ETAPELE ACTIVITATII

TRANSFUZIONALE LA
NIVELUL SPITALULUI

As. medical principal

Corina Preda
 Legislație în vigoare

• ORDIN Nr. 607 din 8 mai 2013

• ORDIN Nr. 608 din 8 mai 2013
• ORDIN Nr. 441 din 12 martie 2007
• ORDIN Nr. 1237 din 10 iulie 2007
• ORDIN Nr. 1227 din 9 octombrie 2006
• ORDIN Nr. 1228 din 9 octombrie 2006
• ORDIN Nr. 1226 din 9 octombrie 2006
 Legislație în vigoare

• ORDIN Nr. 1224 din 9 octombrie 2006

• ORDIN Nr. 1225 din 9 octombrie 2006
• ORDIN Nr. 1214 din 5 octombrie 2006
• ORDIN Nr. 1193 din 7 iulie 2007
• Legea 282 din 2005 republicata
• ORDIN Nr. 1132 din 27 iunie 2007
• HOTARARE Nr. 546 din 26 aprilie 2006
• HOTARARE Nr. 1364 din 4 octombrie 2006
 STRUCTURI SI RESPONSABILI
SPITAL:
-Manager
-Comisia de Transfuzie si Hemovigilenta
-Coordonator local de hemovigilenta
-Structura de management al calitatii
-sofer ambulanta
UTS:
-Coordonator UTS
-personal de executie: asistenti, medic, biolog -infirmiere/curatenie
SECTIE:
-sef sectie
-asistent sef
-medici curanti/ medici de garda
-Asistenti sectie ± rol si de asistent UTS
-infirmiere/curatenie
 RESPONSABILITATI
(OMS 1224/2006)
• Managementul spitalului
• Comisia de transfuzie si hemovigilenta
• CoordonatorUTS
• AsistentiUTS
• Medici curanti/prescriptori(+ garda)
• Asistenti sectie
• Sofer
• +/-Infirmiere/personal curatenie
• Structura de management al calitatii
• Coordonator local de hemovigilenta
 MANAGEMENT
• Art. 15. -Atributiileconducerii spitalului, legate de activitatea de transfuzie sanguină, sunt
următoarele:
a)decide organizarea unitătii de transfuzie sanguină în spital;
b)Numeste prin decizie medicul coordonator al unitătii de transfuzie sanguină din spital;
c)dispune respectarea de către personalul unitătii de transfuzie sanguină, precum si de către
toate celelalte cadre medico-sanitare din spital, care indică si aplică terapia transfuzionalăîn
spital, a tuturor normelor în vigoare ale Ministerului SănătătiiPublice;
d)verifică si dispuneaprovizionarea unitătii de transfuzie sanguină cu aparatură, echipamente,
reactivi, materiale sanitare si consumabile;
e)urmăreste activitatea transfuzională în fiecare sectie a spitalului;
f)Sprijină activitatea de inspectiea inspectorilor delegatiai autoritătiicompetente;
g)asigură participarea personalului implicat în activitatea de transfuzie sanguină din spital la
programele de formare profesională în domeniul transfuziei;
h) solicită si sprijină activitatea de consiliere a delegatului centrului de transfuzie sanguină
teritorial privind organizarea si functionareaunitătii de transfuzie sanguină din spital, a
activitătii de transfuzie sanguină din sectii;
 COMISIA DE TRANSFUZIE SI HV
• Responsabilitătile comisiei de transfuzie si hemovigilentă din spital:
a) Monitorizarea nivelului de asigurare a securitătii transfuzionale la nivelul spitalului;
b) elaborarea si implementarea documentatiei necesare aplicării în practica din spital a
ghidurilor de utilizare clinică a sângeluitotal si a componentelor sanguine;
c) evaluarea nivelului de pregătire profesionalăîn domeniul transfuziei sanguine a tuturor
categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină din spital;
d) monitorizarea utilizării corectea terapiei transfuzionaleîn sectiile spitalului;
e) organizarea si monitorizarea functionăriisistemului de hemovigilentăla nivelul spitalului si
colaborarea cu centrul de transfuzie teritorial în analiza reactiilorsi incidentelor adverse
severe;
f) elaborarea si implementarea, în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calitătii din spital,
a sistemului de calitateîn unitatea de transfuzie sanguină din spital si la nivelul sectiilor, privind
activitatea de transfuzie sanguină.
 MEDIC COORDONATOR UTS
Atributii:
• a) asigură organizarea si functionarea unitătii de transfuzie sanguină din
spital;
• b) asigură aprovizionarea corectă cu sânge total si componente sanguine,
precum si cu materiale sanitare, reactivi, consumabile, în conformitate cu
legislatiaîn vigoare si în concordantă cu activitatea de transfuzie sanguină
din spital;
• c) răspunde de gestiunea sângelui total şi a componentelor sanguine
distribuite de centrul de transfuzie sanguină teritorial;
• d) îndrumă, supraveghează, controlează şi răspunde de activitatea
asistenților medicali din subordine;
 MEDIC COORDONATOR UTS
• e) contrasemnează buletinele de analiză cu rezultatul testărilor efectuate
de asistentiimedicali; în cursul programului de gardă, această
responsabilitate revine medicului anestezist de gardă;
• f)îndrumă si supraveghează prescrierea si administrarea corectă a terapiei
transfuzionaleîn sectiile spitalului;
• g) păstrează evidenta reactiilor si complicatiilor posttransfuzionale,în
calitate de coordonator local în cadrul sistemului national de hemovigilentă
i) consiliază medicii prescriptori din spital în vederea unei cât mai corecte
indicatii de terapie transfuzională, având obligatia de a se opune
administrării transfuziilor nejustificate
• j) răspunde de întocmirea completă şi corectă a documentaţiei existente în
unitatea de transfuzie sanguină
• k) răspunde de utilizarea corectă şi de întreţinerea echipamentelor şi
• ART. 13
MEDIC PRESCRIPTOR
a)Stabileste indicatia de terapie prin transfuzie sanguină, cu expunerea
motivelor, tipul si cantitatea necesară de sânge total sau de componente
sanguine ce urmează a fi transfuzate, precum si gradul de urgentă al
administrării lor, consemnând toate aceste informatii sub semnătură si pe
propria răspundere în foaia de observatiea pacientului;
b)comunică pacientului, apartinătorului sau tutorelui legal beneficiile si
riscurile pe care le implică terapia transfuzionalasi îi solicită consimtământul
în vederea administrării transfuziei, dovedit prin semnătura acestuia în foaia
de observatie;
c)semnează si parafează formularul-tip „cerere de sânge";
d)Supraveghează efectuarea controlului ultim pretransfuzional la patul
pacientului si desfăsurarea procedurii de administrarea transfuziei;
e)Urmăreste evolutia posttransfuzională a pacientilor în următoarele 48 de
 MEDIC PRESCRIPTOR
f) administrarea repetată de sânge si componente sanguine la pacientii care
necesită terapie transfuzionalaîn sedinte repetate pe parcursul mai multor zile
în cursul aceleiasi spitalizări se va face numai după verificarea parametrilor
hematologici ai pacientului;
g)în toată activitatea sa legată de transfuzia sanguină, poate solicita sprijinul
medicului coordonator al unitătii de transfuzie sanguină sau al centrului de
transfuzie sanguină teritorial;
h) promovează importanta donării de sânge voluntare si neremunerate în
rândul pacientilor si apartinătorilor;
i)în timpul programului de gardă, toate aceste atributii revin medicului de
gardă din sectia de spital respectivă;
j) înscrie în biletul de externare al pacientului informatii relevante privind
administrarea terapiei transfuzionale.
 ASISTENTI UTS
• ART. 12 subordonaţi medicului coordonator
• Atribuţii:
a) desfăşoară activităţile specifice unității de transfuzie sanguină din spital, în
limitele competențelor lor, sub directa îndrumare şi supraveghere a medicului
coordonator;
b) efectuează testările pretransfuzionale;
c) răspund de apariția reacțiilor adverse provocate de stocarea, manipularea
necorespunzătoare a sângelui total şi a componentelor sanguine sau de
efectuarea greşită a testărilor pretransfuzionale
d) supraveghează funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor din dotarea
unității de transfuzie sanguină, din spital, luând măsuri în condițiile apariției
unor defecțiuni în funcționarea acestora, conform procedurilor standard;
 ASISTENTI SECTIE

