GINEGOLOGIE

CANCERUL
MAMAR

GARLA MAGDALENA
III D
 CANCERUL MAMAR
Cancerul de san este cea mai frecventa forma de cancer la femei si a doua cauza a deceselor
provocate de tumorile maligne, dupa cancerul de plaman, in populatia feminina. Boala se
declanseaza atunci cand unele celule din structura glandei mamare capata unele mutatii la
nivel genetic si se inmultesc incontrolabil, formand o tumora.

Se estimeaza ca 1 din 8 femei va fi diagnosticata de-a lungul vietii cu aceasta boala. Insa
cancerul de san nu este apanajul doar al femeilor, el fiind intalnit, rar, si la barbati. La nivel
global, 1,7 milioane de cazuri de cancer mamar sunt diagnosticate anual si mai mult de 500
000 paciente decedeaza din aceasta cauza; numarul cazurilor la barbati reprezinta 1% din
total.

Europa continua sa constituie unul dintre continentele cu cea mai crescuta incidenta a
cancerului de san, practic la fiecare doua minute, o europeanca primeste acest diagnostic si la
fiecare 6 minute o pacienta pierde lupta cu boala. Desi constituie o suferinta extrem de
traumatizanta pentru femei, cancerul mamar poate fi prevenit si, daca este descoperit in stadii
incipiente, se trateaza si se vindeca.

EPIDEMIOLOGIE
Cancerul de san afecteaza cel mai frecvent femeile in varsta, majoritatea persoanelor avand
peste 50 de ani la momentul diagnosticului, insa 1 din 5 cazuri de cancer de san poate aparea
inainte de 50 de ani. In tarile dezvoltate, in jur de 10–15% dintre pacienti au boala in stadiu
avansat la momentul stabilirii diagnosticului, comparativ cu 40–90% in tarile in curs de
dezvoltare. Raportul de incidenta al cancerului de san intre femei si barbati este de 150:1.

ANATOMIA SANULUI
Glanda mamara reprezinta o glanda exocrina prezenta la om si la alte mamifere, situata
bilateral in zona pectorala, care are o importanta deosebita datorita secretiei laptelui si hranirii
puilor dupa nastere. Sanii femeilor sunt compusi din tesut specializat care produce lapte (tesut
glandular), precum si din tesut gras. Cantitatea de grasime determina marimea sanului.

Partea producatoare de lapte a sanului este

organizata in 15-20 compartimente, numite
lobi. In cadrul fiecarui lob exista structuri mai
mici, numite lobuli, unde se produce laptele.

Laptele circula printr-o retea de mici tuburi

numite ducte. Ductele (canalele galactofore)
sau tubulii se conecteaza si se reunesc in ducte
mai mari, care in cele din urma ies din piele in
mamelon. Zona intunecata a pielii care
inconjoara mamelonul se numeste areola.

Tesutul conjunctiv si ligamentele ofera sprijin

sanului si ii confera forma. Nervii ofera
sensibilitate sanului. Sanul contine, de
asemenea, vase de sange, vase limfatice si
ganglioni limfatici.

CAUZE
Nu se cunosc cu certitudine care sunt cauzele care duc la aparitia cancerului de san, motiv
pentru care este foarte dificil de spus daca o femeie va face sau nu aceasta boala.

In cele mai multe cazuri, cancerul de san incepe in celulele aflate pe peretii canalelor
galactofore prin care circula laptele (carcinom ductal invaziv), dar poate incepe si in tesutul
glandular (carcinom lobular invaziv) sau in alte celule sau tesuturi din interiorul sanului.
Celulele maligne se pot raspandi (metastaza) din san la ganglionii limfatici sau spre alte parti
ale corpului (plamani, ficat, oase, creier, etc).

FACTORI DE RISC
Factorii de risc pot fi factori hormonali, de mediu, genetici si factori care tin de stilul de viata.
Unele persoane care nu au niciun factor de risc, pot dezvolta boala, in timp ce alte persoane cu
factori de risc evidenti nu fac niciodata cancer de san. Cel mai probabil, cancerul de san este
cauzat de o interactiune complexa intre constitutia genetica si mediul inconjurator.

Factorii asociati cu un risc crescut de cancer de san sunt corelati in special cu cresterea
expunerii la hormoni estrogeni:
  Sexul. Femeile au un risc mai mare
decat barbatii de a dezvolta cancer de
san ( 150:1)

 Varsta inaintata. Riscul de cancer de

san creste odata cu varsta ( >50 ani, risc
crescut)

 Istoricul personal de cancer de san.

