Sunteți pe pagina 1din 55

S'8 ,8.

56-71

......• ~.

:~1~9.3yi

,Sf A NDAR,DllAI£IRiO,I;AN A

CONSTRUCTII DE LEMN

Prescriptii pentru proiectare

Edif;e oficiali .

fNSTfTUTUl ROMAN DE STANDA~DIZARE ,Str. Edgar Quinetnr. 6



Elaborat de:

l\IINISTERUL INVA+AMINTULUI

Iustitutul Politehnic 'I'imisoara, catedra de constructi i metalice Responsab ilul proiectului : illY, Ioan Caraba

Coleboratori :

Jnstitutul politelmicCluj Inst.itutul de oonstrueti i Bucuresti

Lustit.utul de c(rc~e1'lLri ~i proiectari pentru industria lemnului Insbitutul de studii ~i proiectare pentru aistematizare, urhitectura :;;i t ipizare

Iledaeuu final:

INSTITUT,UL ROMAN DE BTANDARDIZARE Servieiul constructii ~i ruateriale de oonstructii lU!l. Paula StallcSCu

.'\.\' iza t de:

Comisia de standardizare pentru constructii ~i materia.le de construct.il

AprolJal de:

VJllJ:;CT01WL G/::Nt:HAL .u. lNS'l'l'l'UTULUl HUMAN VJ:; STL1NVil1W1ZilRE

NOTA

Standardul stahileste presctipt.i ile de 1'1'0- iectare a construct.iilor de lemn civile, industriale ~i agricole.

Prin revizuire s-an reeonsiderat rezistentele admlsibile tinind seama de earacteristicile materialului lemnos din tara ~i s-au completat ~i dezvoltat unele diapoz itdi de ea.leul ~i de alcatuire folosite curent in

oonatructi ile dc lomn, ,

tltandardul rcvizu ieste : STAS 856-49,. STAS 858-49, STAS 859-49, STAS 2085-51 si STAS 2086-51, elaborate initial in 1949

respectiv 'in 1951. .

NOTICE

The standard states the rules for designing non-industrial, industrial and farm constru ctions.

By the revision, the permissible strenghts were reconsidered taking into account the characteristics of home wood mater.al and several rules currently used for calculating and building up the wood constructions, were completed and developed.

The standard revises: STAS 85G-4f1, STAB 858-4.9, S':l'AS 859-49, S'l'AS 2085-51 and STAS 2086-51 initially drawn up in 1949, respectively in 1951

i 1

I

j

~

~I

: I

EDITIE OFTeT AT ,A

C. Z: fl24.011.1

STAS 856-71

INSTITUTUL ROMAN

DE STANDARDIZARE

CONSTRUCTII DE LEMN

prescrlptll pentru prolectare

]7 ]7

Constructti, lucrar! bidraulice, cai de comunicatii si instalatll

G 11.

17 ]8 HI 19



KOHCTPYK[~HH JlEP[D5}HHbJE IlpeAnHc3HH5I ,'1..151 npoeKTllpOS311HlI

20 20

20

25

'_:' .----------------------------~~--------------------------~----------------------------~.~

CO;\l'STIHJCTIONS EN DO IS

WOOD C:ONSTIHJCTJONS

Prescriptions Cil VIlC d e l'etalJlisscment du pro jet.

Design rules

CUPRINS

1. GENERAljIT1\.TI 5

2. OLASIFIOARE 5

3. MATERIALE n

4. REZISTEN1'E ADMIRIBIIjE 7

5. DIRPOZI1'II GENEnALE PENTRU PTWIECT.\TI.EA sr r.\TPFLPL rOX~TT!rn- 1'IlLOR DE IjEMN 12

5.1. Aotiuni (lncardiri) in construct i i ~ i f':r upnr ,'>;), Inr~rr:1ri1ol' care sol iritil construct ia 12

0.2. Regu li generale de proicctaro 12

n.a. Rrgn Ii generale pentrn ca}(m I 12

0.4. Lungimi de Ilmnbaj ~i coofieicn\i de 7.Ycltetr limi1:1, 15

6. OAljOlJIjUTj BARELOR DE IjEMN CU RF.C1'TUNE RTl\fPh:\' G.L. Bare supusc 1ft muiudere axiaH

6.2. Bare supuse Ill, compresiune axiahl 6.3. Elemente solieitate lao incovoiere

6.1. Elemento aolicitato la intindcre ~i incwoierc (I.il. Elemente soIicitate Ill, compresinne ~i Incovoierc

7. (1.\fjOITLUlj BAREljOR OOMPUSE

7.1. Deflnirea barelor compuse ~i principiul de calcul 7.2. Bare compuse solicitatc la int.indere axiaH1

7.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala.

7.4. Bare compuse aolieitnte ]n, compresinno ~i incoyoicrc 7.5. Grinzi eOU1IHlfw

lnlocuie*tt :

STA.S 856-49 : ~58-49; 859-49; 208'i-51: /'081i-51

Data aprobarit :

Data iotrilrii iD viloare:

01.05.1972

02.0P.1971

Pag.4

,

STAS 856·71

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

8. CALCULUL ~I EXECUTIA IMBINARILOR ELEMENTEI,OR CONSTRUOTIILOR

DE LEMN .

Pag.
27
27
29
37
40
43
"';:,1
48
49 \!.
(>0 4
51
0,1
~ 8.1. Olasificarea imbinarilor 8.2. Imbinari prin ehertare

8.3. Imbinari eu pene prismatiee de lemn (pene ~i cloturi de lemn). 8.4. Imbinar'i eu pene inelare netede ~i dlntate

8.5. Imbinarl eu tije eilindriee . . . . . .

8.6. Imbinart eu pene flexibile (Iamelare) ...

8.7. Imbinari eu euie ~i suruburi pentru lemn, solieitate la smulgero . 8.8. Plese metaliee intinse ut.ilizate in construet.iile de lemn .

8.9. Imbinari ineleiate .

9. NOTA'rII PRINOIPAI~E (ANEXA)

E

... o

.....

c o u

+> '" .....

- [fJ

d> '0

... o

-;:;; 'Cl ...

'" 'Cl

c: ro ..,

rJl

ro

~

ro

t>

IlJ 0.

'"

f;

<JJ

Z

EDITIE OFICIALA

U.~.: 6~4.Ull.~

Construct.i, Iucrart hidraulice, cai de comuntcatii ~i instalatll

G 01

STAS 856-71

INSTITUTUL ROMAN

DE STANDARDIZARE

CONSTRUCTII DE LEMN

Prescriptii pentru proiectare

KOHCTPYKIJ,I1I1 .l1.EPEB5IHHbIE Ilpeanncauus ll.JIH 11 poeKTlIpOBaHHlI

WOOl) CO~STnUCTIO~S Design Tules

CONSTHUCTIONS EN BOIS

Prescriptions ell vue de I' etablissement till projd

1.1.1 r.zontul standard oujr inde prescriptiile pei.tru proiectarea construct.iilor de lemn, civ il«, industr'ia.le ~i agrioole t.rat.ind : cla.sificarea coustruotiilor de lemn, mater ialele din narc i'W J'ealizeaza, d ispoz.it.i ile de aleatuire s i ealcul, rez istentele admisibile ale materialului leUIJtOS precum ~i unele date constructive de executie.

1.3. J'l'illCipiile de ca.lcu l, rez istentcle admisihile si datcle constructive din prezentul standu.rd pot fi apl icato ~l lu proicctarea oonstruet.iilor de lemn cu alte dest.inat.ii decit cele tie lu )lct. 1.1 1illind seaiua de condit.iile tehniee specifics constructi ilor respective, daea ost.o cazn 1.

1.3. Elementele s i cOllstrlletiile de lernn se calculeaza in domeniul elastic al compcrtarii

muterialulu i. ' ,

] .3.1. Prezentul standard nn exclude posib il itatea folosir ii ~i a altor procedee de calcul III domeuiul elusi.ic, ell eomli1ia ea siguruuta constauctiei Ha fie asigurata .

2. (1I~1\_SIITIC1:\RE

:L1 . Tn prez cnt.ul standard oonstructiile ~i elementelc de constrnetii de leiun se claaif iea a:-tfd:

it) It 111':\ d 1I1'atil :

- permanentc,

- provizor i i ;

b) dllpCL cond it.iile de exploatare :

- adapostite (Icr ito de iuternpcr i i ),

- ucadapost itc,

- in aJJa (pcrmunent Nail t imp Jndolungat),

- supuse altcrnativ in mediu umed ~i uscat ;

1----------------------,---------------------,---------------------

Inlocuie~te :

ST AS 856-49; 858-49; 859-69: 2085-51: 2086-51

Data intrArii in vigoare:

Data aprebarii : 02.0P.1971

01.05.1972

¥Rg. fl

STAS 855-71

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

c) dupa desninatie :

conatructi i civile, industriale ~i agricole,

- lucrar! de arta (poduri, ziduri de sprijin etc), construetii hidrotehnice,

- speoiale (silosuri, buncare, turnuri de raeire etc.).

3. lVlATEHIALE

3.1. Spec de .: 1: lUbe folosite 131 elementele de rezistenta ale eonstructiilor de lemn sint cele j revazut« J' ~ '1 AS 857-67 1 tecum ~i cele de la pet. 4 din prczentul standard. Pentru elemeutele folo .te ("Ilstrnctiv ce nu necesita calcule de rezisten~a se pot utiliza si alte

specii ell cond it ia dd nu modifies comportarea normala a elementelor de rez istenta.

3.2. La alcgerea rna' .!rh· Inlui Iemnos se tine seama de umiditatea, de defectele ~i anomaliile admisibrle j rrcum :;;i ,'e corelarea acestora en eategoriile pieselor ~i elemcntelcr de lemn prevazute in 131 ;\:.., t [;"1 f7.

3.3. ~,L.ter·iah:l "'J ue sortimente, utilizat pentru elementele de rezistenta ale eonstruc-

tiilor de lenin estc ['JUS in urmatoarele standarde :

3.3.1. Lemnul brut "TAB 435-62 folosit in constructii sub forma de: - prajini, manele, bile STAS 1040-65,

- Iemn rotund de ra~inoase ~i foioase pentru construct ii ST .. A.S 1294-69

§i STAS 4342· 68,

- lemn brut rotund de mina STAS 256-67,

- sttlpi de fag pentru Iinii aeriene STAS 7498-66,

- stilpi de lemn pentru Iinii aeriene STAS 257-70,

- lemn rotund pentru pilot.i STAB 3416-60-

3.3.2. Lemnul ecarisat se Ioloseste sub forma de: sotnduri ~i dulapi,

sipci ~i rigle,

grinzi cu doua, eu trei ~i cu patru fete plane ~i paralele intre ele ~i grinzi eu te~iturl,

- margmi,

- laturoaie etc.

3.3.2.1. Sortimentele de cherestea se Hvreaza la dimensiunile stabilite de STAS 942-71 pentru ra~inoase ~i STAS 8689-70 pentru foioase precum ~i Ia dimensiunile stabiIite pc baza de tntelegere tntre producator ~i beneficiar.

3.3.3. Pentru realizarea unor elemente de constructii mai putin solieitate se pot folosi noile materiale preeum ~i tnloouitozi ai lemnului rezultatt din valorificarea superioara a lemnului astfel:

- panel STAS 1575-60;

- placi din aseh ii de lenm PAL STAS 6438-67,

- placi eelulare de lemn STAS 1624-68,

- plaei din fibre de lemn PFL, ST.AS 6964-64,

- plaeaje STAS 1245·70.

3.4. Materialul meta lie folosit de regula la construet.iile de lemn (otel rotund, profile,

otel Iat etc) este otelul normal OL 37 prevazut in STAS 500/1,2 - 1968.

3.4.1. Pentru realizarea lmbinarflor se folosesc:

suruburi pentru lemn STAS 1755-56, STAS 1451-56, STAS 1452-56, ST.AS 1435-56, STAS 1454-56, STAS 1455-56, STAS 1476-64, STAS 2349-64, STAS 920-69, STAS 925-63,

- piulite ST.AS 926-69,

- saibe STAB 7565-66.

3.4.2. Pentru confectionarea unor elemente de constructie (grinzi din scinduri batute in enie, arce cu inima plina etc.) cit ~i asamblarea formelor realizate din elemente subtiri, se vor folosi cuie din s~ma de otel STAS 2111-65.

pag. 7

CONSTRUqll DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856·71

4.1. Rez istentele ad misib ile ale materialului Iemnos din diferite specii pentru calculul

construcuiilor definitive ~i provizorii sint date in tabelul 1 pentru ipoteza J de caloul,

4. RBZISTBN'rE .ADMISIBILE

Forfccare in plan normal pe dlrcct.ia

Iibrelor (fig. 12)

TabeluI 1

Construe\ i i r!"fi nit i v«

Rezistente admisibile tn daNjcm2

--------I

Si m-

bo I Molid Stejar

brad gorun Fag

Mo ltd St.ejar

Plop brad gorun Fag Plop

Nr. crt.

Natura solicitiirii

C'''l,tnJ('\ii pr(lvizorii

2 (I) Iut indcre ill lungul fibrclor

b) Iut lndcr« ill lungul f'ibre lur la col1- struct r! cc Ill! slut sup use Ia clortur.

d inaruic«

Gasl 25

70

90

85

85

110

100

Gat 85 100 100 r)~) 100 120 120 70

~ .. --_ ~- .. ---------------- __ -- -- -- -- -- --_ --- --- --- ---

Cornpresluue tu Iungul fibrelor 'lac 100

-_____;;__----~----------I--'-- -- -- --- --- -- -- ----

15

130

30

110

24

80

15

120

18

155

36

130

29

95

18

6

St rlvire tn lungul Ii hrclor (eg. 1.) Ga. 100 130 110 80 120 155 130 95

-------"------'---=---'------1--- --- -- --- --- --- -- -- -

50

40

25

30

60

48

30

Furlccurc ill Iuug.il Iihrclur provcnlnd din iucovo: ere

_:::i_t_l'_i\_·i_J'(_'_S_'l_I>_';__:a_i_b_i' ~ ~~~ ~ ~~ ~ ~

7

9

10

11

10

45

16

75

Alte speci i se aslmileaza dupa cum urmeaza : pinul silvestru eu raslnoasele,

salclmul eu stejarul.

Irasinul si ulmul cu Iagul,

salcia si auinul uegru ell plopul.

OBSERVATIE.

13

60

1

Forfecare in p lanul f rbrelor, long tudrnala,

avind "i 0 component a transvcrsala

la tmblnart eu crest.are lateral a, cu lungtrnca de forfecare luata in ealcul maximum 5b (fig. 13)

a) pentru unghi ul de Imbinare 'X < 30' 'ra" 5 8 7 4 6 10 8 5

b) pentru 'X~30' 'ra:. 3 5 4 2 4 6 5 3

--I~-=--------------I--=:"" -- -- -- ---- -- ----

Ln c o v o i u rc Goi 1001;;0110 80120 15:::; 130 !J5

---------~------------- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

Co mpreshme norrnala pe fibre Gael

---'-------"-----------1---'"-- -- --- --- --- --- --- --- --

S l r i vire uorruala pe fibre

0) Necond it ionata

C£) Pe oricc suprafata de contact (fig, 2,:3) [1) In crestari lateralc (fig, 6)

b) Conditfonata (pe suprafct e de strivlre limitate peutru ealeul)

<X) Pe plese de rezernare (fig. 4 sau 5) eu condi ti ile a > li ~i a > 10 em

[-:') Pe peue prisruatlce eu fibrele ase-

zatc normal pe fibrele elementelor unbinate (fig. 7)

't) la transml teri froutale (fig. 8)

0) pc suprafetcle de rcazem ale constructrilor de lenin (rg. 9)

------------_-------I--- --- --- --- --- --- --- --- ---

cras! 15 30 24 15 18 36 29 18

-- -- -- -- ---- -- ----

'rai 20 32 26 16 24 38 31 19

----------------I-.::.:_ ---- -- -- -- -- ----

Forlccare in planul Iibrelor:

a) Iongitudtnala

la trnb i nari cu prag eu erestare frontala, cu lung mea de forfeeare Iuata ill calcul max.inurn 10 he ~i maximum 2 h (fig. 10) la prue pr.smuttce eu fibrele asezate

in acceast directie eu fibrele elernentelor imbinate (fg. 11)

b) transversala la pene pr.smatice eu fibrele asczate

normal pc d irect!a f ibrelor pieselor

il]1l>i, a c (rg. '/) ";~ 5 8 7 4 6 10 8 5

-~------'--=------------- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

8

12

55

19

90

16

70

10

45

36

ra.~ a

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

4.1.3. Hezi:-tentcle admisib ilc din tabelu l 1 1'0 YOI' Ina la d.imensionareu elclllelltekr at.unci cind ruatcr ialul din care I'C exccuta corespundo catcgoriei 111 care sint rncadru.tc clement.ole

confor m S'l'AS S57 -67. In cazu I III care elementul este iuondra.t intr-o catcgor io 1'11])( l'ioara

calitatii efect.ive folosite a uiaterlalului, rez istontcle udmisib ile 8C YU reduce cu 15(/;)'

4;.1.3. Pentru constructii pcrrnanente, 111 cond itii spcclulc de lucru, rez istentclc udmisibile stabilito conform peL -1.1.1 ~i J.1.3 se rcduo cn:

15 % pentru construct.ii sau pi:il'!i de construot.ie StlPUKe uurez irii ~i mcarii attcl'Jl:~tive,

25 % peutru coustruct.ii san purp de constructie care stan permanent san timp indelungat suo apa.

