie pt. ex direct si pt. hemoculturi, punga de sange si probe de la pacient Tratament:
se opreste imediat transfuzia, se initiaza masuri de resuscitare, antibiotic iv cu spectru larg (cefalosporina + aminoglicozid), HHC

Tt complicatiilor: CID, IRA

Reactii de hipersensibilitate de tip imediat

Pot sa apara la 30-90min dupa transfuzia de sange/componente Ac anti IgA prezenti in plasma unor pacienti cu deficit de IgA si care au fost sensibilizati in prealabil Reactii usoare: urticarie, eritem, eruptie maculopapulara, edem periorbital Reactii severe: bronhospasm, hipotensiune CONDUITA Se opreste transfuzia Hidrocortizon 100mg, antihistaminic iv, adrenalina 1ml 1:1000

Reactii imunologice nonhemolitice

1. Izoimunizare antileucocitara
a. Sd frison-hipertermie se adm antitermic b. EPA fara supraincarcare circulatorie

2. Izoimunizare antitrombocitara
a.

transfuzie de trombocite ineficienta

b. Purpura posttransfuzionala tardiva Apare la 5-7zile, mai frecvent la femei multipare Determinata de alloac. specifici antiplachetari (HPA1) Poate fi severa, Tr asociate cu sangerari Conduita: Ig iv, plasmafereza.

EPA lezional

accident rar (1/5000), dar extrem de grav 2 componente sanguine sunt incriminate: leucocitele si PPC clinic: frison, hipertermie, tuse seaca, dispnee, durere toracica, tahicardie, cianoza

EPA lezional
Conduita preventiva: produse deleucocitate Conduita curativa: -oprirea transfuziei -HHC iv -transfer urgent in serviciul de reanimare (suport respirator)

Preventie
Folosirea de filtre pt reducerea leucocitelor din transfuzia de hematii sau concentrat plachetar Indicatia de a folosi produse/fractiuni de sange deleucocitate Se reduce imunogenicitatea transfuziei data de dezvoltarea ac anti HLA, riscul transmiterii de CMV, si a r. febrile.

Reactii nonimune
EPA de supraincarcare 1. Supraincarcarea volemica - risc crescut la persoane in varsta, +/- afectare cardiaca cand se adm sg integral/MER

Simptome: dispnee, tuse-tablou de EPA Tratament: se opreste transfuzia, se adm diuretic, O2

Accidente metabolicesupraincarcarea cu citrat

Exceptional in practica transfuzionala Transfuzie masiva sau f. rapida Parestezii, tremor muscular, bradicardie, hipotensiune, QT prelungit, T aplatizat Cauza: citratul utilizat ca anticoagulant complexeaza Ca din plasma

Reactii tardive
1.Supraincarcarea cu Fe -Clinic devin simptomatici dupa ani de transfuzii (hemocromatoza sec) -Preventie: folosirea de chelatori de Fe desferioxamina 2.Infectii transmise prin sange