Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin, numit si cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip
de cancer depistat in randul femeilor din intreaga lume si reprezinta aproximativ
8% din totalul cazurilor si deceselor totale cauzate de cancer.

Este determinat de mutatiile din ADN celular care duc la cresterea anormala a
celulelor din mucoasa colului uterin, care au capacitatea de a invada sau de a se
raspandi in alte parti ale corpului, daca boala nu este tratata. La inceput, de obicei,
nu se observa simptome, dar pentru a fi tratat eficient, cancerul de col uterin
trebuie descoperit in stadii incipiente, ideal chiar inainte ca boala sa inceapa sa se
dezvolte – adica inainte ca celulele precanceroase sa evolueze in cancer.

Celulele anormale, precanceroase, pot fi depistate printr-un simplu test Babes-

Papanicolau, care dureaza 15 minute si care ne poate salva viata, pentru ca celulele
precanceroase, odata depistate, se pot elimina, prin tratament, inainte de a se
transforma in cancer.

Probe din secretiile nazale si sinusale - efectuarea culturilor din secretii pentru
identificarea cauzei infectiei, mai ales in sinuzita bacteriana;

Endoscopia nazala - cu ajutorul endoscopului cu fibra optica (al camerei), medicul

poate vizualiza direct aspectul sinusurilor;

Alte teste - care pot evalua cauza sinuzitei sau factorii ei precipitanti (ex: teste
alergice).

Colul uterin (cervix)

Locul unde apare acest tip de cancer este colul uterin (numit si cervix) - partea
inferioara a uterului, care face legatura cu vaginul.

Colul uterin este format din doua parti diferite si este acoperit cu doua tipuri de
celule diferite:

 Endocervix - partea colului uterin de langa corpul uterului, acoperita cu

celule glandulare.

 Exocervix sau ectocervix - partea de langa vagin, acoperita cu celule

scuamoase

Celulele glandulare si celulele scuamoase se intalnesc intr-un loc numit zona de

transformare sau de tranzitie.

Leziunile precanceroase, neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN - cervical

intraepithelial neoplasia), leziune scuamoasa intraepiteliala (SIL - squamous
intraepithelial lesion) si displazie cervicala (“rana pe col”) pot fi depistate cu
ajutorul testului Papanicolau si pot fi tratate inainte sa se dezvolte in cancer.

Desi majoritatea cazurilor de cancer de col uterin au la baza modificari

precanceroase, numai o parte din femeile cu leziuni precanceroase dezvolta
cancerul. Asta deoarece, in multe cazuri, celulele precanceroase dispar din
organism, fara niciun tratament, ca urmare a actiunii sistemului imunitar. Cu toate
acestea, ghidurile internationale recomanda tratarea tuturor leziunilor
precanceroase de col uterin, deoarece in acest fel se pot preveni aproape toate
cazurile de cancer de col uterin.

Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin apar la femei sub 50 de ani si rareori
la femeile mai tinere de 20 de ani. Statisticile arata ca aproximativ 20% dintre
cazurile de cancer de col uterin sunt descoperite la femeile peste 65 de ani, in
conditiile in care ele ar putea fi prevenite prin teste de screening regulate.

Cauze:
Cancerul de col uterin se dezvolta de obicei din modificari precanceroase prezente
de peste 10-20 de ani. Infectia cu papilomavirusul uman (HPV) cauzeaza mai mult
de 90% dintre cazurile de cancer cervical. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor
care au avut infectii cu HPV, nu dezvolta cancer de col uterin.

HPV - Human Papilloma Virus – este un virus comun care se transmite prin
contact sexual (vaginal, oral sau anal). Infectia persistenta cu HPV reprezinta cauza
principala a cancerului de col uterin. Sunt descrise aproape 40 de genotipuri care
pot fi localizate la nivelul organelor genitale atat la barbat, cat si la femeie, precum
si in faringe si cavitatea bucala, determinand infectii asimptomatice.