4.1.4. Pentru cofraje si schele (exclusiv cele Iolosito la executia het.oun Iu i vibru.t) l'tzidmltole udmisibile l'rC\'azute ill tabelul 1 pontru oonstruet.ii pro v izurii I'C YOl' lllajor:.t cu :JiJ %.

4.1.5. Peutru i poteza n ~i III de culcul rCLI istcutele adiu isib ilc din tuhclul 1 se \01' iuujura en :':0% respectiv cu 40%.

4.1.6. Rez.isrcntcle ad misibile ale pieselor curbe se stabileso pr in lnmult irea rcz istcntelor admisibile diu tubelu l 1 en un coeticient de redncere ~ determinat in Iunct.ie de raportul Ria, (R - r:lilH de ourbura a. piesei eurbe, a - grosi rnea sctudurii, dulapului san a gl'iuzii pc d ircct.iu raxci). Vulorile coeficientnlu ~ se dan in tubelul 3.

1'al)('lul 2

Observa] ii

Coef icientul [3 In funct.ie de:
FeIul solicitiirii
Itaporlul inti n- compre-
ut« siunc ~i
dere tucovo-
iere
12:3 0,5 0.7
I;j() n.1i 0.8
---
175 0,7 0,9
~~OU o.s 1,U
----
2;iU o.s 1,0
>300 1,00 1,0 1. Pintru valori lutermediurc ale raportului Ria valoarr-u codie"'1\tului de rcduccrt- se va calcula p ri n interpo lure lluiura

2. Rezf stente!e Ia strivire ~i forfecare nu se reduc

4.1.7. Pentrn Kee1;nlllile grlnz ilcr ecarrste en lllizga, (Iura muchii vii), neslabite 111'm elicrt.ari, ]1'Oe1l111 ~i Ia. grmz ilc oompuse ell sect iuni dreptunghiu lare, en dimensiunile la tur ilor cleineutelor oomponenro de eel put.iu 15 CUl, rez istentele admisib ile la incovoicrc ~i courpresiune in lnngul Iibrclor se vor majora cu 15 %.

4.1.8. La gr inz ilo compuse sol idar izate en pene prismatice, rez istentele admtsibile la furfccare ale grinzii intre pene stab ilite conform tabclulu i 1 pet. 9a se vrr reduce eu:

15% la grinz i cu pene transversale (fig. 7), 30~o la grinz i en pene longitud inalo (fig. 11).

4.1.!J. La gr inz ile de lcgi:itura, peste strlpi (cosoroabo snu babe) san "lib ;;;j,ljjli (t..llJli) a.onlo nude (ldol'lIlatia provocata de strivire 1111 inf'luenteaza sistemul static, rcz istenta nd misib ilu la str ivire so poato Ina conform tabelului 1 (pet. 7 str iviro sub sa.iba ).

4.1.10. Rcz istentele udmisibile Ia strivire Gas&; , dud forta. de coiupresiune face uu unghi o: ell dircctia fibrclor (fig. 10), se deterruina cu rcla.tiu :

(Jas

(Jus &; = ---:------~--

1 + (~. -1)1iiIl3 IX

<las .L

san eu ajutorul diagramelor din fig. 14.

(1)

1 I

·f



t

Pag. 9

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

4.1 J 1. Pentrn enlculul doformn.ti ilor elastiee ale cle mcntelor din lemn en seethme simpli'i, san compnsa ae VOl' toloai modulele de elasticitatc E (Young) ~i de elasuicitare transversal G. Valorile acestor module (E ~i G) determinate pentru umiditatea ~ standard a Iemnului (15%) flint date in tabelul 3.

l\[odul de clnst iclt.al.e E (daN/cIll2)

l\lodlllul Ill' elast ici t n l o transversal

c (llaNjcI1I2)

Specla mutcria lu lu i Icmnos

perpendicular pc d.rect!a f ihrc-lor F

'1

para lel ell d.rect ia fibrelor

Ell

100000

3000

" 000

10000

Fo inase

12" 000

6000

4.1.12. Pentru clemente de construct.ii din lemn en um iditate mai mare <1n U;~<I' modn lele de elasticitate determinate conform STAS 336-67 san STAS 337-G7 se VOl' rccalcu l» pentru um iditatea norma.la de 15 %.

4.2. Elementele portanto ~i de imb inare realizate din otcl normal (OIl - 37).

4.2.1. Roz istentele ad miaib ilo ale elementelor portante rcnIizatc din otol (rliagona.lo montanti , talpi inferioare ale fermelor, tiranti etc.) cit ~i a celor de hub innre, innadiro ~i prindere (snruburi, dorrmri otc.) so ian confr.rrn RTAS 763-71.

Fi,g. 1 Fig, 2
t
,
, l-
i ,
{ {



b a
Fi,~. 3 Fig. 4 Fig. 6

Fig. 5

pag. 10

Fig. 7

Fig. 6

....

J

STAS 856-71

CONSTRUCT" DE lEMN - Prescriptil pentru proiectare

Fig. 9

r I

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

Pag. 11

-

'fRO
110
f.,' 100
~
90
.~
,~ 80
R
~
~ ~ 70
~ Go
~
.~ 50
-,
{
~ 40
~
~ 30
~'
~ 20
.~
~
~ /0
0 CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856·71

. If = lungil11e~ Ie jor/uiiI'e

N

Fig. 13


~ t.... ,~/ru conu!/uc;!;/ p,-Otli20/"1i" ,,/ OV.t'/jd/·~
1"\ ~ i'l I I
1\1\ ~nl/"", t:~n,dl''''C/'/ dt!"~;,;/;j;t
"~
~ Ix' 1\
"" ~ \\
r\ '\. 1\ ,J1l';"v//"~"oeopode Ch7 ;'H'9imI!'J
V In d1€'/"IJI'I~;;"'o/?loi~ ,.st'/a PPr?4'
\ \ }
1-. ' , V 1)(,.Il'lv,re pe 7'00;'''' .r"'prOj'"O!4
1\ ~\ ·ft· //? clrlf'l'lti,,' ie7/eI"Q/""
\ Iv 1\
; \ '\
-. I-- . .\ 1"'- 1\ \ J'ldlllrt!" .$t.JC .,U:1IbI!'J
I\. 1'\ W
\ \ r-, _~i
I\. I"\, r- - - -
!\. r'-.. t-, """ r-::.. - ._j
r-, '" r-...... -... F""
r-, I'--. r= F'""
1'--- l-
t-. !"- .30 26

18 16

«a 20 .30 40 50 Go 70 80 90 tlnt;hlul df' ..r11'1i;Ii-e 0(' in 9/'ode.

Fig. 14

Pag .. 12

STAS 856-71

'CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

5. DIRPOZITII GENRRALE PENTRU PROIECTAR,RA ~I CA LCTTIjUTJ CONSTRUCTIILOR DE LEMN

5.1. Acliuni in eonstruetfl ~i grupal'eaactiunilol' care solicHil, eons trnetiile

5.1.1. Pentrn calculele eonstructiilor de lemn, en execptin, elementelor ~arp.mtei ('l,stHcnh!., capriori ~i pene) se iau in eonsiderare gruparile de ineareari stabrlite in STAS 7G3/1-71.

5.1.2. Elementele sarpante! (aRteren,Ia, capricrr ~j pane) se eaJcnleaza pentru urrnatoarele aettuni (lncarcari):

a) Greutatea proprio ~i incarcarea en zapada,

b) Greutatea proprie, presiunea vintulni ~i - jumatate din 'inearearea eu Z[lPll.l1:l,

c) Greutatea proprio ~i 0 forta concentrata de 80 daN (un om en uneltele sa.Ie).

OBSERVATIE. - Daca distant a rllntre axcle sclndur i lor IIU d(']la~r$tc 15 em, se eons:rl(']':' eli for!a cnncontratil. se distrlbuie Ia dona sctnduri , iar dacii disl.an l.a cste mai mare de 15 em, Iortn concentrata se dstrfbuie Ia 0 slngura scindura. In cazul a dona strat uri de sctndur l suprapuse (unul de uzura ~i unul de reztstenta) sau in cazul unui strat de sctnduri care este solidarizat en rigle transversale, S'e considera ea fort a concentratii se d ist.r lbu ie pe 0 liitimc de 50 em.

5.1.3. Pod ina de rez istenta a astereli i se calculeaza la actiunile de lit pet, 5.1.2 ca grinda simplu rezemata.

5.2. Reguli generale de proier·tare

5.2.1. IJa proiectarea conatruet.iilor de lemn so vor adopta masuri ~i xolnt.i i conxtrnct.ive, conform STAB 2920-67, care sa duoa la 0 buna conservare a materialulu i foloxit ,

5.2.2. Se VOl' lua masur i ea elementele de lemn sa fie ferite de temperaturi ridicat.e.Do accea temperatura maxima, a med iulu i lnconjurator, in care pot f i oxploatate constructi ilc de lomn se Ii rniteaza 1:1 55"(1.

5.2.3. Daea materialul lemnos are 0 umiditate mare ~i pe santier nu exiRj~I, posib il iraton de a-I ueca in timp util, se vor adopta sisteme constructive la care usoarea natllral(L a construcuei nu provoaca deformatil periculoase sau sporirea eforturrlor nnitare,

5.2.4. Sistemul construetrv se va alege astfel inctt sa perrnita 0 execuue ~i 0 mon taro lI?ofll'i1.. In acest scop se va folosi nn numar cit mai redus de sectiuni diterite de ellereMm (1':11'11. n, sport ins a consumul de material). De asemeni so VOl' prefera clemente de constructi i «e ke pot rea.liza in atel iere ~i fabriei , ram mind pentru santier doar operat ir, de montnre.

5.2.5. Pentru adoptarea unor solut ii ~i sisteme constructive cit mai corpspllm:alo:ll'l' lpotezclor de calcul se va ei'iu ta ca :

- sa se evite transmiterea acelu iasi efort cu dona san mai multo rmbinar! de clasticitate (rigiditate) diferita;

- sa se real izeze 0 r3partizare mt,iOlln,la a cfortnrilor in toate elc mentele cornponente ale unei bare eompuse solicitata la efort axial;

- la talp ile eomprimate ale fermelor Innadirile ka fie a~ezatc in apropiere de noduri.

Innadirea se va realiza prin asezaeea cap la cap a elementelor ?i prinderea acestora intro dona eclise. Eelisele VOl' avea 0 lungime de eel put in trei ori ma i mare dec it grosimea elementelor de mnadit ~i vor fi prinse en eel put in dona suruburi de fiecare parte a rostului aseaate in seetiuni diferite ale barelor ; en eel putin 4; snruburi daea se a~aza cite doua sumburi in aoeeasi seotiune transversala. Aceasta din urma prevedere se aplica la innadirca barelor late (mai late de 16 ... 20 em);

-- la elementele intinse, efortul trebuie trans mis pe cit posibil axial, pentru a evita solioitgr ile suplimentare datorita excentrtcitat.ii efortului de transmis.

5.3. Beguli generale pentru ealeul

5.3.1. Caleulul eforturilor ~! al deformat.iilor elementelor construct iilor de lemn se Yn, f:we dupa metodele stat.icii oonstruotdilor.

5.3.2. Elementele portante <lin lemn eu seotiune simpla trebuie R:! ;Jih:! nri:t net:l, (In urma seaderit sli1birilor din seetiune) de eel put in 40 c m2 ~i minimu m juma.tate din aria brut:!, a sectiunii. Grosimea sectiunil slabite trebu ie sa fie de minimum 4; em, iar a sect.iun ii brute de minimum 6 em. In eazul elementelor portante en sectiune cornpusa realizate din seinduri batute in euie incleiate, trebuie ca grosimea minima a unei piese (scindur-i) sa fie de minim



I

- pentru traveile 1 ~i <). l = lo + a
...
- pentru traveea 3 : t = 19 + 1,5 a
.!_tt .~ ~ at to et a ~I~r-
I I I· I I I
Y "' / ,/ "\
.~ 2
! I .3
"" . .
Fig. 15 •

r

Pal. 13

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

I 51 A5 856-71

2,4 em ~i sa aib{t aria sectiun ii transversale de eel put in 14 c m", Crosi mea pieselor elementelor en I'l('('.tiuuc cciupusa rncleiate, nu este limitata inferior, iar superior se rcc- " : ula sa nu depa~easea :3 ,0 c m. Daca He Iolosesc placi de furnir la reahzarea sectiunilor oompuse, grosi mea; acestora trebuie sa fie de minimum 10 mm ~i sa fie realizate din eel putin 5 straturi.

5.3.3. La ealeulul constructtilor de lemn nu se tine seams de eforturile suplimentare ce iau nastere din cauza variat.iei de temperatura, a uscarii sau umflarii lemnului,

5.3..1. Nu so va tine seam a in ca.lcul de efortul favorab il a.l Iortelor de freoare, insa se va t.ine seama de efectul defavoru.b il u.l Irecari i (dud duce Ia «rest.erea unghiului d intre d irectia efortului de str iviro ~i directia Iibrelor ~i cind determina aparitia efcrturik r suplimentare).

5.3.G. Caleulul barelor ~i a.l prinderilor acestora in noduri in cazul unor eforturi alternante, so va face pentru 1,3 ori efortul maxim (de mtindere sau compresiune) din bara, daca acesta nu provine nuinai dill zapada san vint,

G.3.1J. L,L stab ilirea desclrider i i de calcul so VOl' avea In vedere urmatoarelc :

5.3.H.I. Grinz ilc Si111p1u reaematc, care so sprijina direct pc z idar ie, se YOI' considera ea au deschlderea egahl cu lumina golulu i inajorata ell 5 %. Besemarea acestora direct pe z idarie so va face po col put-in :!o em in a~a Icl tncit s~~ uu se depa~eas('a rez istentelo admisib ile (in lernn ~i z idar ie).

5.3.G.2. Grinzile simplu rezemate, care se sprijina pe sttlpi sau grinzi de lemn, se vor considera Cit au 0 desehidere egala cu distanta dintre axe le pieselor de reaemare.

5.3.6.3. Deschiderile grinz ilor continui se VOl' considera egale eu distantele dintre axele reazemolor.

In eazul grinzilor cu contrafise (fig. 15), deschiderea (l) co se ia in considerare in ca.lcu l vu fi:

5,3.6.4. Deschtderile de calcul alepodinilor eontinui {care secalculeaza conform pet. 5.1.3 C:1 gr inz i simplu rezemate) se YOI' considers egale cu lumina dintre reazeme, sporita eu 10 em, 1n8:1 cel mult distanta dintre axele reaaemelor.