• Art. 14. –Atributiile :

a) iau cunostintă de indicatia de transfuzie sanguină făcută de medicul
prescriptor;
b)Recoltează esantioanele pretransfuzionale
c) efectuează controlul ultim pretransfuzional la patul bolnavului;
 ASISTENTI SECTIE

d)efectuează transfuzia sanguină propriu-zisă si supraveghează pacientul pe

toată durata administrării si în următoarele ore;
e)Înregistrează în foaia de observatie rezultatele controlului ultim
pretransfuzional si toate informatiile relevante privind procedura efectuată;
f)în caz de reactii transfuzionale aplică procedurile operatorii standard de
urgentă si solicită medicul prescriptor sau de gardă;
g)Returnează unitătii de transfuzie sanguină din spital recipientele de sânge
total sau componente sanguine transfuzate, precum si unitătile netransfuzate.
 ALT PERSONAL
• INFIRMIERA
-gestionarea deseurilor
-transport probe/cerere, unitati sange
• PERS. CURATENIE
-curatenie
-dezinfectie
• SOFER
-transport spital-CTS
• APROVIZIONARE/ACHIZITII
• -achizitii conform specificatii tehnice, norme
Asigurarea tratamentului transfuzional

• in conditii de securitate,
• 24h/24h
• sub supraveghere medicala specializata,
• cu CS de calitate,
• eficace, cost-eficienta
• utilizate rational
• fara discriminare
• personalizat
 Etapele procesului transfuzional

A. pretransfuzionala
B. transfuzionala(adm. propriu-zisa)
C. posttransfuzionala
 ETAPA PRETRANSFUZIONALA

• Cea mai complexa

• Include multe procese/ sub-procese critice
• Locatii:
A. sectie
B. UTS
C. sectie
 ETAPA PRETRANSFUZIONALA
PROCESE/ SUBPROCESE

• SECTIE:
1. Evaluare pacient+ Stabilirea indicatiei
2. Informare+ consimtamant informat pacient
3. Prescrierea terapiei transfuzionale in FOCG + Cerere CS
4. Recoltare probe pacient
5. Transport cerere+ probe la UTS
 ETAPA PRETRANSFUZIONALA
PROCESE/ SUBPROCESE
• UTS:
6. Receptie cerere+ probe la UTS
7. Set de teste pt. o eventuala transfuzie/ protocol pretransfuzional pentru
selectia unui CS compatibil
8. Aprovizionare cu CS + stocare
9. Seroteca
10. Pregatirea unitatii selectate in vederea administrarii
11. Livrare catre sectie
 ETAPA PRETRANSFUZIONALA
PROCESE/ SUBPROCESE

• SECTIE:
12. Transport CS + documentatie catre sectie
13. Control ultim pretransfuzional
 EVALUARE + INDICATIE TRATAMENT
TRANSFUZIONAL
 Evaluare clinico-biologica pacient
- responsabil= medic curant/ garda
 Raport RISC / BENEFICII
- pentru pacientul in cauza
Decizia privind indicatia adaptata pacientului
- abordare integrata: patologie, varsta, co-morbiditati, plan terapeutic
- preconditii pt. o decizie corecta
 INFORMARE-CONSIMTAMANT