Daca ai avut cancer de san, ai un risc
crescut de a dezvolta boala si la celalalt
san (riscul creste cu 0,5% pe an).

 Istoric personal de hiperplazie atipica.

 Istoric familial de cancer de san. Daca

mama, sora sau fiica a avut cancer de
san, in special la o varsta frageda, riscul
de a face boala este mai mare.

 Constelatia genetica. Anumite mutatii genetice care cresc riscul de cancer mamar pot fi
transmise de la parinti la copii. Cele mai frecvente astfel de mutatii sunt genele BRCA1 si
BRCA2, care pot creste foarte mult riscul de cancer de san, dar si alte tipuri de cancer, in
special cancerul de ovar.

 Expunerea la radiatii in zona pieptului in copilarie sau in tinerete, creste riscul de a dezvolta
cancer de san.

 Obezitatea

 Debutul menstruatiei inainte de 12 ani

 Debutul menopauzei la o varsta mai inaintata, dupa 55 de ani

 Nasterea primului copil la o varsta mai inaintata. Femeile care dau nastere primului copil dupa
varsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de san.

 Refuzul alaptarii naturale a bebelusului pana la varsta de 6 luni

 Lipsa graviditatii. Femeile care nu au fost niciodata gravide au un risc mai mare de cancer de
san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini.

 Terapia de substitutie hormonala postmenopauza. Femeile care iau preparate de estrogen au

un risc crescut de cancer mamar. Odata intrerupta terapia, scade si riscul.

 Consumul abuziv de alcool, dieta bogata in grasimi sau fumatul au fost asociati cu cresterea
riscului de cancer de san.

CANCERUL MAMAR EREDITAR

Se estimeaza ca aproximativ 5% – 10% dintre cazurile de cancer de san sunt legate de mutatii
genetice mostenite de la parinti. Au fost identificate o serie de gene mutante mostenite care
pot creste riscul de cancer la san, iar cele mai frecvente sunt genele BRCA1 si BRCA2 -
ambele cresc in mod semnificativ atat riscul de cancer mamar, cat si de cancer ovarian.

TIPURI
Cancerul de san poate fi clasificat in functie de caracterul neinvaziv sau invaziv: Cancerul de
san neinvaziv

 Carcinomul ductal in situ (CDIS) este o leziune pre-maligna – nu este inca o leziune
canceroasa, insa poate avansa si se poate transforma intr-o forma invaziva de cancer de san. In
acest tip de cancer, celulele canceroase sunt localizate in ductele din componenta sanului, insa
nu s-au raspandit inca la nivelul tesutului sanatos al sanului.

 Neoplazia lobulara (cunoscuta anterior sub denumirea de carcinom lobular in situ) este
reprezentata de stadiul in care celulele care captusesc lobulii unde se produce laptele prezinta
modificari, ceea ce indica faptul ca exista un risc crescut de aparitie a cancerului in viitor.

 De fapt, neoplazia lobulara nu inseamna cancer de san si desi femeile cu neoplazie lobulara se
prezinta periodic pentru efectuarea de controale, majoritatea nu se imbolnavesc de cancer de
san.
Cancerul de san invaziv

Cancerul de san invaziv este denumirea data cancerului care s-a extins dincolo de ducte
(cancer de san ductal invaziv) sau de lobuli (cancer de san lobular invaziv).

Aceste tipuri de cancer pot fi clasificate suplimentar in functie de aspectul histologic; de

exemplu, tumorile tubulare, mucinoase, medulare si papilare de san sunt subtipuri mai rare de
cancer de san.

De asemenea, cancerul de san este clasificat in functie de cat de avansata este boala:

 Cancer de san in stadiu incipient. Este cazul in care tumora nu s-a extins dincolo de san sau de
ganglionii limfatici axilari (de la nivelul subratului) (faza cunoscuta si sub denumirea de
cancer de san in stadiul 0-IIA).

 Cancerul de san avansat local. Cancerul de san este in stadiu avansat local in cazul in care a
trecut din san in tesutul invecinat sau in ganglionii limfatici (stadiul IIB-III).

 Cancerul de san metastatic. Cancerul de san este definit ca metastatic atunci cand s-a extins in
alte regiuni din organism, cum ar fi la nivelul oaselor, ficatului sau plamanilor (cunoscut si ca
stadiul IV). Tumorile care apar la distanta sunt denumite metastaze. Cancerul de san
metastatic nu se poate vindeca, insa poate fi tratat.