5.3.7. La grinz ile incovoiate trebuie evitate slabirile fibrelor marginale in .zone1e de solicitare maxima. Adindm€a maxima admisa pentru chertarea zonei Intinse a elementelor care transmit reactiunea la reazeme "(fig. ] 6 )este Iimitata de urmatoarele . conditii :

J)

R

--:;>5 daN/cm2

b· h

R

-- =3 daN/cm'.!

b·h

R

--<2 daNjc1l12

b·h

a = 0,5 h

a = 0,1 h

a = 0,25 h

in care:

R - reactiunea pc reaze 111, in daN;

b ~i h. - lat.imea ~i inalt imea sectiunii, in em

Pag. 14

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

Fig. 16

Pentru valor i intcrmediare ale raportului R/b'h a se va determina prin interpolare Iiuiara

II)

h :>18 cm

a = 0,3 h

12 < h <18 cm

a = 0,4 h

h -: 12 e m

a = 0,5 h

fSe va adopta valoarea minima a lui a rezultata din conditiile I §i II. 5.3.8. Lungimea portiunilor taiate (fig. 16) trebuie sa indeplineaeca condit.iile :

c>h

Se recomanda ca taierea sa nu fe faca in unghi drept, ci oblic (fig. 16, linia punctata). In cazul ctnd in apropierea rezemelor sint forte concentrate mari se interzice executarea chertar' ilor.

5.3.9. Pentru stabilirea sistemului geometric al fermelor §i al grinzilor de lemn eu perete plin, se recomanda ca inaltimea acestora h-« (distanta maxima intre axele celor doua talpi) sa se determine pe baza rapoartelor :

1

h-« = - l pentru ferme dreptunghiulare sau poligonale

6

h-« = (_!_ -..!_) l pentru ferme triunghiulare 45'

h-« = (~ - ~) l pentru grinzi de lemn cu perete plin,

in care :

l deschiderea de caleul

5.3.10. Barele fermei VOl' fi centrate dupa schema stat.ica respectiva. Acolo unde din eonsiderente de ordin constructiv, nu se poate evita 0 prindere excentrica, se va tine seama in calcul de solicitarile suplimentare.

5.3.11. Sagetile calculate ale elementelor incovoiate, determinate pe baza incarcarilcI' in oonatructit fara apliearea eoefioientilor dinamici, EaU de oboseala luind in considerare sectiunea bruta a elementelor, nu vor depa§i valorile sagetdlor admisibile date in tabelul 4. In caloul nu Be considera deformatiile elastice sau permanente ale imbinarflor

...

._

, -,

Pa,. 15

STAS 856·71

CONSTRUql1 DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

Tabelul 4

Valoarea sagetllor adrnisibile (fa) in functie de deschiderea (I) pentru

elementele constructltlor de lemn cu caracter:

Nt'. crt.

Denumirea elernentelor de constructi i

Provizoriu ~i auxillar

Definitiv

Grinzile cai lor de tulare pentru poduri rulante manuale ~i pentru gtinz l rulante

Grinzile cai lor de rulare pentru eiirueioare rulante Grinzile secundare ale platformelor industriale clnd

nu sust in liuii Icrate san utilaje care produc vihratf i Grinzile planseclor dintrc ct.aje

Grlnz i lc acoperi su lu i ~i p lanseelor poduri lor :

- Ierme din clcuu-nt e eu sectiune unitara sau compusa , cu exccpt ia eelor batutc ill euie

- terrne din clemente suhtirI hatute in euie Elernentele sarpantcl , perct i lor ';ii hrmlnatorulul : pene ~i caprtori

astereala

doliile acoperrsului

r ig le s i st tlpisori in p lanul peretrlor sprosuri Ie geamuri lor

1/500 1/-100

1/500 1/400

1/250 1/250

1/250 1/200

,.

1/600 1/100

1/'jOO l/-toO

6

1/200 1/150 1/400 1/300 1/200

//150 1/150 1/300 1/250 1/200

5.3.e. Se reoomanda ca grinz ile cu seotiunea compusa, solicitate la incovoiere aimpla sa se execute cu 0 contrasageata egala cu sageata produsa de incardtrile permanente plus [umatate din actiunile teinporare de Inngi1 durata cu aplicare intermitenta.

5.3.13. Fermele de care nu este suspendat tavanul, se VOl' executa cu 0 contrasageata de minimum l!~OO, iar cele care suporta ~i tavanul , se VOl' executa ell 0 contrasageata conform pct. ;-;,3.1:'!.

5.3.14. La sistemele static nedeterminate este necesara 0 verificare a eforturilor ~i a deformatiei structur ii in ipoteza deformat.iei imbinaeilor cu valorile din tabelul 5.

Tahelul 5

Deforrnat ia tmblnarilor (111111)

Trpul imhi nari i

Observat.ii



Imbinarl eu praguri sau innadi ri cap la cap

Valori le acestor deforrnati i corespund ipotezei ca in elernentele imbiniirii se realizeaza eforturi unitare egale eu r ezistcnte le adm isibi le. Pentru erorturi mat mici se vor reduce valo r i le defo rmat itlor in aceeast propor tie

1,5

Imliinari eu tije cil i ndrice

2,0

Imbinari eu pene de orice Iel

3,0

Imbinart eu clotur! 4,0

La sistemele static determinate, cu deschderi mai mari de 15' m ~i cu tnalti mi mai mici decit cele prevazute la pct. 5.3.9 se VOl' verifica numai sagetile :pe baza . deformat.iilor

imbinarilor date m rtabelul 5'.- .

5.3.15. Eforturile unitare calculate, nu trebuie sa difere de rezistentele admisibile, corespunzatoare ipotezei de oaloul, decit cu 3 % in plus sau 5 % in minus, dacaelementul de construetie nu trebuie dimensionat constructiv.

5.4. Lungimi de flambaj §i eoefielenti de zveltete limita

5.4.1. Lungimile de flambaj (It) ale barelor cu seetiune simpla, solicitate la compresiune, se iau din tabelul 6 in Iunctie de modul de rezemare la eapete ~i intermediar.

Pag , 16

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

Tabclul 6

Modul de rezemare ~i lneareare

Bare cu sectiune simplii comprimate axial

Lungl mea de f1ambaj If

0,65 I

21

0,8 I

Zabrele

5.4.2. Lungimile de flambaj (l,) ale barelor grinzilor en zabrele se ian conform tabelelor 7 ~i 8.

Tabelul 7

Grinzi cu zabre le simple
Schema g"inzii I Directia de flambaj I Lungimea de f larnhaj (If ) a elcmentelor
talpa I diagonale s! montan].i
~~ In planul grinzii I I
~Ve
transversal planului grinzii II I
'Y' .--
In care: I lungimea elementului Intre nodurile teoretice de la capetele ;
II distanta tntre nodurile fixate Impotriva deplasiirii elementului transversal planului grinzii Tabelul tl

tncrucisate ~i prinse Intre ele In punctul de intersectlc

Lungirnea de f1ambaj if a dlagonalelor

Schema grinzii

Na< 0

Na= 0

0,8

Nl efortul la compresiune In bara ce se calculeaza la fIambaj;

N2 efortul In contra diagonalli. Valorile pozitive repreztnta Intinderi, cele negative cornpresluni. NIl ~i INsl valorile absolute ale eforturilor N1 ~i Na

In care:

Dlrectia de flambaj I Rclatii Intre Nl ~i Na I

In planuI normalpe planul grinzii in cazul 1------- ....... ---1------....:...------1

clnd : Na> 0; INII ~ INal

In planul grinzi i

,~

0,8

CONSTRUqll DE LEMN - Prescriplii pentru proiectar.

STAS858·71

5.4.3. Lungimile de flambaj in planul eadrului pentru stilpi cu sectiune constanta, se iau egale eu de 2 ori lungimea reala a sttlpului (l, = 275), La stilpii eu seetiune vartabtla in trepte (eu 0 singurg treapta), lungimea de flambaj se ealeuleasa separat pentru fiecare parte a stilpului. Pentru partea superioara a stflpului, lungimea de flambaj se poate Ina egaUt eu lungimea ei reala daoa eapatu] superior al acesteia este tmptedicat sa se deplaseze (rezemind pe eontravtntuiri longitudinale, aooperis rigid etc). In caz eontrar, lungimile de Ilambaj pentru ambele par~i se vor lua de 2 ori lung! mile reale ale partilor stilpului.

5.4.4. Lungimile de flambaj ale stilpilor in plan normal pe planul cadrului se vor Ina egale en distanta dintre legaturile care tmpiediea deplasarea in aeeasta direetie.

5.4.5. Coeficient.ii de zveltete (x) ai elementelor eomprimate, nn vor depasi valoarea maxima admisib ila (Aa) din tabelul 9.

Denumirea elementelor

Tabelul 9
Coeficientul de zveltete
maxim adrnis ()'d)
pentru:
Constructlt Construct! I
definitive provlzortl ~I
auxillare
150 175
175 200
120 150
150 175
200 200 Nr. crt.

1

La grinzi cu zabrele sl arce:

tatpl, diagonale ~i montatl de reazem

- celelaJte elemente

2 Stllpi principali

SttJpi secundari (pentru peretl, supralumlnatoare, etc.) ~i zilbrelele stllpilor cu sectlune cornpusa

3 Contravtntuirl

6. CALCULUL BARELOR DE LEMN CU SEC,{,IUNE SIMPLA

6.1.

Bare supuse Ia intindere axiala

Barele snpuse 131 un efort de tntindere axiala (N,) se verifica eu formula:

N,

a =-- <aal An ~

( 2).

In care:

An aria sectiunii nete a barei: slabirile existente pe 0 portiune de maximum 20 em masnrata in lungul barei se considera in aoeeasi sectiune transversala a barei

6.2. Bare sup use la eompresiune axiala

Barele supuse la compresiune axiala se verifica: a) la eompresiune, en relatia :

in care:

An se ia conform pet. 6.1. Ne efortul de eompresiune

b) la stabifitatea elastica. cu relatia :

PII. 17

(3)

Page 18

STAS 856-71

CONSTRUCT" DE LEMN - Prescriptll pentru proiectare

in care:

tp coeficientul de flambaj minim al barei care se da in tabelullO, in functie de "max sau se ealeuleaza eu relatia :

tp = 1 _ 0,8 (_,,_)2 100

3100 tp=-,,2

A aria sectiunti de calcul a barei

pentru A -: 75 ) pentru ,,> 75

Tabelul 10

o 1,000

10 0,992

20 0,968

o

1

1,000 0,990 0,965

30 0,928

40 0,872

50 0,800

0,923 0,866 0,792

60 0,712

70 0,608

80 0,484

90 0,383

100 0,310

110 0,256

120 0,215

130 0,183

140 0,158

150 0,138

160 0,121

170 0,107

180 0,096

190 0,086

200 0,077

0,702 0,597 0,472

1,000 0,988 0,961

0,918 0,859 0,784

0,693 0,585 0,461

2

3

0,999 0,986 0,958

0,913 0,852 0,775

0.G82 0,5'74 0,450

0,374 0,30·1 0,252

0,366 0,298 0,248

0,358 0,292 0,243

0,212 0,181 0,1,,6

0,208 0,178 0,154

0,205 0,175 0,152

0,136 0,120 0,106

0,134 0,118 0,105

0,095 0,085

0,094 0,084

4

0,999 O,()84 0,9.51

0,091 0,081

5

6

0,997 0,979 0,946

7

0,096 0,977 0,942

0,896 0,831 0,749

0,891 0,823 0,740

0,651 0,537 0,419

0,336 0,276 0,230

0,329 0,271 0,226

0,641 0,523 0,409

0,672 0,562 0,439

0,662 0,.550 0,429

0,201 0,172 0.1-19

0.131 0,115 0,102

0,092 0,082

0,129 0,114 0,101

0,908 0,845 0,767

0,998 0,982 0,950

0,902 0,838 0,758

0,196 0,167 0,145

0,127 0,112 0,100

0,090 0,081

0,193 0,165 0,143

0,126 0,111 0,099

0,089 0,080

0,995 0,974 (1.937

0,630 0,509 0,400

0,323 0,266 0,223

0,180 0,163 0,141

0,12;' (1,110 0,098

0,088 0,079

8

0,885 0,816 0,731

9

0,993 0,971 0,933

0,878 0,808 0,722

0,619 0,496 0,391

0,316 0,261 0,219

0,186 O,1GO 0.140

0,132 0,117 0,104

0,093 0,083

0,351 0,287 0,239

0,343 0,281 0,234

0,198 0,170 0,147

0,123 0,109 0,097

0,087 0,078

Notind en .Ab ~i An aria bruta respectiv nets ale sectiunii celei mai solicitate, se

va tine seama de:

pentru sectiuni fara sHibiri san eu slabiri care nn ies la margine ~i la care aria alabirilor' nu depaseste 25% din seetiunea bruta se considera A = Ab;

pentru seotiuni eu slabir! care nu ies la margine dar la care aria s1i1bi-

rilor depa~e~te 25 % din seetiunea bruta, se considera zl = _!_ An

3

pentru sectiuni eu slabiri simetrice care ies la margine se considera A = An

Cind slabirile ce ies la margine siut nesimetrice, bara se calculeaea Ia compresiune excentrica.

c) la conditia de rigiditate [zveltete) lungimea de zveltete nu trebu ie sa dopaseasca valorile admisibile de Ia pet. 5.4.5.

6.3. EIemente solieitate Ia incovoiere

6.3.1. Elementele supuse la incovoiere se verifica eu relatia : la ineovoiere

la forta taietoare

M

cr =-<:Ciai

Wn

T·S

-r=--<-r.2i b ·1

(5)

(6 )

(7)

")

CONSTRUqll DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

Pal. 19

(9)

in care:

W n modulul de rezisten~a net pentru punctul ~i sectiunea cea mai solieitata a grinz li, I momentul de inertie brut al sectiunii in raport cu axa prineipala de inertie per-

pendiculara pe planul de act iune al soltcitarilor,

S momentul static in raport cu aceeasi axa a ariei care aluneea,

M momentul incovoietor in sectiunea cea mai solteitata la incovoiere, T for~a taietoal'e in sectiunea cea mai solteitata la Iuneeare,

-r efortul unital' de lunecare in dreptul planului determinat de axa neutra, in sectiunea cea mai solicitata,

b la~imea sect.iunii in planul in care se caleuleaza efortul

6.3.2. Elementele solicitate la inoovoiere oblica se verifica cu relat.ia : u, Mil

a = -- + ---< aai (8)

Wxn Wyn

MJ) ~i My reprez inta componentele momentului incovoietor eorespunzatoare axelor principale aJ - aJ ~i Y - Y

Wxn ~i Wllnreprezinta modulele de rezistenta in raport cu aceleaai axe eorespnnzatoare pnnctulni celui mai solicitat care trebnie verificat.

6.3.3. La elementele tncovoiate se verifica in mod obligatoriu ~i conditia de rigiditate (sageata) ou relatia :

t-:t.

in care:

fa sageata admisibila conform tabelului 4.

in eazu l incovoierii oblice sageata elastica se calculeasa tnsumind vectorial sage~ile de pe cele dona directi i principale:

6.4. Elemente solicitate la intindere ~i Ineovalere

6.4.1. Elementele supuse la intindere axiala ~i ineovoiere se verifica cu relat.ia : s, M aa!

a =- +_. - <aal

A.n W n aa;

in care:

N, Iorta axia.la de intindere, ],1 momentul incovoietor

WIl modulul de reaistenta al sectiunii nete celei mai solicitate, aat rezistenta admisibila la intindere,

aai rezistenta admisib ila Ia incovoiere.

6.5. Elemente solieitate la eompreslune sl tneovolere se vermeil la :

a) Oonditia de rez istenta (in planul de aetiune al momentului incovoietor) eu relatia :

s. M

a = -+-- -< aae

An ~Wll

in care:

~ = coeficient ce se determina cu relat.ia :

)...2 a

~=l ._c

3100 aae

All aria seot.iunii nete, a seot.iuni i celei mai solicitate a barei ,

N; ~i M Iorta axiala ~i momentul incovoietor din sectiunea menttonata,

CJae resistenta admisibila la compresiune,

(10)

(11)

(12)

(13)

C1 = Nc + J1I

CPA W

in care: ':t

Pag.20

STAS 85'3-71

CONSTRUqll DE LEMN -Pr.,scriptii pentru proiectare

W n modulul de reslstenta,

A. eoefieientul de zveltete al barei in raport eu axa principala de inertie (x - x) corespunzatoare sollcitarti de mcovolere,

C1Q efortul unitar de compresiune calculat cu aria sect.iuni i brute (Ad;

Nc

0",=-

Ab

Pentru excentricitat.i relative mici _e_, ce au valoarea sub valoarea 0,1 se aplica WIA

(14)

formula:

(15 )

e = MINe

cP coeficientul de flambaj in raport cu axa (x - x); W modulul de resistenta al sectiunii brute;

A aria sectiunii de ealeul la flambaj conform pct. 6.2. b

b) Conditia de stabilitate a barei in plan" normal pe planul IncoYoierii se verifica eu relat ia :

in care:

A aria seot.iunii de caleul confor-m ret. G.2. b,

CPy coeficientul de flambaj in raport en axa y - ~/ (ncrmalit pc axn x - x).

c) Verificarea la forfecare a elementelor solicitate la compresiune cn incovoiere so face cu relatia (7) in care forta taietoarc T so inloouieste eu:

T'= T ~

(17)

in care:

T forta t.aietoare a barei supuse numa.i Ia incovoierc, 1; eoefieient determinat ell relatift (13)

7. eALCUI~UL BARELOR COMPUSE

7.1. Definirea barelor compuse ~i prfnelplul de ealeul

7.1.1. Barele compuse se alcatuiese din dona san mai multo clemente (scindur i, dulap i, rigle, grinzi) solidarizate longitudinal tntre ele prin diferite procedee de lmb inare.