• Procedura unica/ spital

• Cine ? -medic curant/ garda care ia decizia de a INDICA TSF...
• Cand? –inaintea prescrierii propriu-zise in FOCG
• Cum? –oral (consemnat in FOCG)+ scris, formular standard
atasat la FOCG
 PRESCRIEREA
• Consemnarea in FOCG a indicatiei TSF, pe baza deciziei
• Cine? -medic curant/ garda care ia decizia de a recomandaTSF...
• Ce se consemneaza?
-tipul si cantitatea/ nr. Unitati CS, ABO/RH(D)
-specificatii privind caracteristici CS (DEL, izofenotip, incalzit, iradiat, CMV
neg, ….)
-argumente pt. sustinerea deciziei terapeutice
–data adm. +/-ora, caracterul de urgenta/standard
-particularitati privind administrarea: ritm, premedicatie, frecventa, etc.
-verificarea eficacitatii transfuzionale= parametri biologici si clinici de
monitorizat, data, etc.
 Cererea de componente sanguine labile
• Se stabileste prin procedura standard:
-Cine completeaza
-Cine semneaza
-Cine transporta la UTS
-Cum se receptioneaza la UTS
-Cum se procedeaza in caz de:
-urgente
-transfuzii masive
 -interventii programate
-internari de zi
-transfuzii repetate de ST/CE
-transfuzii repetate, alternantaCS
 Cererea de componente sanguine labile
Formular standard-spital / national
Comenzile pentru transfuzie (bonul cerere sânge) trebuie sa includă:
- numele și prenumele pacientului și cel putin un număr unic de identificare (CNP);
- tipul si numarul de unitati de produse sanguine solicitate;
- data și ora convenite pentru transfuzie;
- cerinţe speciale, dacă estre cazul (de exemplu deleucocitat)
- motivul transfuziei
- numele medicului care a indicat transfuzia, semnatura si parafa medicului.
 Prelevarea eșantioanelor de sânge

Reguli de bază:
1. Recoltarea pentru examene imunohematologice se face când se cer aceste examene.

2.Tuburile vechi sau conservate nu se vor folosi pentru examene ulterioare ( dacă este
necesară o nouă transfuzie la același pacient a 2-a zi se cere eșantion nou)
 Prelevarea eșantioanelor de sânge

• PASI:
a.Identificarea pozitiva a pacientului
b.Pregatirea materialelor pt. recoltare
c.Recoltarea probelor
d.Etichetarea/ ID probelor
Cate 1 pacient o data, DOAR 1 asistenta implicata!
 Prelevarea eșantioanelor de sânge
Identificarea pozitiva a pacientului
• Se verifica numele pacientului prin confruntare cu FOCG a pacientului si cu
formularul de cerere de sange completat.
• Daca in momentul recoltarii probei pacientul este constient, i se va cere sa
se identifice (nume, prenume, data nasterii si alte informatii necesare).
Vigilenţă maximă pentru:
- bolnavi comatoși,
- nou născuți
- copii
 Prelevarea eșantioanelor de sânge

Materiale necesare:
 Prelevarea eșantioanelor de sânge

Recoltarea probelor:
• nu in tuburi preetichetate
• DOAR 1 asistenta implicata
• ce probe?...procedura (uzual: 1 tub fara anticoag. + 1 tub cu EDTA sau citrat
de Na)
 Prelevarea eșantioanelor de sânge
Etichetarea (identificarea probelor)
Marcati eprubetele corect si clar, chiar la patul pacientului, imediat dupa recoltare:
- Numele si prenumele pacientului;
- Data nasterii pacientului
- Numarul foii de observatie,
- Data si ora recoltarii
- Semnatura persoanei care recolteaza proba.
Transmiterea eșantioanelor la UTS trebuie să se facă însoție de bonul de
cerere sânge pentru verificarea datelor si de FOCG.
!!! Probele incorect etichetate/formularele incomplete NU SE ACCEPTA IN UTS!
 Hemovigilenta

• !!!! Un mare numar de incidente apar in etapa de recoltare a probelor

pretransfuzionale
-Inscrierea unor date de identificare eronate pe container(nume, DN, nr. fisa)
-Intarziere in transportul probelor la UTS
-Recoltare de la un alt pacient
-Cerinte speciale neidentificate
 PROTOCOL DE TESTARE
PRETRANSFUZIONALA
• 2 etape: UTS + SALON (“CONTROL ULTIM PRETRANSFUZIONAL”)

• Standarde nationale(OMS 1224/2006)

• IDENTIFICAREA RISCURILOR:
* MAJOR=INCOMPATIBILITATE ABO - determinareABO
* MARE: Risc de alloimunizare fata de RH(D)…..30-85% - determinare
RH(D)
* MARE/MEDIU/MIC : Ac. Iregulari DAI ±IAI ±FENOTIP extins
• * MAJOR:INCOMPATIBILITATE CE-P =P. COMPATIBILITATE
 PROTOCOL DE TESTARE
PRETRANSFUZIONALA in UTS
• Scop: pt. a preveni transfuzia de componente sanguine incompatibile care
ar putea conduce la o reactie postransfuzionala
• Obiectiv:Administrarea de CS astfel selectate incat sa nu permita:
* intalnirea Ag cu Ac corespunzator, cu potential imediat/ tardivde RA;
* administrarea de Ag imunogene la P cu Ag negativ, cu risc de
alloimunizare(anumite cazuri)
 PROTOCOL DE TESTARE
PRETRANSFUZIONALA in UTS
• Pacient: -Grup sanguin ABO + RH (D) ±RH –KEL ±alteAg. ER. ±Depistare ±
identificare Ac. Iregulari

• Component sanguin:-Verificare aspect macroscopic, integritate, valabilitate

–Determinare grup sanguin ABO + RH (D)

• Probade compatibilitate(ser Pacient+ ST/CE):