 Cancerul de san avansat. Cancerul de san avansat este un termen utilizat pentru a descrie si
cancerul de san avansat local in stadiu avansat care nu poate fi tratat prin interventie
chirurgicala, dar si cancerul de san metastatic.
 STADIALIZARE
Stadiul 0

Este cel in care exista celule maligne in

interiorul ductelor mamare din san, dar nu
exista invazie in tesutul mamar normal
adiacent.

Stadiul I este impartit in doua substadii:

 Primul (1A) este cel in care tumora
primara are o latime de doi centimetri
sau mai putin, iar ganglionii limfatici
nu sunt afectati.

 Al doilea (1B) descrie situatia in care celulele maligne sunt prezente in ganglionii limfatici din
apropiere si fie nu exista nicio tumora la san, fie aceasta este mai mica de doi centimetri.
Stadiul II este caracterizat tot de doua substadii:
 Primul (2A) este cel in care tumora este mai mica de doi centimetri si s-a raspandit la 1-3
ganglioni limfatici din apropiere sau este cuprinsa intre 2-5 centimetri, dar nu a prins niciun
ganglion limfatic.

 Al doilea (2B) substadiu se refera la situatia in care tumora are dimensiunile cuprinse intre 2-5
centimetri.
Stadiul III este diferentiat in trei etape:
 etapa 3A, in care celulele maligne sunt prezente in 4-9 ganglioni axilari sau au migrat in
ganglionii limfatici mamari interni.

 etapa 3B este cea in care tumora a invadat peretele sau pielea toracica si pana la cel mult noua
ganglioni.

 etapa este 3C, situatie in care celulele maligne sunt prezente in 10 sau mai multi ganglioni
axilari.
Stadiul IV
Indica prezenta metastazelor viscerale, indiferent de marimea tumorii primare sau de invazia
ganglionilor limfatici.

SIMPTOME

Cel mai frecvent simptom al cancerului de san este aparitia unui nodul. O masa nedureroasa,
solida, care are margini neregulate este mai probabil sa fie canceroasa, insa cazurile de cancer
mamar pot fi si moi, nedureroase sau rotunjite. Din acest motiv, este important sa mergi la
medicul ginecolog pentru un examen clinic al sanilor.

Alte simptome ale cancerului de san:

 Umflarea partiala sau a intregului san - chiar daca nu se simte niciun nodul distinct

 Schimbari in marimea, forma sau aspectul unui san

 Modificari ale pielii care acopera sanul (aspect de coaja de portocala, frecvent)

 Retractia mameloanelor

 Scurgeri mamelonare - altele decat laptele matern

 Prezenta unor zone de roseata, cruste, striatii sau ingrosare la nivelul mameloanelor sau pielii
de pe san

 Durere la nivelul sanilor sau mameloanelor

 Prezenta unor ganglioni la nivel axilar

Stabilirea cu exactitate a tipului de cancer, evidentierea nivelului

receptorilor de estrogen, progesteron sau HER2 si caracterizarea factorilor
de prognostic sunt esentiale pentru elaborarea planului de tratament.

TRATAMENT
Planul de tratament al cancerului de san se stabileste de catre o echipa multidisciplinara, in
functie de tipul tumorii, stadiul si gradul, marimea si sensibilitatea celulelor canceroase la
hormoni. De asemenea, se ia in considerare si starea generala de sanatate a fiecarei paciente in
parte.

Cele mai multe femei sunt supuse unei interventii chirurgicale si primesc, de asemenea, si
tratament adjuvant, inainte sau dupa operatie, cum ar fi chimioterapie, terapie cu hormoni sau
radioterapie.
 PREVENTIE
 Controalele periodice, pentru grupele de risc, sunt cea mai eficienta forma de
preventie. In plus, in cazul categoriilor cu risc genetic dovedit, exista terapii care pot
reduce probabilitatea aparitiei celulelor canceroase. Din nou, testele genetice si
colaborarea cu medicul au un rol major.

 Dieta echilibrata, un aport redus de grasimi saturate, eliminarea alcoolului din dieta
mentinerea unei greutati normale, mai ales dupa menopauza, sunt recomandate tuturor
femeilor.

 Activitate fizica regulata minimum 30 de minute pe zi.

 Sarcina si alaptarea s-au dovedit ca pot reduce riscul aparitiei cancerului de san, prin
reducerea expunerii la estrogen a femeilor in aceasta perioada.

 Limiteaza folosirea medicamentelor hormonostimulante in postmenopauza;

 Utilizeaza in alimentatie multe legume, fructe proaspete, seminte, alune si carne alba.