7.1.2. La calculul barelor compuse se tine seama de deformarea elementelor de solidarizare.

7.2. Bare compuse solicitate la intindere axlala

Barele compuse supuse la un efort de intindere axiala (Nt) se verifica aplicind relatia (2) fiecarui element component actionat la capete. Forta N, se repart izeaza fieciiru i element proportional eu sectiunea bruta.

7.3. Bare compuse solicitate Ia eompresiune axlala

7.3.1. Barele compuse supuse 1a un efort de compresiune axiala se pot realiza sub forma de: bare pachet (fig. 17 a) la care toate elementele sint act.ionate la extre-

mitat.i : ,

bare cu fururi continue (fig. 17 b) si bare en ecl ise cominne (fig. ] 7 e) ill care nurnai elementele principa.le sint legate de structura de rez istenta ~i stnt actionate 1a extremitat.i. Fururile §i eclisele continue nu sint legate ~i niei actionate Ia extre mitat.i, mareso rigiditatea barei ~i constituie ekmentele secundare ;

'j

1

j

i

~I ).

,

Pag. 21

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiedare

I ST AS 856-71

(18)

,r

- bare eu fururi seurte (fig. 17 d) 131 care elementele principale flInt asezate 131 oareeare distanta unul fafa de altul ~i asamblate intre cIe prin fururi scurte si izolate ;

bare eu zabrele (fig. 17 e) ;

bare ell perete p lin (fig. 17 f) 131 care elementele prinoipale sint asamblate intre ele priutr-un perote din doua straturi de scinduri.

t. .

:~ =lli r-
r-
1- ~-~

-~ ~~
~.~ -[
1m m
IW m
'" &I'
m =ID 1

1 I , t r r t t Nc t t t t #c t Nc

~ L-.r-:-:--J

! Nc f tic tlY'c

!T'~l~1 mj~fut;r!f

<1/ 6) C) d) e; f)

Fig. 17

rvc .Nc

a)TT0 b)~ l I

7.3.2. Calculul barelor compuse solicitate 131 compresiune axiala 7.3.:!.1. Caleulul barelor pachet (fig. 17 a).

a) Verifiearea barelor pachet in raport cu axa (l) - (l) normala pe rosturi, se face eu relat.ia :

in care:

'Pz eoeficientul de flambaj 311 barei care se calculeasa cu relapie (5) in functie de coeficientul de zveltete I.x (oalculat in raport eu axa (l) - (l) pentru tntreaga sectiune),

A aria bruta a intregii sectiuni transversale a baret Slabirile trebuie sa fie mai mici de 1/4 A.

STAS 856.71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

b) Verifioarea barelor pachet in raport Cll axa y - y para lela cu rosturile se face ~inind seama de deforrnapia elementelor de nnbinare, cu relat.ia :

(19)

in care:

A conform pet. 7.3.2.1,

<il1l conform relat iei (5) in functie de coeficientul de zveltete echivalent Ayt care se stab ileste cu relat ia :

in care:

Ay = ~fY reprez inta coefieientul de zveltet.e al barei stabilit pe baza momentului de inerj.ie Iy

~i a ariei intregii seetiuni a barei.

!1. coeficient de majorare a lungimii de zveltete al barei compuse care se stahileste cu relapia :

(21)

in care:

b dimensiunea sectiunii transversale a barei, para lela cu rosturile, in em; k dimensiunea sectiunii in sens perpendicular pe rosturi, in cm;

l, lungimea de flambaj a barei in m ;

r numarul rosturilor de-a lungul carom elementele de imbinare deformindu-se pot permite lunecarea reciproea a elementelor componente ale barei. In tabelul 11 se da numarul de rosturi pentru diferite sectiuni de bare in raport cu axa fata de care se face ealculul la flambaj ;

ne numarul efectiv de sect.iuni de forfecare distribuit pe 1 m lungime a barei in fiecare rost;

k coeficient de calcul ce se ia din tabelul 12;

nm = kb numarul mini m de sectiuni de forfecare ale elementelor de tmbinare, pe metrul de lungime al unui rost;

k, = ~ raportul dintre numarul efectiv ~i numarul minim de sectiuni nm care pe un rost.

Valorile k; ~i k sint date in tabelul 12.

Pentru ealcule, rela:~ia (21) se mai poate scrie :

Vf. ·h~·r 1 !1.= 1+-.-

...... ... lr k,

de forfe-

(22)