-3 tehnici complementare (salin, enzimatic, TCI)
 SEROTECA

• OMS 1224/2006, art. 6, lit. j:

“păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional,în
cazul tuturor pacienților transfuzați, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în
spații frigorifice (-15 -18 grade C) cu această destinație.”
Minim 1,5 -2 ml
Necesara pentru anchete in caz de reactii adverse
Documentatie(procedura, registru, …)
 APROVIZIONAREA CU SANGE SI
COMPONENTE SANGUINE
• !!! Stabilirea unui stoc minim de urgenta, care trebuie sa fie asigurat in UTS
in permanenta, pe baza analizei activitatii transfuzionale in acel spital in
ultimii 5 ani, pe categorii de CS, grup sanguin ABO si RH (managementul
riscului)
• !!! Informarea cu min. 72 ore in avans a interventiilor chirurgicale
programate
• !!! Intocmirea schemei de nevoi transfuzionale in functie de tipul interventiei
chirurgicale
• !!! Un CTS NU ARE OBLIGATIA DE A ASIGURA ORICAND ORICE CANTITATE
DE UN ANUMIT CS solicitat de un spital
 GRUPELE DE SÂNGE
Grup sanguin Frecvenţa în România Observaţii

O (I) 34% Donator universal

A (II) 41%

B (III) 19%

AB (IV) 6% Primitor universal

 APROVIZIONAREA CU SANGE SI
COMPONENTE SANGUINE

• Situatii diferite, in functie de tipul spitalului, nivelul activitatii transfuzionale,

grd. de organizare
–exista un stoc minim - selectie
_ nu exista nicio unitate CS in UTS - prescriere medicala+ cerere solicitare CTS
* cunoastere program distributie
* cand sa fie distribuit/ caracter urgenta
 Conditii de transport ale produselor sanguine

Toate PSL-urile trebuie să fie transportate și păstrate în condiții specifice și

controlate, inclusiv din punct de vedere al temperaturii;
Transportul PSL-urilor trebuie făcut doar în recipient special, omologat și
destinat doar acestui scop;
 Condițiile de conservare ale produselor
sanguine ce urmează a fi transfuzate
• Concentratele eritrocitare: 2ºC și 8ºC
• PPC : -20ºC si -26ºC
• CTS și CTU: 18-22ºC, cu agitare permanentă;
Nici un PSL nu poate fi stocat în secția de îngrijire!
Orice produs distribuit trebuie să fie transfuzat sau returnat la UTS în
termen maximum de 4 ore!
 Recepția componentelor sanguine labile
Reguli generale:
• recepția componentelor sanguine labile este obligatorie pentru fiecare component
sanguin în parte;
• se verifică dacă există concordanță între comandă, PSL-urile existente și cele scrise
pe avizul de expediție;
• se verifică condițiile de transport;
• se verifică aspectul produsului, integritatea și data de expirare;
• se înregistrează fiecare PSL în registrul de primire-livrare sânge și produse
sanguine
 PREGATIREA UNITATII SELECTATE IN VEDEREA
ADMINISTRARII
• La nivel UTS:
-Verificarea disponibilitatii/ starii pacientului
-Scoaterea C S selectat din conditiile standard de stocare si
verificare aspect, valabilitate, integritate, cod,
• PPC/PDC/CRIOCC. ---------- DEZGHETARE
!!! Procedura, echipament omologat si validat(“calificarea echipamentului”)
• * ST/ CE: incalzirela 37°C ???
Indicatii: Functie de varsta, volum si ritm de administrare, anumite boli
-intocmire doc livrare/ verif. lor
-LivrareaCS selectat+ documente catre sectie: CINECUI ??
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
in conditii standard
Procedura:
a. Verificare CS selectat (eticheta de compatibilitate)
b. Verificare documente
c. Verificare concordanta date intre a si b
d. Predare delegat din sectie
!!! Discordanta= toleranta zero
• Cine ridica? –instruit; Cum? Exceptii in viata reala!
• Transport? circuit in spital, interval de timp= IMEDIAT dus in sectie
• !!! Maxim 30 min. pana la inceperea administrarii, de la scoaterea din conditii
standard de stocare
 Eticheta de compatibilitate

Pe fiecare unitate de PSL livrată se lipește eticheta de compatibilitate.

Eticheta de compatibilitate conține:
- nume , prenume pacient,
- data nasterii,
- FOCG, sectie , salon;
- grup sanguin pacient,
- codul unic al unității de sânge,
-data/ora la care s-a efectuat testul de compatibilitate.
Eticheta de compatibilitate
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente prin
procedura de urgență

Îndatoriri ale personalului medical din secţii:

• anunț telefonic UTS : gradul urgentei, tipul si numarul PSL solicitate;
• sa completeze si sa parafeze formularul Bon cerere de sange pe care sa
specifice GRADUL DE URGENTA;
• sa recolteze esantioanele pentru testele pretransfuzionale inainte de
administrarea unitatii de sange.
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente prin
procedura de urgență

Îndatoriri al personalului medical din UTS:

TEMPORIZARE – mai putin de 10 min:
ST/CE O NEG (faraAc. antiA/B imuni in titru mare si fara Ac anti-D)
PPC AB NEG/POZ
 inregistrarea transfuziei in documentatia aferentă.
după livrarea PSL se efectuează testele pretransfuzionale
Reguli de compatibilitate la CER
Reguli de compatibilitate la plasma
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
prin procedura de urgență

Îndatoriri al personalului medical din UTS

TEMPORIZARE 15 minute - se efectueaza:
• testul de compatibilitate pe lama,
• verificarea de grup sanguin punga/pacient,
• inregistrarile in documentatia aferenta
Livrarea PSL-urilor către secții și departamente
prin procedura de urgență
Îndatoriri al personalului medical din UTS:

TEMPORIZARE 35-40 minute - se efectueaza integral:

testele de compatibilitate, DAI +/-fenotip,
 verificarea de grup sanguin in punga/pacient,
inregistrarile in documentele aferente;
 Completarea documentelor la livrarea PSL-urilor

• Fisa de monitorizare a pacientului transfuzat într-un singur exemplar care se

ataseaza FOCG;
• Formular pentru cerere sange, rămâne in UTS;
• Eticheta esantioane unitate de PSL livrata - se atasaza eșantioanelor și se mențin
48 de ore la frigider;
• Eticheta de compatibilitate - se lipește pe unitatea de PSL livrată
• Registrul de primire- livrare sange si produse sanguine.
• Registrul de serotecă - păstrarea esantionului de ser din proba pacientului
minimum 6 luni din momentul crioprezervarii;
 Realizarea actului transfuzional

Pași importanţi:
• Verificarea unitatii de sange
• Verificarea identitatii pacientului si a produsului inaintea transfuziei
• Verificarea identitatii grupului sanguin la patul bolnavului (cardurile de control
pretransfuzional) - proba globulara Beth Vincent
• Efectuarea probei biologice Oelecker
• Monitorizarea pacientului transfuzat în timpul şi după efectuarea transfuziei
 Verificarea unității de sânge
Examinare macroscopică:
• Culoare;
• Absenta cheagurilor din unitatea de sange
• Absenta semnelor care indică fisurarea pungii si scurgerea
conținutului.
• Etichetare (eticheta de compatibilitate)

Nu transfuzati daca unitatea de sange nu are aspect normal,

daca este deteriorată.
Informati imediat serviciul de transfuzie.
 Verificarea identității pacientului

Identificarea exactă a pacientului este esențială:

Care este numele tău?
Care este data ta naștere?
 Atenţie sporită la pacienţii inconștienţi și nou-născuţi –
brățara de identificare!
 Atenţie la pacienţii cu același nume!
 Verificarea identității produsului înaintea
transfuziei

Se verifică:
• Numărul de identificare de pe unitatea de sânge
• Eticheta de produs și grupa de sânge de pe pungă
• Data de expirare a produsului sanguin
 Controlul ultim de concordanță

 Concordanța dintre numele, data nașterii ce figurează pe etichetă și

buletinul de livrare cu identitatea primitorului.
Concordanța numerelor de pe unitățile de sânge pentru a fi transfuzate, fișa
transfuzională și buletinul de livrare.
Concordanța între grup ABO și Rh de pe unitatea de sânge de transfuzat ,
fișa transfuzională și buletinul de livrare.
Concordanța informațiilor: PACIENT-FORMULAR DE TRANSFUZIE- FOCG
 CONTROLUL ULTIM PRETRANSFUZIONAL

!!!PREZENTA SI RESPONSABILITATEA MEDICULUI CURANT

impune prezenta a 2 persoane:
- asistenta care va administra
- medic prescriptor
Informare& Verificarea starii pacientului
T, TA, AV, Ritm respirator, diureza, stare generala (maxim 60 min inainte)
Verificare CS versus Pacient
Consemnarein FOCG / Fisa transfuzionala
 Verificarea identității grupului sanguin la patul
bolnavului

Cardurile de control pretransfuzional - proba globulară Beth Vincent

Scop: controlul preliminar al grupei de sânge la patul bolnavului și o
analiză de identitate imediat înainte de transfuzie
 Ultimul test la patul bolnavului – procedură
Materiale necesare:
- cardul de control pretransfuzional
- 1 segment pilot de la unitatea de sânge
- mănuși nesterile
- soluție dezinfectantă pentru mâini
- tampoane de vată cu alcool
- 1 lancetă
- spatule
Ultimul test la patul bolnavului –
tehnică de lucru
Ultimul test la patul bolnavului –
tehnică de lucru
Ultimul test la patul bolnavului -
interpretarea rezultatelor
 TRANSFUZIA PROPRIU-ZISA

• La nivelul sectiei (exceptii?!) CINE ???

• !!! Procedura
1. Verificare trusa de transfuzie
2. Dezinfectia locului de punctie
3. Instalarea transfuziei & administrare
4. Supraveghere clinica
5. +/-Reactiiadverse/ incidente !
• Documentare–inregistrare in in FOCG/ Fisa transfuzionala
 Verificare trusa de transfuzie

• Unica folosinta,
• Apirogena
• Filtru170-240 microni
• Ambalaj intact
• Termende valabilitate ….
!!! Timp maxim de folosire: 6 ore
!!! Trusa noua pt. CT
 Dezinfectia locului de punctie & punctia
venoasa
• Accesul venos va fi rezervat doar pentru transfuzie.
• Cateterul venos periferic trebuie sa aibe lumenul minim 20 G.
• Un acces venos prea mic ar putea provoca liza hematiilor din sânge!
Montarea cateterului venos periferic -
materiale necesare
Montarea cateterului venos periferic
Tehnică de lucru
 Montarea pungii de produs sanguin

Recomandări
NU se introduc în punga cu produsul sanguin medicamente sau alte soluții
perfuzabile.
Aparatul de transfuzie ar trebui sa fie schimbat cel puțin odată la 2-4 unități
de sânge.
Produsele sanguine nu se vor amesteca între ele în timpul transfuziei.
Plasma și derivate pot fi administrate fără dispozitiv de transfuzie cu filtru.
 Montarea pungii de sânge – tehnică de lucru

• Se clătește tubulatura înainte de transfuzie cu soluție salină normală (0,9%

NaCl) care să ude bine filtrul.
 Montarea pungii de sânge – tehnică de lucru

• Agitați ușor punga de sânge pentru omogenizarea conținutului.

