Hemofilia

Boala ereditara legata de cromozomul X, caracterizata printr-o

tulburare a coagularii sangelui. Hemofilia este transmisa in mod recesiv si legat
de sex: gena in cauza se gaseste pe unul dintre cei doi cromozomi X ai mamei
si doar baietii dezvolta boala. Fetele nu o prezinta (cu exccptia, uneori, a unor
tulburari minore). O femeie purtatoare a genei acestei boli va avea jumatate
din fiii sai hemofilici, iar jumatate dintre fiicele sale purtatoare ale genei,
ceilalti copii, fete sau baieti fiind indemni (neafectati). In schimb, bolnavul
hemofilic de sex masculin transmite gena anormala tuturor fiicelor sale, care
devin purtatoare ale genei, dar fiii lui scapa neafectati.

Hemofilia este considerata cea mai severa coagulopatie. Termenul a fost

introdus de Schonlein in 1820, desi boala este cunoscuta de peste 2 000 de
ani. Abia in 1947 a fost recunoscuta asocierea tabloului clinic cu nivelurile
serice scazute ale FVIII. Ulterior, proteina cu activitate coagulanta care
corecteaza defectul de coagulare a fost numita FVIIIc iar expresia antigenica
a acestei proteine poarta numele de FVIII Ag (antigen). In hemofilia A atat
proprietatile functionale, cat si cele imunologice sunt anormale sau deficiente.
In 1952 a fost demonstrata scaderea nivelurilor serice ale FIX in boala
Christmas (numita hemofilie B). Incidenta hemofiliei este de 1:5 000 in
populatie, fiind a doua coagulopatie ca frecventa, dupa boala von Willebrand.
Din totalul cazurilor de hemofilie, un procent de 80-85% este reprezentat de
hemofilia A, si doar 15-20% sunt cazuri de hemofilia B. Boala este mai rara pe
continentul African sau in China. Hemofilia A este de 4-6 ori mai frecventa
decat hemofilia B.
Genele care codifica sinteza FVIII si IX sunt localizate pe bratul lung al
cromozomului X, in locusuri diferite. Gena FVIII are 186 Kb (kilobaze) cu 26
de exoni si 25 introni, iar gena FIX are doar 34 Kb cu 8 exoni si 7 introni.
Prin urmare ambele tipuri de hemofilie se transmit recesiv X-linkat.
Transmiterea intrafamiliala a bolii urmeaza urmatorul "pedigree": copiii de sex
masculin care apar dintr-un barbat hemofilic si o femeie sanatoasa vor fi
sanatosi (mostenesc cromozomul X de la mama), in schimb toate fiicele vor fi
purtatoare (mostenesc cromozomul X de la tata); o femeie purtatoare va
transmite boala la jumatate dintre copiii de sex masculin si statusul de purtator
la jumatate dintre fiice. Totusi, un istoric familial negativ nu exclude hemofilia
A deoarece in 20-30 dintre cazuri au fost identificate mutatii spontane ale
genelor FVIII. In hemofilia B rata mutatiilor spontane este foarte redusa iar
ancheta familiala este de regula pozitiva
Diferite tipuri de hemofilie - Exista doua feluri de hemofilie, A si B.
Coagularea normala a sangelui depinde de actiunea a treisprezece factori
sangvini numerotati de la I la XIII. Hemofilia A este legata de un deficit al
factorului VIII, iar hemofilia B, de un deficit al factorului IX.
Simptome si semne - Hemofilia antreneaza hemoragii a caror repetare si
gravitate sunt proportionale cu importanta deficitului in factorul sangvin VIII
sau IX. 
- In formele usoare, in care nivelul sangvin al factorului VIII este mai mare de
5%, nu exista temerea de hemoragii decat cu ocazia interventiilor chirurgicale
sau a extractiilor dentare. 
- In formele moderate, in care nivelul sangvin al factorului VIII variaza intre
2 si 5%, hemoragiile sunt provocate prin traumatisme, prin caderi 
- In formele severe, in care nivelul factorului sangvin VIII este mai mic de
1%, sangerarile se produc spontan aproape in tot organismul, cauzand efuziuni
in muschi, sub piele (hematoame) si in articulatii (hemartroze). Hemoragiile
interne pot antrena prezenta sangelui in urina (hematurie).
Diagnostic - Diagnosticul este confirmat prin masurarea nivelului factorilor
sangvini VIII si IX. El poate, de asemenea, sa fie stabilit inainte de nastere:
de la a 10-a saptamana de sarcina, o prelevare a vilozitatilor coriale (viitoarea
placenta) permite analiza genetica a fatului. La 18 sau la 20 saptamani de
sarcina, analiza unui prelevat de sange fetal din cordonul ombilical permite
aceeasi cercetare.

Tratament si prevenire - Hemoragiile sunt oprite cu substantele coagulante si,

daca este necesar, pierderea de sange este compensata printr-o transfuzie.
Este practicata o injectare de concentrat de factor VIII liofilizat si incalzit,
sau de factor IX incalzit. Hemofilicii iau, preventiv, doze regulate de
concentrat de factor VIII sau IX. Riscul de transmisie prin sange al mai
multor virusuri a modificat modurile de tratament cu utilizarea adjuvantilor ca
desmopresina, sau DDAVP, si antifibrinoliticele. Astazi, riscul de transmisie a
virusului cauzator al SIDA este in mare parte eliminat prin incalzirea produselor
injectate. Riscul transmisiei hepatitei C persista, dar el este foarte moderat,
evaluat intre 1-3 pentru 1000 transfuzii de sange sau de plasma; cel al
transmisiei virusului hepatitei B este evaluat la 1 pentru 50000, dar el poate fi
prevenit prin vaccinare. De acum inainte, producerea de factor VIII prin
inginerie genetica protejeaza total transmiterea virala pe aceasta cale.
Alterarile articulare provocate prin hemartroze necesita uneori o reeducare
ortopedica.
Riscurile intampinate de catre hemofilici justifica ideea ca, inainte de a
concepe, o femeie care apartine unei familii de hemofilici trebuie sa verifice
daca ca este sau nu purtatoare a genei bolii