TabeluI 11

y_ 11 IY~ .. 11. 8:' ~ IY
~~~ ~IV~ ~~~% . ~W~ .,
Tipul 2: ~x ,{ 'l ~ x l(~ jIIl~~ ,,~ ~~rl x K~~f)(t
secttunii - ~I!\~ "'"~h ..;..'
~ ~~ ~~~ ~~~t% ~~
Iy Iy ... / .. I) IJ Y 11
Numiirul de 2 2 2 2 2 2 2
rosturi (r) ;:"
6,
pentru calcu- Ii
Iul in raport Ii 0 0 2 2 0 0 2
eu axa ; '.
- ,

, r>

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

Tijele eilindrice se a~aza in rinduri transversale respecbind distantele prevasute la pct. 8.5.2.2.

Distanta maxima intre doua rlnduri transversale invecinate nu trebuie sa. intreaci:l. de 7 ori groslmea elementului celui mai subtlre din parchet, pentru a evita pierderea stabilitatii unui element izolat. Imbinarlle aloatuite rational ~i economic pot avea k, = 2 ... 4. Daca necesitatdle tmbinari i sau sortimentelor de care se dispune pentru elementele fie lemn sau pentru tija, impun, se poate lua ke > 4, respectind dispoz it.iile constructive aratate mai sus.

Pentru barele dimensionate oonstructiv se poate Iua k, = 0,5.

Tabelul 12

Coeficientul ke pentru:

Coeficientul k pentru:

NI'. crt.

. I Cornpreslune . I Compresiune

Comprcslunc ~i tncovoiere Comprcslune ~i tncovolere

Fclul lcgaturi lur

1 Cui e O,J 1,0 1 1
10 d2 5 d2
2 Dornuri ~i suruburl de 0,5 1,0 1 1
otel 3 d2 1,5 d2
., Dornuri de stejar 1,4 2,0 1 1
.J
1.5 d d OBSERVATIE. - b (em) dimensiunea sectiumi transversale a bazei paralela eu rosturile, d (em) dlametrul tijei eilindriee.

7.3.2.2. Bare cu fururi lungi ~i bare eu eolise continue (fig. 17 b, c)

a) Verificarea barelor in raport cu axa ::v - ::v normala pe rosturi se face cu relatia (18) in care se ia A = Ap (aria elementelor principale) ~i ipx determinat in Iunetie de coeficientul

) --~

':1:-

ix

i; = VI Ipx + 0,5Isx Ap

in care:

Ipx momentul de inert ie al elementelor principale, Isx momentul de inertie al elementelor secundare,

llx lungimea de flambaj a barei eompuse in raport cu axa ::v - e.

b) Verificarea barelor in raport eu axa y - y para lela eu rosturile, se face conform

pet. 7.3.2.1 b eu precizarea ca in calculul lui Ay ~i al lui a se ia: .

in care:

Ipy ~i Isy momentele de inertie ale elementelor principale §i secundare in raport cu axa y-y

.Ap aria seetiunilor brute a elementelor principals.

7.3.2.3. Bare cu fururi scurte {fig. 17 b).

a) Verificare& barelor cu fururi scurte in raport ou axa ::v - ::v .normala pe rosturi, se face ca pentru 0 sect.iune plina, cu relatia (18) fara a se tine seama de fururi;

b) Verifiearea in raport eu axa '!J - y, paraleIa. eu rosturile, se face eu relatia (19) in care CPy se determina conform pet. ·6.2 .. b in functie de coefieientul de zvelteta echivalent ).11' care se determina cu formula:

Pag. 23

(24)

(25)

Pag. 24

STAS 856·71

CONSTRUCTII DG LEMN - Prescriptii pentru proiectare

(26)

in care:

m numarul de elemente componente;

Al coeficientul de zveltete al unui element izolat dat de relat ia :

Al = ~ in care: II distants intre dona fururi scurte; ~1

i, raza de giratie a secthmii unui element izolat in raport cu axa 1 - 1 din (fig. 17 d)

OBSERVATIE. - In cazul clnd sectiunea compusa solicitata la compresiune are un numar mic de Iegaturt sau are 0 lungirne redusa, atunci se va determina atit coeficientui )'11 (asa cum s-a aratat ) cit si coeficientui AIIO (net inlnd seama de legaturi ~i presupuntnd ca fiecare element lucreaza independent).

7.3.2.4. Bare compuse cu ziibrele (fig. 17 e) san cu perete plin (fig. 17 f).

a) Verifiearea ill raport eu axa (J) - (J) a barelor compuse, ell zilbreJe sau cu perete plin, se reduce la verificarea in raport cu axa (J) - (J) a unei bare cu fururi scurte. Coeficientul de zveltete a1 Iiecarei ramuri se stab ileste cu relatia (26) in care coeficientul de subprime al unui element se ia:

Al = ~1 pentru barele cu zabrele, unde II este distants dintre dona noduri consecu~

2 tive de pe aceeasi parte a barei, iar i2 este raza de giratie a unui element in raport cu axa 2 - 2 paralela cu (J) - (J) (fig. 17 e ~i 17 f).

A1 = 0 peutru barele eu perete plin.

b) Verifiearea in raport cu axa y - y, se face cu relatia (19) in care CPu se determina in functie de AliI calculat eu relatia (26), in care se introduce:

- Al = 0 pentru ambele bare cu sabrele sau cu perete plin,

- latimea b (em) care intra in expresia (21) se masoara perpendicular

pe planul zabrclelor sau a peretelui,

- numarul seetiunilor de forfecare n, reprezinta sectiunile de forfecare ale tijelor cilindrice din toate rosturile dintre zabrele sau perete ~i talpi,

- numarul rosturilor se ia r = 2.

Daca coeficientul de zveltete Al al unui element separat dintr-o bara cu zabrele comprimata centric, este mai mare decit coeficientul de zveltete echivalent At al barei intregi obligatoriu se va face vertficarea

(27)

in care:

CPl se determina conform pct. 6.2. b pentru Al (eorespunzator elementului respectiv), A aria bruta a sect iunii transversale a barei compuse,

N, forta axiala de eompresiune corespunzatoare intregii bare ..

7.4. Bare compuse solicitate Ia compresiune ~i incovoiere

7.4.1. Barele compuse solicitate la compresiune cu ineovoiere in raport cu axa y - y EC verifioa :

a) La conditia de reaistenta in planul de actiune al momentului incovoietor cu relatia. de la pet. 6.5 a, astfel:

(28)

in cape:

kw eoefieientul de reducere al modulului de rezistenta pentru a se tine seama de deformat iile Imbinartlor

kw = 0,9 pentru barele eu un rost

kw = 0,8 pentru bare le cu doua san mal multe rosturi

~,

I

"" I

, r

Pag. 25

CONSTRUqllDE LEMN - Prescrip1ii pentru proiectare

STAS 856-71

Jly momentul incovoietor in raport eu axa y - y paralela cu rosturile fig. 17 a, 17 b, 17 0,17 d)

~ eoefieient ealeulat eu relat.ia ~13) in Iunctie de Ayt determinat oa la pet. 7.3.

b) La flambajul unui element izolat, marginal eu relatia :

s, My

cr=-+--<q>l'craC (29)

Ab ~Wb

'in care:

aria ~i modulul de reaistenta al sect.iunii brute,

coefieientul de flambaj ca.lculatdupa eoefieientul de zveltete al unui element izolat luind lungimea de flambaj egala eu distants intre doua elemente de

Imbinare tnvecinate.

c) La luneearea de-a lungul unui rost, eu relatia :

S L=--A,

~l

(30)

in care:

A, aria diagra mei fortei taietoare pe 0 portiune de bara, L forta de luneeare ee se dezvolta pe aeea port iune.

Daca At este suprafata Iortei taietoare de la extre mitatea barei pina la sect iunea de moment maxi m se obtine Iorta de luneeare totala L, care trebuie preluata de numarul 'n de elemente de imbinare pe lunaimea- mentionata a barei:

L,

n=1,5- (31)

La

in care:

La efortul ee poate fi preluat de un element de tmblnare,

1,5 eoefieientul numeric ee sporeste eu 50% numarul elementelor de tmbinare distrtbuite uniform pe lungimea barei.

OBSERVATIE. - La calculul coeflclentului !.I. ce lntervlne In expresia lui Ay, (relati lle 20 ~i 26) coetlclentul k se ia din tabelul 12, coloana "compresiune ~i Incovoiere

d) La cond it.ia de stabtlitate a barei in raport eu axa x - x (flambaj in afara planului de mcovoiere) ee se verifiea en relat.ia (4) in care se introduce eoefieient.ul de flambaj .'Px al barei in functie de eoeficientnl de zveltete al barei intregi in raport eu axa x - x, se va tine seama ca in eaznl barelor en fururi eontinuie san eu eelise eontinui raza de giratie ix sa se ealeuleze conform pet. 7.3.2.2. a.

7.4.2. Barele compuse solieitate la eompresiune eu incovoiere in raport eu axa x - x se verifica :

a) la cond itia de rezistenta, in planul de acpiune al momentului ineovoietor eu rela-

tia:

N u,

(1= - + -- -< crac

An Wxn~

In ealeulul lui ~ se introduce A caleuIat eu raza de girat.ie a sectiunii barei considerate ca fiind aleMnita numai din elementele prineipale (fig. 17 a .... d).

b) la condit iile de stabilitate in raport en axa y - y conform pct. 7.3.2.1. b, 7.3.2.2.b 7.3.2.3. b.

(32)

7.5. Grinzi compuse

7.5.1. Grinzile eompuse solieitate la tncovoiere se pot realiza din doua sau mai multe piese de lemn suprapuse, imbinate longitudinal eu unul din mijloacele de imbinare ce poate prelua efieient fortele de lunecare dintre piesele tmbinate, astfel ca grinda sa se comporte cit mai apropiat de 0 grinda eu sectiunea unitara.

In mod obisnu it se folosese ea elemente de imbinare: penele de lemn pr ismatice, penele flexibile preeum ~i alte elemente de imb inare ca de ex. penele inelare netede, pene inelare dintate etc.

7.5.2. Caleulul grinzilor compuse solicitate la ineovoiere se face prin:

Pag .26

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

a) Verificarea Ia incovoiere cu relatia (6) in care se tine seama de deformahilitatea tmbinartlor :

M

a=--<aai kwWn

(33)

In care:

Wn modulul de rezisten~~ al sectiunit nete a barei intregi considerata ca 0 grinda cu seotiunea unitara, (frnbinarile fiind considerate nedeformabile) ;

Ku coeficient de reducere care fine seama de deformabilitatea imbinarilor ~i care se ia:

Ku = 0,9 ~i 0,8 pentru grinzi din doua elemente respeetiv din trei elemente imbinate en pene flexibile san eu pene prlsmatice (fig. 18 ~i 41).

Kill = 0,8 I?i 0,6 pentru grinzi din doua ~i trei clemente imbinate eu cloturi (fig. 19).

Fig, 18

Fig, 10

b) Verificarea la forta taietoare luind in considerare {orta de lunecare (L1) la care trebuie sa reziste fiecare element de imb inare (pana), cu rela~ia:

T8 L1= --. e

I

(34)

in care:

T forta taietoare medie tntre pana ce se calculeaza I?i pana tnvecinats dinspre mijIooul grinzii;

S momentul static al elementului a carui luneoare este oprita de elementul de imbinare ee se oalculeaza, in raport cu axa neutra a grinzii intregi;

I momentul de inert ie al grinzii intregi fata, de axa mai sus mentionata ;

e distanta de 131 elementul de imbinare ce se calouleaza 131 eel mai apropiat dinspre mijloeul grinzii.

Forta Ll trebuie sa fie mai mica sau eel mult egaIa cu efortul admisihil pe elementul de imbinare calculat conform pet. 8.3.3 ~i 8.6.

Numarul total de elemente de imbfnare pe 0 [umatate de grinda se poate caleula ou formula:

S A

n=-·-

I Ta

(35 )

tn care:

Ta forta de luneoare admlsibila pe un element de imbinare (pana};

"",,,

I

t'ag. ~I

1-

"

CONSTRUCT'I DE LEMN - Prescrip\ii pentru proiedare

STAS 856-11

(36)

S ~i I au semnifica.tia de mai sus, iar A este suprafata totala a diagramei fortei taietoare de 131 0 extremitate pina in punctul nnde momentul incovoietor este maxim. In oazul grinzilor inearcate cn sarcini mobile A reprez inta infa;~nratoarea fortelor taletoare rnaxime pe 0 jnmatate de grinda.

Dista-ibu tia elementelor de imbinare se face impart.ind suprafata Iortei taietoare in parti egale ~i aseztud cite un element de imbinare 131 extremitatea dinspre reaz im a Iieearei fractiuni de suprafata,

Daca elementele de imbinare se distribuie uniform (fig. 18 ~i 19) numarul obt.inut en formula (35) se sporeste en 50 % pentru a Be tine seama de solicitarile variabile ale elementelor de imbinare.

c) Verificarea rigiditat.ii comparind sageata oalculata cu sageata admisibila (tabelul 4). La calculnl sagetii se ia momentul de inertie conform relatiei :

in care:

Li momentul se inertie al sectiunii brute (oonsiderind intreaga seotiune a barei) in raport cu axa neutra,

k, coeficient de redueere, pentrn a Ina in considerare deformatia tmbinarilor ~i are valoarea de 0,7.

8. CALCULUL ~I EXECUl'IA 1MBINARILOR ELEMENTELOR CONSTRUCl'IILOR DE LEMN

8.1. Claslfiearea Imhlnarllor

Imbinar ile elementelor constructiilor de lemn se pot clasifica in functie de: - rolnl pe care i1 an in construct ie,

- natura solicitarii 131 care sint supuse.

8.1.1. Dnpa rolul pe care i1 an 'in constmctie, tmbinhrile se clasifiei1 in:

a) Imblnar l de prelungire, cind nu transmit efort (fig. 20), cind transmit efort axial de intindere (fig. 21) san compresiune (fig. 22).

b) Irnb inar i de solidartzare, utilizate 131 imb inarea Iongitudinala a barelor ineovoiate (fig. 23) ~i a barelor comprimate (fig. 24).

c) Imbinari in noduri, care se executa ori de cite ori dona sau mai multe piese se intersecteaza lntre ele; a~a sint imbinari de Incrucisare (fig. 25), lmbinar! de ramificare (fig. 26) ~i irnbinar i de colt, (fig. 27).

OJ

6)

c)

I~

-{ I:

...

. . . .

. . .

Fig. 20

Fig- 21

Fig, 22

- -0· --

STAS 856·71

c)

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

I
a)

~
I; i I "
v
••• ~
6) t

Fig. 23 Fig- 24
.~
{ i
7-


a) b) oj b)

Fig. 25
~) ~l
J
...... '1!
'"',:
Fig. 26 a) b) c)
F ~ Sf = ~

B :1
0
Fig. 27 8.1.2. Clasificarea tmbinar ilor dupa natura solicitartlor Ia care snit supuse: 8.1.2.1. Imbinarile prin chertare solicitate la striv ire ~i forfecare:

a) imbinar! prin chertare fronta,la (fig. 29, 30, 40),

b) imbinari prin chertare 1aterala (fig. 315),

c) tmbinarl eu eep (fig. 37).

Pag. 29

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescrlptll pentru proiectare

STAS 856·71

8.1.2.2. Imbinar! cu pene prismatice ~i inelare soIicitate la strivire si forfecare:

a) !mhinari en pene prismat.ice ~i olotnri din lemn (fig. 41, 42, 43),

b) Imbinar! en eelise en tanhep (fig. :31)

c) tmhinari en pene inelnre net.ede (fig. 46), (1) Irnbinar! en pen~ inelare dintate (fig. 45).

8.1.2.3. Imbinart cu tije cilindrice ~i pene flexibile solicitate la incovoiere, iar elementele tmbinate 131 strivire:

a)tmhinitri en t.ije r-il indnice (cn io, bu loane, domnr i ,~i ~tiftlHi) (fig. 48, flO, 5]), b) trnhinari ell pene Ilexihile (pone f'lexib ile de lemn Ran metal). (fig. fi3, 54).

8.1.2.4. Imbinar i en ouie ~i suruhuri pent.m lemn solioitate la smulgore (fig. no).

8.1.2.5. Imbinart en piese metn.lice supuse le.Jnt.indere (zbanturf ) (fig. 56),

8.1.2.6. Imbinari incleiate solicitate 131 forfecare (fig. 57).

8.2. ImMnliri prin ebertare

8.2.1. G e n era 1 i t it to i

a) Imhinar ile prin chertnre asiguri1 transmiterea eforturilor de In. 0 piestL In, a.lta direct pr in supradata de contact. corespuuzator pa.snit:l.

tmhinarile prin chertaro se ca,mcterizcaza prin :

- deformat.i i mari, in prima faza fI, soltcitari i init.ial«, pina In. real izarea nnni contact perfect intre snprafetele care transmit efortuI,

- deforrnat ii ma.i mici, in faza a dona a solicitari i dupa rea.lizarea contactului tntre piese.

b) Piesele unei tmblnari prin chertare se prind intre ele prin suruburi cu cap patrat san hexagonal, scoabe etc. care au ea rol:

- mentinerea eontactulni Intre suprafetele care transmit efortul,

- impiedtearea dep lasar ilor relative intre piese.

In calculul de reziRtenj:l n.l 1mbinarilor pr in chertare nu se tine searna de efol'{,lIrile pe care ar putea eventual sii 1(, preia elementele de prindere ~i se t.ine seama d(~ slabtrile de sectiune pe care Ie produc.

c) Nn se reeomanda tmhinari eu chertare lllixUL (fig. 28 a) 1:1 care efortnl este transmis aUt prin praguri cit ~i prin n.lte mijloace de imh inare (suruburf pent.rn lemn, snruburt, ouie etc).

De asemenea nu ae recomanda Imb inari la care eforturile se transmit eoncomitent prin praguri care pot avea deformat ii diferite (fig. 28 b ~i 28 0, pragur ile din pilot respectiv din talpa tnearetndu-se mai mu lt dec it eel din calcii).

b)

Fig. 28

Pag. 30

STAS 856-71

8.2.2.1. La Imbinarile frontale cu prag se vor avea in vedere urmatoarele date constructive:

a) Direct.ia snmburilor de solidarizare se va Ina perpendiculara pe planul tesiturii ustfel CiL prin stnlngerea buloanelor sa nu se produea forte tangentia.le pe planul tesiturti care ar putea deplasa 0 piesa fata de oeala.lta. Bulonul trebuie Ra treaca pe cit posib il prin mijloenl tes itur ii (fig. 31 ~i 33).

Pentru unghiuri IX. < 30° direct.ia buloanelor se poat.e Ina ~i perpendiculara pe a xa piesei en contraprag, trecind aproximativ prin mijlocul tesituri! (fig. 29 ~i 30).

Fig. 29

Fig. 30

!n eazul ca exista subgrinda (fig. 29 ~i 30), ea va fi a~tfel a]eatuita tnctt suruburile sa treaea simetrie fata de testtura ei (in eazul unu.i ~urub prin m ijloc).

Diametrul snrnbulul se va lua aproximat.iv ega I en 1/25 din luugimea ln i ~i eel putfn 12 mm.

Daca natura construct.iei 0 permite, ill mod exceptional se pot pune ~i scoabe san zbanturi ea in fig. 32.

Fig. :11

Fig. 32

b) TJa imb inari en prag simplu se reoomanda lungimea pragnlui lp >- 10 s, ~i t, >>- 2 h lnsa minimum 20 cm. Pentru caleul lp ,< 10 hc ~i lp ~ 2 h (fig. 29).

JJa imbinari cn prag dublu se recomanda : l1p>- 10 hIC' lIP >- 2 h ~i l21'>- 10 h2C • Pentrn calcul se va Ina lURa lIP < ]0 hIC' lIP ~ 2 h ~i l~p -< 10 h2C (fig. 30).

c) tniUtinw:t pr imu ln i prag (adtncimea chertar i i hIe) trebu ie sa fie minimum : ~ em pentru grinzi eoarisnte ;

3 em pentru grinzi neeoarrsato

~i maximum:

_!_ h la, nodur ile de reazem ale grinzilor cu zabrele ; 3

1

h 1:1 nodurile intermediate ale grinz ilor ell zabrele san la elementele

4

ell 0 groshne ma i mica de 8 em.

tnaltimea celui de al doilea prag (h.c) va fi ma i mare ell cel pnt in 2 em decit inalt imea pr imuln i pra,g ~i va fi Ii mitata in raport ell tnaltimea grinzii ehertate (It) ca ~i in eazul de ma i sus.

, d) 'I'es itura pragulu i se reeomanda a se face normal pe axa piesei ell contraprag (fig.

29 ~i 30).

·

,.

CONSTRuqll DE LEMN - Prescriptii pentru proieetare

STAS 856-71

Daea oontrapragul este complet tneeat in piesa cu prag tnclinarea se da. dupa biseetoare (fig. 33).

Fig. 33

Se recomanda oa muehia superioara a eelui de a.l doilea prag sa fie a~ezata in axa elementului comprimat (fig. 30).

6) 8e admite tra.nsmiterea eforturilor la prag ~i prin intermediul unui culcii, respecttndu-se condipia ca transmiterea efortului sa se faca numa.i prin ealcii (fig. 34 a, b, c).

a)

bi I

F' g. 34

chertarl latera.le (fig.

c)

8.2.2.2. ImbinJrile eu prag, ell la tmbinari pe reazem.

3:,) nu se reeomanrla ; se admit nn ma i

a)

-t-:~-!J:_~_'__ -_ -_D_~_\..:..~,)...r_tJ/_·.v_;_;"/_:_Y _o_o __ o _D..::_j __ ~L_J1 ~~ql[ b)

Fig. 35

Pa-g. 31

Pag. 32

STAS 856·71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescrlpti] pentru proiectare

a) Lungimea pragului l, trebnie sa respeete eonstrnetiv: 1, ~ 20 em

1, >- 10 he; 1, >- 5 b.

b) Lungimea aetiva de calcul la forfeeare se va Ina:

It < 10 he ~i If <. 5 b. c) Ad.incimea chertari! trebnie sa fie:

he <. 0,25 b la piesele en doua ohertar! (simetrice). h, < 0,5 b Ia piesele ell 0 chertare {asimetr ice)

d) Grosimea minima (b) a eeliselor trebuie sa fie eel putin egala en 1,25 a, recomandindu -se a se Ina:

b = 1,5 a, in care a este grosimea dulap ilor Imbinat.i.

~) Imbinartlo pr-in chertare laterala se vor aslgura en sumburl de strtngere.

8.:l.:l .. 1. IJa imb inilr-ile de prelungire prin ehertare, se recomanda respectarea datelor constructive conform fig. 36 a, b, c.

h

0,.10 ..

..

a)

b)

c)

Fig. 36

a) Olnd imb inarea este snpusa ~i la un moment ineovoietor (fig. 36 b, c) Iegaturile (surubur i, zbanturi , etc.) trebuie verificate la actiunea acelui moment.

b) Nu se reeomanda imbinari prin chertare en slabir! nesimetrice deoarece produe momente in bare dater-ita dezaxar ii eforturilor.

8.2.2.4. Irnbinarile transversale prin chertare ale grinz ilor en strlp ii, vor respects dateIe constructive conform fig. 37 a, b.

c)

Fig. 37

Pag. 33

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

Transmiterea efortului pe suprafata de contact dintre stilpi ~i grinda se face prin strivire normal pe fibre la grinda ~i in lungul fibrelor la strlp. Din suprafata de contact se va scadea suprafata cepulu i.

Adincimea Iocasului va depasi eu 0,5 ... 1,0 em tnalt.imea cepului.

Rezemarea grinzii rotunde pe stilpi se face prin tesirea grinzii (fig. 37 b). Nli se recomanda ehertare fara tesire (fig. 37 c).

8.2.2.5. Imbinari frontale in genunchi, care transmit efortul numai prin strivire pe suprafe~ele de contact, se vor face conform fig. 38 a, b, c.

OBSERVATIE. - Imbinarea in care planurile de contact stnt taiate dupa bisectoarele uughiur ilor exterloare, se recomandii In cazurile IX .~40° sau IX?: 50° (fig. 38 b). In cazurl le ctnd unghiul are 0 valoare cuprinsa intre 40 •.. 50° se recornanda tmhinarea din Iig. 38 c.

Reztstentele admisibile la strivire O"a.oc se iau ca pentru 1mbiniiri prin chertari Irontale tlntnd seama de incIinarea fibrelor pieselor ratii de normala la planul de contact, iar in cazul imbiniirilor dupa trei p lanuri (fig. 38 b, 38 c) se ian ca peutru Irnhl nart prin chertar! latera Ie (t.abelul 1).

Fig. 38

8.2.2.6. Imbinari frontale ortogonale cu te~itllra fara prag (fig. 39 a) se admit in cazul pieselor facind un unghi intre ele IX >- 75°. Cind IX < 75°, suprafata de contact se taie oblic, a~a fel ca unghiul ~ >- 75° (fig. 39 b).

Fig. 39

8.2.3. C a, 1 o u 1 u 1 i m bin a r i lor p r in c her tar e.

8.2.3.1. Caleulul imbinarilcr frontale cu prag simplu (fig. 29) eoruta in: a) Verifiearea.' eforturilor unitare norma Ie de etrivire, eu formula :

Ns

<1Sex = - -< O'asoc

As

(37)

Pag. 34

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectar.

in care:

N, = N; As

b)

efortul total din piesa cu contraprag ; aria aetiva de strivire,

Verifiearea eforturilor unitare tangentiale, cu formula:

1', /'

't'=-"-",'t'a

At

(38)

in care :

proiectia pe planul de forfecare a efortului total din piasa eu contraprag, aria aotivit de forfecare, care in calcul se limiteaza la max. 10 he ~i max. 2 h daea este ma i mare ca aceste valori.

c) Verificarea Ia intindcre a barei In seetiunea eea mai slabita, se faee eu relatla (2) sau (11) dupa cum etortul de intindere (Nf) treeo prin centrul de greutate al seot.iunii nete sau prin ceutrul de greutute al sect.iunii brute. III relatia (11) se va introduce:

JJ[ = N, . el (39)

F, == Nc . cos ex AI = b .lp

in eare:

e, exeentricitatea efortului de intindere (Nt) fata de centrul de greutate al sect iunii slabite,

d) Verifiearea surubului de solidartzare se face eu relatia :

Kd·N

(J = ~ Cia (40)

An

in eare:

K; coeficient de deformatie a carui valoare este cuprinsa intre 2 ~i 4.; An aria sect iuni i slabite (in zona filetata) a surubulni :

(Ja reaistenta admisib ila a materialului din care s-a confecpionat surubul (STAS 763/1-71);

N efortul axial din surubul de solidarizare ce se determina cu formula:

N = Nr • tg (600 - cc) (41)

in care:

Nc efortul axial din piesa cu contraprag :

!X repreainta unghiul dintre piesele de imbinat (fig. 29).

e) Verifiearea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrinda ~i piesa de reazem (oosoroaba) se face eu relapia :

V A ,/ (~

as = -- "" Oas ':1;2)

b·o

in care:

VA reactiunea grinzii in reazemul ..4., b latimea subgrinzii,

c Iatimea cosoroabei.

f) Determinarea numarului de euie (n) necesar prinderii subgrinzii de talpa inferioara, se face cu relat.ia :

L

n=-- 1,2Lc>

(43)

in care:

L~ efortul admisibil al unui cui determinat conform pet. 8.5.3,

L act.iunea statica a oomponentei orlzontale din ~urub stabilita cu relatia :

L = N . sin QC • ( 44)

8.2.3.2. Ca.leulul tmbinarilor frontale cu prag dublu (fig. 22) consta in:

a) Verificarea eforturilor' unftare normale de strivire pe ambele praguri cu relatiile:

Pag. 35

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriplii pentru proiectare

STAS 856-71

(45)

in care:

N1 ~i N2 eforturile de strivire de pe oele ([uuil praguri, calculate eu formulele de mai jos in ipoteza ca Iiecare prag se incarca propurt.ioua.l ell sllprafa,ttt sa :

Als ~i Azs ariile suprafetelor de stri v ire ale pragurtlor 1 ~i 2, Nc efort.u l total din p~esa ell contrapraguri,

b) Verifiearea eforturilor unitare tangent.iale din planele de forfeea.re, en relat.iile :

P 1/

1"1 = _1_1 <:: 0,7 Ta ; 1" .• = - <:: Ta (47)

Alt "Azt

in care:

FI proiectia pe primul plan de forfecare a efortului de strivire N} adica N}. cos a, F proiectia pe al doilea plan de forfecare a mtregulu i efort (Nc) din piesa cu contrapraguri adica No' cos a,

0,7 coefieient ce tine seama de posihilitatea suprafncarcarii primului prag.

Alt ~i A2t ariile de forfecare de la nivelul pragurilor 1 respectiv 2 de lungime lIP respectiv 121"

e) Verificarea la intindere a barei in sectiunea cea mai slab ita, verificarea suruburilor de solidarizare, verificarea Ia strivire a suprafetei de contact dintre subgr inda ~i piesa de reazem (cosoroaba) ~i ealoulu l numarului de cuie, se face conform pet. 8.2.3.1.

8.2.3.3. Imbinarea frontala cu prag simplu de t.ipul din (fig. 33) se calculcaza la :

a) Strivirea pragului ab, cu formula:

Nl

as = - -< aasy

As

(48)

in care:

N} efortul de strivire pe prag : N} = Nc' cos ~; As aria de strivire As = b . ab ;

aas. resistenta admisibila la strivire corespunzator unghiului y = a - ~; a unghiul dintre eele doua piese de lemn;

~ unghiul dintre piesa cu contraprag ~i suprafata te~ita Cc.

b) Strivirea pragului be:

(49)

in care:

N2 = Nc sin ~ ; A1s = be- b; aas 8 este rezistenta 130 strivire sub unghiul dintre forta N2 ~i directia fibreIor: a = 90° - (a- ~).

e} Solicitarea de intindere excentriea in piesa cu prag in sectiunea din dreptul punetului b, cu formula (11).

8.2.3.4. Calculul imbinar-ilor frontale cu sabot (fig. 40) consta in:

a} Verificarea eforturilor unitare norma le de strivire in planul de rezemare a piesei comprimate pe sabot, cu relatia (37).

b} Deter minarea numarului (n) de tije cilindrice (suruburi ~i dornuri) cu relat.ia :

s, n=-'nstLa

(50)

)

Pag. 36

STAS 856-71

CONSTRUCfll DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

in care:

nsf numarul sect.iunilor de forfecare; N, efortul axial diu talpa lutiwi:l,;

LI1 efortul adrnisib il a.I uuoi tije cilindriee determinat conform pet. 8.5.3.

Fig. 40

c) Verificarea la intindere a barei in seotiunea slilbita (priu gaur! peutru tije cilindrice) en rclatia (~).

d) Verificarea Iu Iutiudere a tiraut.llor de o] cl In seotiunea HlabiUi (fileta,ui) ell rela-

t ia :

s,

a = -- -< 0,8 all 4 All

(51)

in care:

An seepiunea cea mal sl:lbita, a unui tirant ; 4 represinta numarul tirantilor ;

0,8 coeficient ee tine seama de posibilitatea supraincarcari i unuia dintre tiranti ,

(fa rez istenta admisib ila pentru tirant.i de otel, conform STAS 763/1-71.

e) Verificurcu ooruierelor vert.ica.le solicitate la incovoiero, cu relat.ia :

M /' a=-~alJ

W

(52)

in care;

W modulul de rezistenta al unci corniere ealculat pentru fibra cea mai departata de axa neutra ;

O'll rezistenta admisibila a otelului conform STAS 763/1-71;

M momentul incovoietor din cornierele verticale care se determina din relatia :

(53)

in care:

l, distants in sens vertical dintre axele tirantilor, be latimea unei eolise (fig. 40).

f) Verifioarea cornierelor orizontale solicitate la incovoiere eu relatia (52) in care se va lua :

(54)

r

~

I II

I

I

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescrip~ii pentru proiectare

STAS 856·71

in care:

1; diRtanla, in sens or izontal dintre axele tirant ilor, b' lap mea sabotulu i.

g) Verificarea la str ivire a suprafetei de contact d int re 1'1I1)gl'inl1:l ~i ]lil':-a (1e rr-azem (cosoroaba) ~i deterrninarea numarului de cuie neccsar pr inderi i subgrinz ii de talpa inferioara, so face ca la punctul 8,2.3.1.

8.2.3.5. Calculul lmbinjlrflor ell ehertare laterala (fig. 35) ('[m"trt in:

a) Verificarea etorturilor unitare norrm.le de str-ivire , ell relatin :

/'

a III = ~ O'as,

n1 . a· h,

in care:

n1 este nunuirn l dulap ilor 1:\lpii supertoare ; a grosimea unui dulap ul tulpii superioare ; h; li1thnen. dnlapilor talpi i superioare ;

N, efortnl total de eompresiune din talpa superioara,

b) Verificarea etorturflor tangent.ia.le, en relat ia :

(.16 )

in care:

nil numarul suprafetelor de forfeeare ; 1, lunglmea suprafetelor de forfecare; h littimea ecliselor.

OBSERVATIE. - Nu se admlte Io losl rea imbin:lrilor pri n chertare Iaterala in cazurile III care unghlul ex. (dlntre piesele imbinate) este mat mare de 45'.

8.3. Imblnart eu pene pri~matice de lemn (pene ~i cloturi de lemn)

8.3.1. G e n era 1 ita t. i.

8.3.1.1. Penele de lemn (fig. 41) ~i oloturile (fig. 4,2) stnt p iese pi-ismatice montate in loca~uri corespunzator amenajate In elernentele care se tmbina. Ele se executa din lemn de esentit tare, cu fibre drepte fara noduri ~i alto defecte. Ccle confect ionate din material pntin rezistent 131 putrezire (fag) se Impregneaza en substante antisepttce. Materialul trebuie sa tndepllneasca condittile prevazute in STAS 857-67.

Penele prismatlce 3.11 fett'le verticale inc lin ate intre ele en un nnghi I:t. astfel ca 1 1

tg « = - ... - conform fig. 41 (1. Ele pot fi simetr ice san neximetr ice. Se recomanda ea

6 10

penele neaimetrice sa fie asezatc ca III fig. 41 c. bp ~ 1,25 b.

Practic Iungimea penei se poate Ina:

Fig. 41

Pag 37

(55)

Pag. 38

STAS 856-71

CONSTRUqll DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

c)

fJ

0(

.

l'/alJ

Fig. ,11 c, d

Fig. 42

8.3.1.~. Penele pr ismat ice de lemn, flup:}; sensul fibrelor lor fata de piesele tmbinate, se clasific:l in:

)H'lW lll'ismatiee trnnsvcrsale,

pene pr isma.tice transversa.le rrglabile (fig. 43), ]If'IW pr ismaticc long itndinale drepte,

pene pr ismatiee longitudinu.le obliee (fig. 44).

8.3.1.3. Imbinar ile en pene de lemn obisnn ite se caracterizeasa prin:

a) deforrnat ii maei, in prima fa,za a inca,rdirii pina la realizarea unui contact perfect intre suprafetele pr in care se tram mite efortul,

b) detormat.ii mici in a doua faza a incareari! pina la rupere.

OBSERVATIE. - Imblnarea eu pene de Iemn impune 0 executle foarte Ingrijitii a Iucrarl i , tntructt de acest Iueru deplnde siguranta Imhiniirii.

A-B

Fig. 43

Fig. 44

8.3.1.3. Irnbinarlle cu pene de lemn se solidartzeaza cu suruburi care au ca 1'01 ment.inerea contactului intre suprafetele pieselor ~i impiedecarea rasucirii penei. In acest seop, suruburile se VOl' dimensiona conform prevederilor pct. 8.3.3.

/~

I'

i

Pag. 39

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

~uruburile se a~aza, in general, la mijlocul distantelor dintre pene, in oriee eaz in intervalnl dintre pene, astfel inert sa fit' accesibile pentrn strrngere. Clotur ile au fibrele paralele en piesele imbinate ~i se fixe::tza en cite firma buloane.

8.3.2. D a, tee 0 n s t r u Co t i Y e ~ i e I e men ted e cal r. 11 1

8.3.2.1. Raportul dintre lung imea penei (lp) ~i ndincimea chertari i in grinda (lie) Be reoomanda :

1

_p >- 5 pentru pene prismatiee ohisnn ite (fig. 41).

he

8.3.2.2. Adineimea ehertari.i (11,) in grinda, va. fi: 1

he <. -. h pentru grtnz i eearisate,