 Montarea pungii de sânge – tehnică de lucru

• Rupeți orificiul corespunzător al unității de sânge și introduceți acul trusei de

transfuzie prin apăsare ușoară și o ușoară rotație.
 Montarea pungii de sânge – tehnică de lucru

• Agățați punga de sânge în stativ și atașați trusa de transfuzie la cateterul

venos al pacientului.
 Montarea pungii de sânge – tehnică de lucru

• În cazul în care transfuzorul are două capete (transfuzor în Y), un capăt se

adaptează la punga cu ser fiziologic, iar celălalt capăt la punga cu produsul
sanguin.
Efectuarea probei biologice Oelecker

Ultimul test la începerea transfuziei

Efectuarea probei biologice Oelecker-
Tehnică de lucru
 Instalarea transfuziei & administrare
• Conectarea pungii la trusa de transfuzie
• Stabilirea ritmului de administrare
–indicatii medic curant
ex -mediu: 60 pic/min
-situatii particulare: ritm rapid, pacient necooperant, …! observat,
evaluat mai des
!!! Primele 15 minute - risc de aparitie a reactiilor transfuzionale majore
SUPRAVEGHERE –CINE? CUM?
a. vizual, regulat
b. masurare parametri
 Supravegherea și monitorizarea pacientului în
timpul transfuziei
Supravegheați și monitorizați cu mare atenție pacientul în primele 15
minute de la începerea transfuziei, urmărind apariția semnelor reacțiilor
postransfuzionale (febră, frisoane, respirație șuierătoare)
Reacțiile severe apar cel mai frecvent în primele 15 minute ale transfuziei!
 Supraveghere și monitorizarea pacientului
Recomandări practice

• Se cere pacientului să anunțe imediat în cazul aparitiei unor reactii cum ar fi:
frison, înrosirea tegumentelor, durere, dispnee sau anxietate.

• Să vă asigurati că pacientul poate fi observat direct.

• Să verificati daca acesta ajunge la butonul de alarma.

 Supraveghere și monitorizarea constantă a
pacientului

 înainte de transfuzie
 15 minute după începerea transfuziei
 monitorizare la intervale de timp prestabilite până la terminare transfuziei
 la terminarea transfuziei
 la intervale de câte 1 oră până la 6 ore după terminarea transfuziei.
La intervale prestabilite până la 24 ore după terminarea transfuziei
 Supraveghere și monitorizarea constantă a
pacientului
În fișa de monitorizare a pacientului transfuzat se înregistrează:
• data si ora exactă a începerii transfuziei;
• data si ora exactă a terminarii transfuziei;
• volumul și tipul tuturor produselor transfuzate;
• codul unic de donare al produselor transfuzate;
• orice efecte adverse.
Respectați indicațiile privind
limitele de timp pentru transfuzie!
 Limite de timp pentru transfuzie
Produs snguin Începerea transfuziei Terminarea transfuziei
Concentrat eritrocitar, sânge În 30 min. de la scoaterea CER – de la 1ora- la 3 ore
integral din frigider ST în maximum 4 ore
(sau mai puţin, la
temperatura ambiantă mai
mare de 24˚C)

Concentratul trombocitar Imediat În 20-30 min.

Plasma proaspata congelata, Cât de repede posibil Da le ½ ora- la 2ore
crioprecipitat
 Recomandări practice

Când se administrează mai multe unități de sânge folosiți un aparat de

încălzit sângele pentru a evita hipotermia.
 Recomandări practice

• Pentru administrarea sângelui, cu un debit mai mare, poate fi folosit sacul

de presiune.
 Incetarea transfuziei

• Scoaterea trusei/ mentinere abord venos (dupacaz)

• Evaluare pacient: TA, AV, T, respiratie, vizual
• Consemnare Fisa transfuzionala/FOCG
• Stocare temporara punga
 Incetarea transfuziei
• După terminarea transfuziei trebuie să vă puneți mănușile și să aruncați
trusa de transfuzie la deșeuri biologice!
• Trusa de transfuzie poate fi o sursă care să favorizeze dezvoltarea
bacteriilor. Nu se lasă atașată la bolnav!
 Incetarea transfuziei

• Unitățile de sânge cu un conținut restant de 15-20 ml se vor returna la UTS,

împreună cu cardul final de control ABO și se vor păstra 48 -72 ore după
transfuzie.
• Scop: reverificarea compatibilității transfuzionale în caz de reacții
postransfuzionale.
 Gestionarea documentelor aferente actului
transfuzional
La sfârșitul transfuziei finalizăm completarea documentelor:
1.Completarea foii de observație
2.Completarea fișei transfuzionale
3.Completarea fisei de reactii posttransfuzionale după caz

Gestionarea documentelor privind actul transfuzional presupune și respectarea

trasabilității de la donator la primitor!
Trasabilitatea trebuie urmărită pe întregul parcurs al lanțului transfuzional pentru
ca produsul sanguin să fie administrat bolnavului, pe cât posibil, fără incidente!
 ETAPA POST-TRANSFUZIONALA

• La nivelul:
A. sectiei
B. UTS
• SUPRAVEGHERE ACTIVA - RISC RAS
 Etapa post-transfuzionala
Sectie

• Supraveghere pacient: 24- 48 ore

• Feed-back catreUTS
• Reactii adverse / incidente
• Randament transfuzional & Reevaluarea nevoilor transfuzionale
 Etapa post-transfuzionala
UTS
• Documentare in evidentele UTS: trasabilitate= destinatia finala CS
-ADMINISTRAT+ container returnat, incinerat
-ADMINISTRARE PARTIALA (motiv)+ container returnat, incinerat
-NEADMINISTRAT (motiv)+ CS returnat, REBUT, incinerat
• Stocare temporara container : 48 h
• Gestionare containere-deseuri periculoase
 EXTERNARE
• Bilet de iesire/ scrisoare medicala:
informatii privind:
-tratamentul transfuzional primit(detalii)
-rezultate
-eventuale RA
-nevoi transfuzionale ulterioare
-profil imunohematologic ABO, RH, DAI….
-particularitati
-recomandari
 Reacții adverse posttransfuzionale

 reacții antigen-anticorp — aglutinarea —hemoliza

Clasificare:
1.Imediate si tardive
2. Hemolitice declansate de ac naturali regulari (eroare ABO) sau ac. iregulari
(naturali sau imuni) sau nehemolitice
3. Usoare sau grave
 Reacții adverse posttransfuzionale