5

1

he -< 4 . d pentru grinz i rotunde

ins a eel put.in :

h, = 2 em pentru gr inz i eearisate, he = 3 em pentru grinzi rotunde.

8.3.2.3. Ina.ltimea interspat.iulu i (c) dintre clemente la Imb inarile cu interval trebuie sa fie de 3 .. .4 em.

8.3.2.4. Se recomanda ea penele transversale reglabile sa a.ibe Ietele comune unei pereehi de pene inclinate on 1/6 ... 1/10, fata de direct.in normala pe axa grinz ii.

8.3.2.5. Capetele penelor longitudinale trebu ie t,itiatc normal pe d ireotiu fibrelor. Ele VOl' fi nstfel asezate Jneit f ibrele lor sa aiba aeeea~i direct ie en eele ale grinz ilor.

8.3.2.6. Lumina intre I)ene, in toate eazurile, trebu ie sa fie egali'1 eel put.in en lungimea penei (lp).

8.3.2.7. Lungimea de Iorfeeare ::1, pragur ilor pieselor imbinate (n) fie b in cn.lenl ('gala, r.11 lumina intre pene (fig. 41 l1il:J) Mara de cazul pieselor imbinate cu pene olilice, cind Ole b egala en distanta de la capii1111 unci peno pilla lit mijlocul penei urmatoare (fig. 44).

Aeeasta lungime nu va depa~i in niei un caz 10 hc•

8.3.3. Cal e u 1 u 1 i m h i n t1 r i lor cup e n e pI' i s 111 a tic e consta in: a) Verifiearea la strivire, cu relat.ia :

in oare :

Lp cfortul ee actioneaea asupra unci pene,

Las efortul admisib il pentru 0 singura pana, determinat din eonditia de strivire a penei eu relapia :

Las = As . Gas'

in eare :

Gas

rez istenta la strivire pe pana (tabelul 1 pet. (i b ~ pentru pone transversale ~i pet. 5 pentru pene longituclinale);

aria de strivire n, penei ;

Hl,timea grtnz ii.

As = bh, b

b) Verificarea la forfecare a penelor, eu formula: t; < Lat

in care:

Lat efortul adrnis ib il pentru 0 singllra pana determinat din oonditia de forfeeare, en relat ia :

La, = Ip . bp . "ap

(57)

(58)

(59)

(60)

Pag. 40

STAS 856.71

CONSTRUqll DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

in care:

lp este lungimea penei ;

bp l:l,timea suprafetei de forfecare (fig. 41 c);

'rap rez istonta admisibila de forfecare in pana ;

(Tabelul 1 pct. 9 b sau 9 a dupa cnm pana este transversala sau longitudinala).

c) Verificarea la forfeeare a pieselor imblnate pe port iunea dintre Ioeasurtle psnelor se face cu relatia (59) in care La! se deter-mind eu relapia :

Lat = a . b . Xt • To

(61)

in care:

a lungimea dintre doua locasuri consecutive ale pieselor imbinate;

Kf coeficient ce tine seama de conditia defavorab ila in care Iucreaza lemnul Ia forfecare ~i are valorile:

0,85 pentru Imbinari ell pene prlsmatice transversale; 0,70 pentru tmblnari en pene longitndinale I?i clot-uri. £1) Ver ifiearea ~urllbnrilor de solidat-izare, Cll relat.ia :

Qp /

a = - '", aa

An '

(62)

in care :

An aria s('('tinnii nete (in zona filetata a surubulu i)

Qp este efortul din ~urnb ~i se determina ell relatiile :

Q -L. 2ho+ c

p - p

lp

(63)

in care :

c interspatinl dintre elementele tmbtnate,

aa rczif;tenta admisibila pentru surub conform ST.AS 763/1-71.

8.4. Imhlniir! ell pene inelare netede ~i dintate

8.4.1. G e n e r ali tat i.

8.4.1.1. Penele inelare netede (fig. 45 a) ~i dintate (fig. 45 b) sint piese metalice speciale; primele se monteaza in loeagur i oorespunzator amenajate in elementele de imbinat (fig. 4') a), hr cele dtntate se monteaza prin IH'f'SarC In elementele de imbinat (fig. 45 b).

a)

b)

des!0-lu/,o/,e Fig. 45

.~.

I

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescrip,ii pentru proiectare

STAS 856-71

8.4.1.2. Imbinarile eu pene inelare se VOl' executa rnecanizat intr-o fabriea dotata eu unelte, instalat.ii ~i personal tehnie corespunzator.

8.4.1.3. Imbinnrile eu pene inelare se solidaa'izeaza ell f;llrubl:ri prevazute ell ~aibe, asezate in eentrul fiecarei pene, care all ca 1'01 mentinerea eontactului tntre suprafetcle pieselor Imbinate.

8.4.2. D ate con s t I' U c t i v e ~ i e 1 e men ted e cal cuI.

8.4.2.1. Penele inelare netede se executa din otel laminat (STAS 500/1-68), Dub forma unor inele tnalte talate dupa 0 generatoare,

8.4.2.2. Fanta (z) in inel trobu ie ~a fie de latime z = (0,05 ... 0,1) IIp, in care dp reprezinta dia metrul interior a.I penci inelare netede (fig. 46 a).

8.4.2.3. Pana inelara neteda trebuie sa patrulldu in Iiccare din celo doua clemente de uub inat pe 0 udincime egala eu jurnatate din lat.imea bp a penei.

oj

Fig. 46

8.4.2..1. Fanta pcnei inelare netede trebuie sa se gaseasca pe diaruetrul perpendicular pe directia efortului trans mis prin tmbinare, In acest mod pana inelara va lucra conform caleulului (Iig. 43 a; fig. 46 b).

8.4.2.5. Penele inelare dintate se executa din benz i de otel (~TAS 5CO/1-68) cndulate in care se taie dint.ii penei ~i care se ascut pentru a usura patrunderea prnei in lrmn,

8.4.2.6. Latimea elem entelor de imbinat eu pene inelare netede ~i dintate, trebuie Ea fie mai mare eu eel putin 4 em de cit diametrul interior al penelor (fig. 46 b). Grosimea minima (a) a dulapilor ut.ilisat.i in Imb inar! eu pene inelare, trebuie Ea fie de eel put in 5,8 em sau bp + 3 em (fig. 46 c).

8.4.2.7. Distanta (81) dintre eentrul penei ~i eapatul elementului de imbinat (fig. 47 a) trebuie sa fie:

S1 ::> 1,5 dp pentru elemente intinse, B1::> dp pentru elemente comprimate.

Fig. 47

fie:

Distanta (S~) dintre eentrele a doua pene inelare consecutive (fig. 47 a) trebuie sa

Pag. 41

in eare: --"\

L efortul transmis de 0 pana inelara

Lap efortul admit; pe 0 singura pana (eel mai mic dintre Laps ~i Lapf) determinat din:

- Oonditia de strivire, cu relatia :

Pag. 42

STAS 856·71

CONSTRUqll DE LEMN - Presc:riptii pentru proiectare

III cazu l ti1ierii ob lice ,t elementulu i (fig. 47 b) distanta (Sa) trebuie sa fie:

S3 '> 1,26 dp pentru clemente iutiusc,

S3 :;> 0,75 (11' peutru clemente compiimate.

8.4.2.8. La tmbinarile unui element de coustructie se vor folosi pene inelare netcde (san dilltate) de aceht~i d ianietru ~i de aceeasi inalpllle.

8.'1 .. 2.9. Intr-un rind se pot a~eza eel mult trci peue inelare consecutive.

8.~1.:.LI0. Sortilllentul de pene iuelare uctcde Iulosite In eonstruct.iile de lemu, se ua In LubeluI 13.

Tabelul 13

16

10

Dintuetru l l ntcrior il,)

I-------...!:.------ -- ---- -- ----

Illal\imea pene i 1> .. "

I--':__-~---!.::_--------I--- --- --- --- --- ---

12

18

cm

2,5

2,0

3.0

2,5

CIll

I_G_·r_os_i_lll_c_a_i_ll_cl_u_lu_i_l-".p C_lll 0_,1 __ 0_,0_'5 0_,3 0_,3 0_,3_

Peri mctrul penei

em :;6,8 50,5 44,2 38,0 31,7

1-------------- -- -- -- -- ----

_G_re_u_ta_t_ea____:.p_e_b_u_c_a_ta __;_ ~ 0,61_ ~ 0,24 0,20 ~

Slahirca sectiuni i du lapului produsa de ° pan a

I--~;__---------- ---- -- -- ----

CJll2 33 . 25

16

11

18

Diamet.ru l suruhu lu i d CIll 1,r. 1,G 1,G 1.6 1.2

-----'-------;------- -- -- -- -- ----

Dimcnsiuuilc saihei

latura patratului

--=----.,--1-- ---- -- -- --

6

6

6

G

5

Clll

grosl mea em 0,,1 0,4 0,4 0,4 0,4

1-------- --..:=:_----I-- -- -- -- ----

Dirnensi un i lc minhue ale dulapi lor

grosi mea CIlI 6,8 6,8 5,8 5,8 5,8

-__:::-----I-~- --- --- --- --- ---

lati mea

18

Hi

22

20

14

<'Ill

8.4.3. C a leu 1 u 1 i III bin a r i lor cup e n e in e I are net e d e ~ i d i ntat e.

8.4.3.1. Caleulul imbinar ilor eu pene indue netcde, consta in: a) Verificarea penelor inelare, eli relat ia :

L -: Lap (64)

Laps = bp • dp • C1as

(65)

in care:

C1as = 80 daN !em~ ;

bp tnaltimea penei inelare ;

dp dia metrul interior al penei inelare,

- Conditia de forfeeare, eu formula: 0,2

'It ,- P "t'a

2

(66 )

Lapl =

in care:

"t'a resistenta admisibila la forfeeare care se calculeasa cu relatia :

"t'ai

Ta = ----:-

1+~1L

e

(67)

"

I

CONSTRUqll DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

in care:

't"ai se ia din tabelul 1 (punctul 8);

~ este coeficientul de neuniformitate a distr ibut.iei eforturilor unitare tangeutiale pe suprafata de forfecare ~i care se ia:

0,125 pentru imbinarile care transmit un efort de eompresiune ; 0,250 pentru Imbinarile care transmit un efort de tntiudere ;

1, lungimea planului de forfecare, care se ia I, = dp ;

e bratul de pirghie al cuplului de forfecare ~i care so ia : 0,50 b pentru dulapi cu pene inelare pe 0 singura parte,

0,25 b pentru dulapi cu pene inelare pe ambele parti, b fiind grosimea dulapului,

Daca efortul ce actioneaza asupra unei peno face unghiul IX ell direct.iu Iibrelor picsei pe care se produce efeetul de striv ire sal! forfocare, valorilo Laps ~i L"l" so um ltiplica cu coeficientul K dat In tabelul de inai jOii in Iuuc] ie de IX:

90'

0'

1

0,9 0,7

0,5 0,4

K

b) Detsrminarea numarului de pene inelare necesar, se face cn relat.ia :

N

11,== Lap

in care:

N efortul axial din bara tnnadita,

Lap efortul admis pentru 0 singura pana, deterniinat ca la punctul 8.4.3.1 a.

c) Verifiearea eforturilor unitare norma le in sectiunea cea mai tiJabita, tie face cu formula (2), in care se introduce An calculata in ipoteza ca toate slabir ile (determinate in locasul penelor, de gaura pentru surubul de stringere, etc.) sint concentrate in aceeasi sect iune transversala.

8.4.3.2. Calculul imbinarilor cu pene inelare dintate, se face ca la tmbinar ile en pene inelare netede, cu deosebirea ca efortul admisibil pentru 0 pana se calculeaza cu formula empirica :

Lap:;;;:: 200 dp [daN]

in care:

dp este diametrul exterior al penei inelare exprimat In em.

8.S. Imbinarl eu tije cilindrice 8.5.1. G e n era lit a t i ._

8.5.1.1. Tijele cilindrice suruburi, dornuri, cuie de lemn, cuie de Slrma (fig. 48), sint piese meta lice sau din lemn de forma cilindrica introdusein elementele de imbinat transversal directiei efortului pe care il transmit de la un 'element la altul.

. ,.

,

I

I

+

LJo/'n

S(/I'ub

I

Fig. 48

Pag. 43

(68)

(69)

Pa.g. 44

STAS 856·71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriplii pentru proiector.

8.5.1.2. Dupa modul de solicitare, Irnbiniirile en tije cilindrice sint aimetrice (fig. 49 tI, b) san nesimetrice (fig. 49 c, d, e).

8.5.1.3. Dupa numarul planelor in care se poate produce deplasarea elementelor tmbinate, se deosebeso Imbinari cu 0 singura sectiuno de Iorfeeare, en doua san mai multo sectiunl de forfccare.

c)

d)

e)

Fig. 49

8.5.2. Date constructive s i elemente de c a l c u l.

8.5.2.1. Surubur ile ~i dornurile se a~aza intotdeauna pe un numar par de rinduri Iongitu" dinale (doua, patru etc.), iar cuiele se pot dispune attt pc un numar par cit ~i impar de rtndur i.

8.ti.2.2. I'cllf·I·U 0 lJlIllrt oornporturo a uubinarflor cu tijc ciliudrice trebuie respectate variant.ele de dist.ribul.ie a aoestora ar~Hate in fig. 50 ~i Iig. 51, preeum ~i distautele uiiuime diut.re axele gaur ilor, respectiv de la gaurile extreme pina la marginea pieselor asamblate, indicate in tabelul 14 ~i tabelul 15 in care s-a notat eu d diametrnl tijei.

Tabelul 14

~ Suruburt Dornuri de
Imbinari eu: $i dornurl stejar
de otel
Groslmea pachetului _2_ >10d <tOd >10d <lOd
Distante millime Intre axele 51 7 d 6 d 5 d 4 d
in lungul fibre lor tijelor
-- -- -- -- --
Din axa t i je i ex- 52 7 it 6 d 5 d 4 d
treme la marginea
piesei -- -- -- --
Distants minime Intre axele t.i jelo r 88 3,5 d 3 d 3 d 2,5 d
transversal pe -.- -- --. --
fibre Din axa tijei ex- 54 3 d 2,5 d 2,5 d 2,5 d
treme 1a marginea
piesei r

I

r

!

i

I

i

I I

j

. I

I

j J

1

!

I

r-.

Pa,. 45

CONSTRUCTII DE lEM N - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

Tnlwlul 15

Cui" hatu(e f,irt, gallrire preulahi ln

Cu ie biHutc in:

Din axa cu le lor extreme In marginen pies('i

1------------ -----'---~-.--- ------- ------- --.------

Groslrnea celor mai suhl.l ri plesc

Intre axele culclor

Distante minlme In lungu I flhrelor

Di stan!e minimc 111:ISU- Intre axele siruri lor de

ral.e perpendicular]l" cui e

direct la Iibrelor 1----------

De la ~i I'll I marginal de cu i e la margrnea picsei

Cuie bfit ul.e cu g:llIl'il'e pl'l'alabilrl (Ia const.ruct il din stejur san fag)

!

Si rut-i longit.nd i nale sau In zig zag

Sh-ur! olllie('

c <, 10" = ,1 a ~> 10 " 1d
--- -- --
SI 1" t! 2" II 1" d 2" a
--.
82 15 Ii 1:; tI s~ ,1 d
---- I
S4 1 d Cuic hiilute in:

Si rur i long i-
tudina lc sau Slrurl obllce
In zig zag
I
c ~10d =4r1 ~)Orl =4d
---- -- --
SI lOll 1,,1l IOrI )!id
S2 10 a 10 d
S3 4 d 3 d
S'I 4 II Cd (!i d) Grosimea celor mai suht ir l piese

Distante mini me In lun- Intre axele cuielor

gul fibrclor

Din axa cuiului extrcm la marginca pi ese i

Distante millime masu- Intre axcle slrurllor de

rate perpemdicular pe cuie

dlrectla fibrelor 1-----------]----

De la slrul marginal de cule la mnrginen pi('sci

OnSETIVATIE. - Pentrn valorilc lui c cupr insc l'ntl'cl rl ~i lOti vu lori lc lui 81 so inll'l'pol('nzii lininr.

8.5.2.3. IJa imbinari do plese n.lcatuite din scindurj Ran dn lapi, gTORiIlW:l ('('.1iKP1or se in, egala cu grosimea pieselor asa m hlate, Jar la innad ireu grinz ilor ('11 RPct,ill1lO RilllP 1:\ Re rccomanda ea groslmea ecllselor sa se ia egala en eel pH t,in 0,0 din gI'ORimt':I, grm;"U de imbinat.

8.fl.2.4. 11a, rmblnaren cn buloane, pentru economic 0 parte din t.ijr-lc cilrnrh-ice jlot fi conatrttute din dornuri JnRa eel put.in 25 % VOl' fi buloane. IJa prinderer, barelor lu nodun nn sint admise dornurile.

Sur(.Jo

I

.... :; <-1'< -,." - I

..

/j

-

-_ .... ~""">!. -~ I

-

....

- ... i

... I

_ "" 7'.,,,>?... -._ .i

Fig. 50

Pag. 46

STAS 856· 71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

If~





b
J' .s, s; s,






OR $, s,
r a)

b)

/ / / / f
/ / / /_ ;:-
/ L / / .....
/ / / / e:
/ / / ~
A / ~
/1 \'-t' _L / ~
s, I s, Sf c)

Fig. 51

8.G.2.5. La Imbinar ile ell cuie pentru fixarea unei piese trebuie prevazute eel putin patru euie, iar In nodnrile In care prinderea pieselor se face eu ajutorul euielor trebuie prevazut eel pnt,in lin surub de strtngere en diametrul d = 12 mm. La prinderile la noduri ale grinz ilor en zabrele rea.lizate en enie, respectarea regnlilor de distrlbutle a. cuielor este obligatorie pentru fieeare piesa in parte (fig. 52).

a)

6)

Fig. 52

8.5.2.6. Ut.ilizarea cuielor la imbinarea elcmentelor intinse nu este admisa. 8.G.3. Calculul tmbinarilor cu tije eilindrice, consta in:

~ ..

I

j

1

~

)

I ,

Pag. 47

I \



CONSTRUCTII DE LEMN - Prescripti] pentru proiectare

STAS 856-71

8.5.3.1. Determinarea numarului de tije cilindrice {surubur i, dornuri, cu ie) eu relat ia :

N

n =-----

in eare:

Neste efortul axial rl in piesa de imbinat ;

'nSf numarul seetiunilor de forfeoare en care lllel'eaZ;1. 0 tija eilindJ'iI'l''i;

La este efortul adm is pentru 0 see1illne de torfecare a tijei nilil1(hire ea.re mie dintre efortur ile L,;c, J:,,, iii Ls«, determinate ell expresi ile din tahrlu l 16.

este eel

mai

Efortul adm isi hi l ,wlltrll (, Sf'C\ilIllt' dr- ro"f"('al'" a u n ei l i]r- ('ililltl"jC'I'

r,[ortul ad m i s ib i l (daN) pent ru II s.·(·~illrli' de fol'ft·(,~ln·. la trnhi u.iri ell:

Nr, crt.

Tipnl tmhlnarf I

Curul i] in ell' calcul

suruburi sl

cute dornurt de

otel

dnrnuri de stejar

Imblnart simetriee

1

St r lvlrca elementelor centrale Lac

-------

40 cd 40 cd 20 cd
;;0 ad ;;0 ad 30 I1d
----" ~-.-.-- ---_._-_ --"--"
an cd ao ell 20 cd
50 ad 50 ad 30 ad
300 (/2 200 (/2 ;,1) (/2 Sb'ivll't'a elemenl e lor