Clasificare:
 REACȚII IMEDIATE (ACUTE) - simptomele apar în câteva minute până la
24 ore după transfuzie
 REACȚII TARDIVE – apar la mai mult de 24 ore până la câteva luni după
transfuzie
 Accidentele posttransfuzionale imediate

Accidente posttransfuzionale imediate (imune și nonimune):

Reacții hemolitice acute
Șoc septic (transfuzia de sange contaminat),
Reacții alergice,
Reacția frison –hipertermie,
Supraîncărcare circulatorie
Supraincarcare cu citrat sau potasiu
Accidente posttransfuzionale întârziate

1. Imunologice:
• icter hemolitic postransfuzional,
• transfuzia ineficienta,
• purpura posttransfuzionala,
• reacția grefa contra gazda,
• TRALI – sindromul respirator acut posttransfuzional,
• alloimunizarea.
 Accidente posttransfuzionale întârziate
2. Infectioase:
• hepatite virale post-transfuzionale, cea mai frecventă complicație posttransfuzională,
sub formă de hepatită B 10%, hepatita C, A, E .
• Infecția cu virus SIDA - testele de depistare sunt fiabile în 96% din cazuri
• infecția cu virus citomegalic (CMV) , infecția cu virus Epstein-Barr ,
• lues - stocarea sângelui la 4°C omoară spirocheta.

3. Complicaţii tardive: hemosideroza

4. Imunodepresia legată de transfuzia sanguină
 Recunoașterea reacțiilor adverse
Supravegherea și monitorizarea transfuziei în timpul și în perioada imediat
după transfuzie este un element cheie.
Orice simptome neașteptate sau suspecte ar trebui să fie raportate ca fiind
o reacție posttransfuzională posibilă ce trebuie anchetată.
 Recunoașterea reacțiilor adverse
Frisoane mari, cu sau fără febră
Febră
Urticarie sau erupții cutanate, mâncărime, tumefiere
Dispnee, dificultăți de respirație
Hipotensiune sau hipertensiune arterială
Hematurie, sângereare difuză, peteșii, purpură
Dureri de spate, anxietate, durere la injecatarea intravenoasă
Greață și vărsături
Cefalee
 Conduita în caz de reacție adversă suspectată

Oprirea imediată a transfuziei!

Se înlocuieste transfuzorul si se mentine o cale iv deschisă, perfuzată cu ser
fiziologic;
Conduita în caz de reacție adversă suspectată
 Conduita în caz de reacție adversă suspectată

• Urmărirea și înregistrarea semnelor vitale;

• Se verifică concordanța dintre datele mentionate pe eticheta unității de
sânge si datele de identitate ale pacientului.
 Conduita în caz de reacție adversă suspectată
Tratament in functie de tipul reactiei - LIM:
• Oxigen pe masca
• Antihistaminice
• Antipiretice
• Corticosteroizi
• Bromhodilatatoare
• Substante inotrope
• Substitutie volemica
 Conduita în caz de reacție adversă suspectată

• Se anunță personalul UTS.

• NU se aruncă unitatea de sânge și setul de transfuzie și se returnează în UTS
pentru investigatii.
Conduita în caz de reacție adversă suspectată
Se trimit în UTS:
- punga cu sânge și dispozitivul atașat cu care s-a administrat transfuzia;
- cardul de control final de grup;
- 2 probe de sânge (una pe simplu si alta pe anticoagulant), recoltate din
vena de la bratul opus;
- formularul de notificare a reactiei posttransfuzionale completat de
medicul curant

Se raportează reacția adversă la Centrul de Transfuzie Sanguină

 Conduita în caz de reacție adversă suspectată

Se trimit in laboarator:
• proba de urină proaspătă
• urina din următoarele 24 de ore - semne de hemoliza?
• Probe de sange – semne de coagulare diseminata intravasculara?
 Reacțiile hemolitice acute

Cauza: transfuzia de sânge incompatibil ABO

Manifestări clinice:
• stare de șoc (tahicardie, hTA, tahipnee, dureri lombare, vărsături)
• congestia feței, erupții urticariene, anxietate extremă, cefalee,
• frison solem,febră,
• senzația de arsură de-a lungul traseului venos,
• sindrom hemoragic, oligo-anuria.
 Reacțiile hemolitice acute

Metode de prevenire:
• identificarea corectă a pacientului ce pornește încă de la recoltarea
probei;
• etichetarea corectă a probelor și a PSL-urilor;
• efectuarea corectă a ultimului control la patul bolnavului.
 Reacțiile hemolitice acute
Măsuri terapeutice:
• întreruperea transfuziei, înlocuirea transfuziei cu perfuzie cu soluții
cristaloide (se schimbă trusa);
• antihistaminice, corticoizi;
• substituție volemică,
• forțarea diurezei Manitol, Furosemid (pentru diureză - 1 ml/ kgc/oră);
• bicarbonat pentru alcalinizarea urinii (împiedică precipitarea Hb în
tubii renali);
• terapia şocului: volemice, antiacidotice, corticosteroizi;
• hemodializă.
 Reacțiile hemolitice acute

Analizele cerute după 6 ore de la transfuzii incompatibile:

• bilirubina,
• timpul de protrombină,
• trombocitele,
• fibrinogenul.
• Restul sângelui din flaconul incompatibil se trimite la UTS și CTS pentru
cercetare, probe de compatibilitate refăcute, serologice (Coombs-anti IgA).
 Reacțiile hemolitice acute