marg i nale Las

-----1--------1--

2

Imblnllrl Strlvlrea In elernentele

nestmetrlce centrale Lac

I----------~------------

Strlvlrea elcmentelor marginale Las

tmhinllri slmetrice ~i nesimetrlce

Incovnlerea tiki T~ai

3

OBSERVATIJ :

c grosl mea piese! centrale cvlei mn i s n hl u-l

a grosinH'a piesei margtnale ('('lei mai suht ir! d dlumetrul Lije i clltndrlce

OBSERVATII: - 1. In cazul ctnd <1il'('c\ia pfo!'tulni t runsml s de tijii face nil unghi rx cu tlirec\ia (iLrelor ele mente lor asumhlate , va toarea erorturttor dill tabe ln l Hi se va lnmu lt i cu :

a) cocttctentu! J(" din tahcln l 17 pentru eforturi Ie Lac ~ i La,;

b) coettclentul V J{" pcntru cfortul La;·

_ 2. Tabelul 16 este valahll numai pentru lemnul de molid ~i brad.

In cazul constructl ltor executate din alte specit de lemn sau In cazul constructif lor care tucreaz.t in conditii speclale (umiditate ~i caldura), precurn ~i In cazul construetiilor calcutate pentru grupur! suplimentare (CiS) sau grupart extraordinare (GE) de tncarcart, valoarea etorturllor din tabelul 16 se va tnmulti cu:

coeficlentl l K1, 1(2' K3 din tabelul 18 pentru calculul cforturilor Lac ~i Las ~i cu coeflcient lt VK1, VK2, VKa pentru calculul efortului Lai.

Tabelul 17
Coefieientnl K"
Unghiul pentru tija de otel en diamctrul (in em) til': pentru tije
OG I I I I de stejar
In grade 0,65 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4
0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
--_-
30 1,00 0,98 0,95 0,95 o.no 0,90 0,90 1,00
------ --_.
60 1,00 0,90 0,80 0,75 0,70 0,65 0,60 0,80
90 1,00 0,85 0,75 0,70 0,60 0,55 0,50 0,80 (70)

Pag. 4il

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

J Specja Jemn1JJnJ }}ij)j2at, com})!))}e i J
de exploatare a construct iei ~i Valoarea co elicienti lor K, pentru speci i le :
felul act.iunl i
So licitnrca C:of'firi- Pin, III 0 Ii d , Go run, stejar Png, Irasln , Plop, snlcle
entlll brad salctrn ulm
Constructlj
executate Intlndere,
din difcl'ite Inco vo lere, 1,0 1,:J 1,1 0,8
speci l 1<'111- cnmprestuno ~i s l.ri v i re
nonse sol ici- in lungul fihrelor
tale la :
Co mpresl une ~i strtvire Iil 1,0 2,0 1,G 1,0
normal pe fibre
Forfecare 1,0 1,6 1,3 0,8
Const rucli i supuse umczclii alternative 0,85
FC2
Constructi i care stau timp tndelungat 0,i5
sub ap,\
Co nst.ruct.i t calculate la grupi\ri 1,20
s up li ment are de act.iuni
Cons'trucl.i i calculate la grupari K3 1,40
extraord i narc de actiunl 8.5.3.2. Vertficarea efortur ilor unitaro normnle :in Rcc1;iunca ren, mai RlUbitit n, bnrclor Intinso en formula (2).

8.6. Imhlnilr] ell pene Ilexlhile (lamelnre)

8.6.1. G e ncr a I i 1; a t i.

8.6.1.1. PeneIe lamelaro (sau ponele Ilcx ihile) (fig. 53) slnt p iese din 0101 Ran lcmn, de forma, lamelara care se introduc transversal in elementele ee trebu ie imbina1e spre it inl])icdiea deplasarca longitndinala relat.iva a pieselor in contact.

8.6.1.2. Pencle Iamelare se ccnfccj.ioneaza din lernn uscat de cHcnla tare (:-dejn,l') snu rl in 0(;01. RIc ae folosese pentru imhinarea grinzilor eu sectiunc compusa solicita.t.e In incovoiere procnm ~i la uncle t.ipuri de forme pentru ale:'itnirea s('e1;i11l1ii eompnse a. t,alpilor oomprimate.

8.6.1.3. Pencle ln.molnre an nvanta.jnl ell. permit mecanizn.ren nnora d in iuz«le rlf' exocnrio a lucrar ilor.

8.6.1.4. Penele ln.mela.re din lemn de stejn.r t.rr-bu ie astfel confectionate sau montate tnclt RCt fie sol icitate la forfecare transversala pe fihre.

(;t)

b)

Fig. 53

Fig. 54

7

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856·71

Pig. 49

(71 )

8.(L~. Date e o s tr u c u iv c ~i clemente d e c u Lc uI.

i':I.fi.~.l. Adinoimea locasului (he) in Iiecurc gl'illdiL trehu ie ~:l fie ell (l ... ~) 111111 mu.i mare dcoit jllllli"it:~tca inalt.im ii Irunelci (hp). Adtucimea toLah1 a l:lea~1I1ui uu t.rebu ie ii(t dCl'a~('ac;ea ] /5 din iniLltilllca f iccarei grinz i componente.

8.6.2.2. Grosiiuea (tl') a lamclel so ia In luuitcle 1,0 -< t]l <. 1,[) eru, Illt'a se recoiuuuda 1]1 = 1,2 cui.

8.6.2.3. l11aljilllca lumelei de leinu se recomauda ::la se ia 71,11 = 4,5 t)l iar luug lmea ei bp; hJl = b pcntru pUteute care :·;lrabat complet li"'t{illlca griuz ii (fig. 54 n),

hll ~c~ 0,;' b -+- 0,3 hI' pentru pl:'iell(e care so pun ulterun.t.iv de 0 parte ~i de alta

a gr inz i i , undo b l'cpl'l'ziuta h'itilllca griuz i i (fh;. G4 h).

S.G.3A. Dhtallta (It) diutre uxelo a doual't'lw l.uuelare consecutive trebuie iia fie: a>- 9 ip• 8.lL2.:J. Gro~illlca peuelor Ilex ib ile de old ~c iu til =--" 4 ... 6 nun, inalt.imea hp = 10 tp ... 12 tp, iar lungimoa bp = b (('gam cn liitimca griuz ii).

8.6.3 .G. Distnnla a diutre axele a doua pene flexibiIe de otel trebuie sa fie: a::> 2[) tp ... 30 lp. 8.6.3. Oalculul hnbiniiri! Cll pone lamelare de lemn consta ill determiuaroa clortului admisib il Lal (eel mai mic dintre Las san Lad pe care il poate transniito 0 pana, din:

a) Oondit.ia de strivire a lemnului

Las = 11 bphv• b) Oond it.la de incovoiero a penei

T.a• = [)O bv . tp•

8.6.4. Culeulul uub iuiiri i ell pene lnmelaro de ot.el consta in determinarca elortului aduiisibil Lal =1 L as pe care poate ::la-l tru.usm ita 0 pana :

Las = 16 b; . hp.

8.7. Imhlnari cu euie ~i ~uruJmri peutru Iemn, sorieitate In smulqere

8.7.1. L~~ lmhiuar ile en cu ie solicita.to b smulgcrc (fig. ~liJ a), cfurtu l adiuisib il de siuulgere a.l eu iulu i De detenuina ell rolat.ia :

in eare :

de diametrul cuiului, in em (peutru eu ie en diametrul mai mare ca 0,5 em se ia de = O,[) em};

Ism.lungimea de incustrare a ouiulu i , in ciu, se ia : i: ::> 10 s.

i; >- 2 h (h grosimea sctndur ii);

""asm rez istenta ad misibila Ia smulgere pentru cui, care :-;0 ia :

- pentru lemnul de ra~inoase uscat : 't'asm = 3,5 daN/cm2

pentru lemnnl de ra~inoasc verde san unied : 't'ast» = 1,0 daN/cm2.

(72)

(73)

Fig. 55

u )

B.B. Plese metallee Intinse utlllzate in eonstruetlile de Iemn

8.8.1. G e n era lit a 1; i.

8.8.1.1. Piesele metallce (~1'uburi, platbande, ttrant.i, zbauturi) ut.ilizate in coustruotiilo de lemn servesc atit pentru realizarea unor eleniente intinse a fermelor, arcelor ~i stilpilor (inontanti, talpi iuferioare, diagonale, tirant.i) cit ~i pentru asamblarea pieselor de lemn tntre ele (suruburi, cuie etc.).

8.8.2. D ate c o n s t r u c t i v e. /""\,

8.8.2.1. Intinderoa t.irant.ilor se realizeaza prin strtngerea piulitelor prevazute de obicei Ia

ambele capete, Pentru a inlittum desurubarea piulitelor de la cxtremitapile §uruburilor ~i

tirantilor sint prevazute coutrapiu lite.

8.8.2.2. Pentru marirea suprafetei de strivire dintre piulita R,i lenin, la capetele tirantilor R,i surubur ilor se puuo cite 0 ~aibt1.

8.8.2.3. Dator ita aot.iuuii corosive pe care 0 au agent.ii atmosferici asupra ot.elulu i, grosimea minima a pieselor ooufeotionate din otel Iat trebuio sa fie de 6 mm, iar diametrul minim al pieselor rotundo de 12 111l1l.

8.8.2.4. Nu se recourauda Iolosirea platbandelor cu laMme mare, deoarece acestea favorizeaza apariti» crapaturilor si putreairea lemnului.

8.8.3. C a I c u I It 1 pie sci 0 l' met a lie e in tin s e uti liz ate inc 0 n ~ s t rue t iiI e del e III u,

8.8.3.1. Calculul §uruburilor R,i tlrant.ilor se face la efortul de intinderc (N,) cu relatia:

Pas. 50

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Presclip,ii pentru poiectare

8.7.2. La tmbinarile cu ~uruburi pentru lemn solieitate la smulgere (fig. 55 b), efortul admisib il de smulgere a ~urubului (Nusm) se caleuleaza eu formula:

N asm = 7t • d . lSIII . 't"asm

in care:

d diametrul ~urubului, in C111, pe portiunea nefiletata,

lsm lungimea de inoastrare a, surubnlui, in em, care so m in cousiderare numai pc portiunea filetata,

't'asm resistenta ad misibils la smulgere care are valoarea pentru lenin de ra~inoase:

'!'asm = 15 daN /cm2•

Nt /K- 0=-- """ U' Oat An

(75)

in care:

An seetiunea neta a surubului san t irautului (in zona Iiletata}:

K; eoefieient de distribut.ie a efortului de intindere intre barele tirantulu i, K; = 1,0 in cazul unui t.irant eu 0 singura bara,

Ku = 0,8 in cazul t.irautilor cu doua sau mai multe bare;

Oal reaistenta admisibila la intindere pentru suruburi R,i tirauj.i dill otel (STAS 763/1-71).

-

l3- etB-.
1 11 ()
..a
r- -
f~= b) 1 51
- ._ \":
Fig. 56 a)

-

r

-~'"

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

8.8.3.2. Caleulul zbantur ilor (fig. 56) se face 131 efortul de strivire (Ns) cu relatia :

N, »:

as = -- ~~ Oas

b·c

(76)

in care:

b 1atimea dulapului,

c latimea aripei cornierei zbantului, respectiv Iatimea platbandei curbate (fig. 56).

8.S. Imbtnart incleiate

8.9.1. G 6 n era 1 ita t i.

8.9.1.1. Imbinarile incleiate inlatura posib ilitatea deformati.ilor independente a element clur componente, asigurtnd 0 comportaro monolita tntregei p iese.

8.9.1.2. Pentru rea.lizarea tmbinarilor incleiate I'll' VOl' folosi (conform standardelor in vigoare) cleiurile pe baza de fenol, rezorcino ~i melumino-formaldohida ~i pc baza de cazeina sau cazeina-ciment.

8.9.1.3. Eforturile unitare minime de rupere la forfecare all' imbinarilor incleiate, sint date in ST.A.S 857-67.

8.9.1.4. Nu se admit Imbinari incleiate, solioitate la intindere perpendiculars pe direotia fibrelor.

8.9.1.5. Suprafetele de incleiere trebuie sa fie noted» ~i fura, impur itati (praf', asoh i i etc.). 8.9.1.6. Imbinarea scindurilor ~i dulapilor in piesele mcleiate se executa sub forma de:

a) Imbinari pe toata latimea ~i cap la cap (fig. 57 a);

b) Imbinari pe suprafete tesite (fig. 57 b);

c) Imbinar! prin alaturarea scindurilor san a dulapilor (fig. 58 a, b).

a)

Fig. 57

8.9.2.1. Imbinarile cap la cap se foloseso 131 bare comprimate, la bare drepte incovoiate in zona centrala intinsa slab solicitata ea ~i in zona eomprimata, precum ~i in zona interioar a slab solicitata a pieselor curbe.

8.9.2.2. Imbinarile pe suprafete tesite se folosesc la elementele intinse, preeu m ~i in zonele intins e, puternie solieitate ale pieselor supuse 131 incovoiere san flambaj.

Inaltimea zonei intinse la care trebuie faoute aceste lmbinari este de aproximativ 0,10 ... 0,15 din tnaltimea totala a secttunii transversale ~i se realizeaza in eel putin dona soinduri din fieeare zona (fig. 58). La grinzi tesirea se face eu panta ell = 1 : 10, la arce cu panta ell = 1 : 6, c fiind grosimea scindurii, iar L lungimea tesitur ii.

Pag, 51

Pag. 52

'r:

I

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE LEMN - Prescriptll pentru proiectare

Gr/nzi

Fig. 58

8.9.2. D ate con s t r u c t i v e ~ i e 1 e men ted e cal c u 1.

8.9.2.1. Pentru execut.ia elementelor de construct.ii incleiate se ut.ilizeaza nu rna i eleuicnte

din lemn ecarisat. '

8.9.2.2. Lungimoa minima a scludurilor. dulap ilor san rigIeIor co se ut.ilizeaza la confectio- narea elementelor luoleiato trebu ie fla fie de 2,5 m, iar grosimea accstora de maximum 50 mm.

Grosimea pioselor ut.ilizatc la arce nu trebu ie sa fie mai mare de 1 : 300 din raza minima de curbura,

I.1atimea elementelor de lemn tncleiate ee so mtretaic sub un unghi!1. trebuie sa fic pentru :

(t) !1. = 90') do :

8 c III ciud se foloseste clei de oazeina 10 c 111 cind se Ioloseste clei de feno1 formaldchida;

b) !1. = 45° de:

1~ em cind se foloseste c1ei de cazerua

Hi cui ctnd se Ioloseste clei de fenol formaldehida.

8.9.2.3. Distanta diutro uubinar ile cap Ia cap inveoinate trebuie sa fie de minimum 20 grosimi de scinduru, iar lntre imb iuitr ile te~itc {lumina intre capetelo testturilor) de minimum 10 grosimi de sctndura,

8.9.2.4. Rosturile longitudinala Tor fi decalate eu eel putin de 2 ori grosimea elementelor imbinate.

8.9.2.;). Intr-o singura sect june tmllsver:mla se poate admite iutreruperca a 11W); imu 11l 1/-:1; din numarul total al sclndur ilor sau dulap ilor,

8.9.2.6. Dintre variantele de asezare a inelelor anuale in pachetul de soindur i incleia.te, asezarea convergenta a inelolor annale este cea coreeta (fig. 59 a) fata de asezurea alternanta (fig. 59 b).

II

a) 6)

Fig. 59

Pag. 53

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

8.9.2.7. Elementele componente ale unei construct.it rle lemn ineleiate 8e aldl,tni('sc din diferite categorfi de material lemnos (STAB 8;)7-67) in functie de destinat.in p ieaei ~i in raporf eu natura ~i mar-imea solicitar ii, conform fig. 60.

Cofcgorlo _[. (Gt >O_ 7G'af)

1

ih

I

h

a.)

C ole-gor;a .!! (6'(" ~ 0,701)

b)

If)

Fig. 60

Pag. 54

T

~

1

STAS 856-71

CONSTRUCTII DE lEMN - Prescriptii pentru proiectare

NOTA11I SPECIALE

ANEXl

Notati i I

Denumlrea

Unitntl

An

F

1

Aria un«I sr-ct iunl
Aria sect.iuni i brute
Aria sectlunl I nete
Aria diagramci Iortel U'iietoare
Aria supratetul (Ie Inrf'ecare
Forta em2

daN.cm

daN

daN

cm4

Idem in rupo rt Cll axa y-y

Moment de inel'\ie al pi('s('lor jll'incip:!lc in raport I'll nxa x-:t

------------------------1---------1

Moment de inert.ie al pieselor secundare in raport ell axa x-x

Idem In raport eu axa y-y

Forti'i de lunecare

FortCI de Iorfccare

Moment de inertle
Moment de i nct'I.ie al sect.lunl i hrute
Moment de i nertle al secfiuni l ncte Efort admisibil la strlvtre

Efnrt admisibil la forfceare

AT Moment incovoietor

em4

N

s

T

Moment tncovo letor in I'fIP0l't en axa :l'-X

M_y__ Idem in faport ell fiX:! Wil

£InN

daN

dnN

da Ncm

duN.m

daN

dnN

dnN

dnN

daN

em3

Forta axiala

For~a axiahl de eo mprcsiuue

I __ N__:'I:'__ __ I Fortii axlnlti de lntlnrlere

b

_l\_'!_f __ I FOI'\ii de Iorfocarc

For!a de strivlre

Moment static al unei supratete

Forta t ai ctoare

Dl mensiunc, li'itimea unei sectlunl

em

em

f

fa

h

Latimea unei pene

Sageatii slasttca

Siigeatii elastica admlsl hl ln

Dtmenshme, tnaltlmoa unel sectluni

Arltnclme de crest arc

Jllill\inH'a penel

HaZ[l de giJ'alie

Haz:i de giratie in rnport cu nxa

em

cm

elll

em

('m

('Ill

ern

J dem in rnpn rt ell axa

('m

t'ag. 1)0

CONSTRUqll DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare

STAS 856-71

Nutaj.ii

Deuum lrcu

Uultutl

IV

Dl'hChidl'l'ea unci grillzi, Iungimcu UIIl'i piesc, sail lungi nrea unci t estturt ~le,

Lunglmoa lie Ilambaj , lungimo de Iorfccarc

Lunghuea unci pcne

l'lll

em

ell1

Modul de 1'Cl':is[elll,a al sl'c\iunii hrute

Mudul de rezi stenta al secti uni i nete

Mudul de rczistcn\a al sccl.l unl i in ruport ell axa X-;l'

1 __ ~_V_;.":..:;X'--_I __ l\_I_n_d_lI_I_(_IC rczistenta al scc~illllii netc in !'apurt eu aXil x-,r

lVy

l\["dlll de rer-islen\;1 al xecti un i i in rnport (:1I axu Y-!J

Mudu! de rezisll'n\:l al scctiuui i 111'11' in ruport I'll axu lI-Y

A Coeficil'nt dc zveltc\c

I.X Coeficient de zvcItele in !'aport eu axa X-,j;

Ay Coefieient de zveltc!e ill rH]lort I'll axa 11-1/

AliI Codicient de svelle!c lransforlllat ill rapor! l'U axa y-y.

[.L Col'fieicut lie s]lorirc II zvclte\ei

't' Coeficient de flambaj

't'x Coeficient de flamuaj In J'aport Cll axa ,T-X

(jall~

nl'7,istel1~a adinlslbf la la corupreai line

Itl>zislcll\,l arhu is ib i hl la lucovolr-rc

Hczf stcntil adrulsibi la la stri virc

Rez istcn td admlsfbi ld la Int indere

to' "a

Rezf stcn ta admistbf Iu la forfccarc

t1aN/cI1l2 ~, daN/cm2

daN/cm2

daN/cm2

/