Probe la bolnav:
• probe de compatibilitate, serologie,
• hemoculturi,
• ex.urină (hemoglobinurie, methemoglobinurie),
• controlul anticorpilor la 24 de ore, la 10 zile,
• bilirubinemia la 24 de ore, la 10 zile.
 Reacțiile hemolitice acute
Tratamentul hemolizei posttransfuzionale
• oprirea transfuziei;
• diureza să fie peste 75-100 ml/h;
• perfuzii cu glucoza, NaCI, Manitol 12,5-50 g în 5-15 minute;
• dacă sunt ineficiente - Furosemid 20-40 mg i.v.
• alcalinizarea urinii: bicarbonat de Na;
• evaluarea Hb-plasmatice şi urinare
• trombocitele, PTT, timp de protrombină;
 Reacțiile hemolitice acute
Tratamentul hemolizei posttransfuzionale:

• returnarea sângelui nefolosit la transfuzii;

• sângele de la pacient la control - căutarea anticorpilor şi test
antiaglutinogenic;
• menținerea TA.
• exsanghinotransfuzia cu o cantitate de sânge de 2 ori masa sangvină a
bolnavului, realizând o înlocuire de 85% în prize alternative de 250 ml la
adult şi la 10 ml la nou-născut;
• plasmafereză cu prize de 500 ml (centrifugare şi reinjectare a masei
eritrocitare);
 Șoc septic
Cauze: contaminarea bacteriană a unității de sânge
Manifestări clinice:
• frisoane, febră,
• neliniște, anxietate,
• dureri abdominale, vărsături, diaree,
• mialgii, colaps,
• sindrom hemoragic;
 Șoc septic

Metode de prevenire a contaminării primitorului:

• inspecția produselor de sânge înainte de transfuzie (cheaguri,
flocoane, culoare anormală);
• transfuziile nu trebuie să continue dincolo de timpul de perfuzare
recomandat;
• componentele sanguine trebuie să fie în termen de valabilitate;
• menținerea temperaturii adecvate de depozitare in UTS a PSL_urilor.
 Reacții alergice

Reacții alergice ușoare

• Manifestări clinice - reacții urticariene cu erupții pruriginoase, edem,
cefalee, amețeală
• Conduită - întreruperea temporară a transfuziei și administrarea de
preparate antihistaminice;
 Reacții alergice
Reacții alergice severe
• Cauză - pacienți cu deficiență de Ig A care au anticorpi anti-Ig A
• Manifestări clinice- reacții anafilactice: urticarie,
prurit,
tuse, bromhospasm, stop respirator,
pierderea conștienței,
șoc anafilactic
• Prevenire: administrare de componente celulare spălate și plasmă săracă în
IgA
 Reacția frison-hipertemie

Cauza:
• reacție ușoară asociată cu globulele albe din sânge sau citokinele
donatorului
• prezența anticorpilor dirijați împotriva leucocitelor prezente în unitatea
de sânge

Metode de prevenire: transfuzarea de componente sanguine deleucocitate

 Reacția frison-hipertemie

Reacția febrilă este dată de transfuzie sau bolnavul era febril și înaintea transfuziei?
E important să controlăm temperatura pacientului înainte de transfuzie!
 Supraîncărcare circulatorie

Cauze: transfuzii rapide la pacienții cu risc (copii, vârstnici, bolnavi cardiaci)

Manifestări clinice:
- hipertensiune arterială
- edem pulmonar: senzație de constricție toracică, anxietate, tuse, dispnee,
cianoză
Măsuri preventive:
- ritm mai lent al transfuziei,
- diuretice, premedicație administrată la pacienții cu risc
 Supraîncărcare cu citrat de sodiu

Manifestări clinice:
• hipocalcemie - parestezii periorale, furnicături la nivelul degetelor
• hipomagneziemie - repercusiuni cardiace (tulburări de ritm, alungirea QT).
Tratament:
• încetinirea sau oprirea temporară a transfuziei
• administrarea de calciu gluconic I.V.- se foloseşte pentru administrare altă
cale venoasă.
TRALI - sindromul respirator acut postransfuzional

Este o suferinţă pulmonară acută, dezvoltată în primele 6 ore după

transfuzie
 Manifestări clinice- sindrom respirator acut : dispnee, tahipnee, cianoza, hTA,
- semne de edem pulmonar bilateral
 TRALI - sindromul respirator acut
postransfuzional
Cauza: o posibilă activare a neutrofilelor sechestrate in capilarele pulmonare de
catre anticorpi leucocitari din plasma donorului.
 Prevenţie: - pentru reducerea riscului de TRALI s-a recomandat leucodepletia
sangelui transfuzat.
- evitarea donațiilor de la femei multipare și de la cei care au primit
transfuzii
Tratament: tratament de susținere a funcției respiratorii
 Accidentele hemolitice tardive

Apar la 3-21 zile după transfuzie cu sânge antigen-pozitiv printr-un răspuns

secundar.
Clinic se manifestă prin anemie hemolitică autoimună cu reticulocitoză,
creşterea bilirubinei indirecte şi testul Coombs direct pozitiv.
Prevenire: - testarea anticorpilor pretransfuzional
- administrarea de sânge antigen negativ adecvat
 Purpura posttransfuzională
Este caracterizată prin trombocitopenie severă, la 5-12 zile de la o
transfuzie de eritrocite sau trombocite;
Apare prin dezvoltarea anticorpilor antiplachetari;
Management:
• doze mari de imunoglobuline intravenos,
• schimb plasmatic
• steroizi
• produse sanguine deleucocitate în faza acută
 Imunodepresia posttransfuzională

Efectul imunodepresiv al transfuziilor nu este bine elucidat.

S-a constatat însă că toleranța grefelor renale este mult ameliorată după
transfuzii.
Pe de altă parte transfuziile favorizează proliferarea tumorală şi infecțioasă.
Va multumesc!