Genotipurile difera prin gradul de risc post-infectie pentru dezvoltarea cancerului:

 genotipuri de HPV cu grad ridicat de risc - high risk - determina la femei

modificari ale celulelor de la nivelul zonei cervico-vaginale si pot duce la
dezvoltarea cancerului de col uterin. Tipurile 16 si 18 sunt cauza a 75%
dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel global, in timp ce 31 si 45
sunt cauzele altor 10%.

 genotipuri de HPV cu grad scazut de risc - low risk - pot duce la aparitia
condiloamelor acuminate (condilomatoza genitala)

O persoana cu o infectie cu HPV nu va dezvolta neaparat cancer de col uterin sau

orice alta forma de cancer, intrucat in majoritatea cazurilor sistemul imunitar
elimina infectia din organism in aproximativ 2 ani, inainte ca acesta sa produca
probleme de sanatate.
Persistenta infectiei cu HPV pentru mai multi ani poate sa duca la aparitia cancerul
de col uterin. Dintre cele 150-200 de tipuri de HPV cunoscute, 15 sunt clasificate
ca fiind tipuri cu risc ridicat (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68 , 73 si
82), trei ca fiind un risc ridicat probabil (26, 53 si 66) si 12 ca fiind cu risc scazut
(6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 61, 70, 72, 81 si CP6108).

Negii genitali, care sunt o forma de tumora benigna a celulelor epiteliale, sunt, de
asemenea, cauzate de diverse tulpini de HPV.

Cu toate acestea, aceste serotipuri nu sunt de obicei legate de cancerul de col

uterin. Este obisnuit sa aveti mai multe tulpini in acelasi timp, inclusiv cele care
pot provoca cancer de col uterin, impreuna cu cele care cauzeaza verucile.

De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, boala are nevoie de 15-20 de

ani pentru a se dezvolta. Aceasta perioada se reduce la doar 5-10 ani in cazul
femeilor cu un sistem imunitar slabit.
Factori de risc

Numerosi alti factori de risc au fost identificati in producerea cancerului de col

uterin:

 primul contact sexual la scurt timp dupa prima menstra prezinta un risc
crescut de infectie cu HPV

 infectia cu virusul herpes hominis tip 2 (herpesul genital, HSV 2)

 infectia HIV/SIDA

 infectia cu chlamydia

 igiena penisului deficitara la partener

 istoric de boli cu transmitere sexuala.

 schimbarea frecventa a partenerilor sexuali

 administrarea pe termen lung a contraceptivelor orale - riscul de cancer de

col uterin creste pe masura ce femeile utilizeaza mai mult de 5 ani pilule
anticonceptionale

 fumatul - femeile care fumeaza au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta

cancer de col uterin fata de femeile care nu fumeaza

 imunosupresia

 dieta saraca in fructe si legume

  supraponderalitatea si obezitatea- femeile supraponderale sunt mai
susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin

 sarcini multiple - mai mult de 3 sarcini duse la termen au un risc crescut de a

dezvolta cancer de col uterin

 nasterea primului copil inainte de varsta de 17 ani – prezinta un risc de doua

ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin, fata de femeile care au
nascut dupa 25 de ani.

 expunerea la dietilstilbestrol (DES). Administrarea acestui medicament

hormonal, pentru prevenirea pierderii sarcinii, a fost interzisa dupa anul
1977 in Romania. Femeile ale caror mame au luat DES in timpul sarcinii au
dezvoltat adenocarcinom cu celule clare la nivelul colului uterin sau
vaginului mai frecvent decat celelalte femei.

 istoric familial de cancer de col uterin

Simptome:
In stadii timpurii, modificarile cervixului sunt deseori asimptomatice, cancerul de
col uterin poate fi identificat doar prin controale periodice.

In stadii avansate pot aparea:

 secretii vaginale cu miros neplacut

 sangerari abundente

 dureri pelvine

 dureri in timpul contactelor sexuale -dispareunie

 sangerari intre menstruatii (menometroragie)

 sangerari dupa actul sexual

Fazele foarte avansate ale bolii sunt marcate de simptome cauzate de raspandirea
bolii:

 anemie datorita pierderilor masive de sange

 durere la nivelul zonei lombare

 durere la nivelul membrelor inferioare

 scadere brusca in greutate, mai multe kilograme in decurs de cateva

saptamani/luni
Tipurile histologice de cancer de col uterin

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recunoaste doua tipuri histologice

principale de cancer invaziv (OMS)

 carcinomul scuamos (care constituie circa 85% dintre toate cazurile). Se

dezvolta in celulele din exocervix cu aspect scuamos.

 adenocarcinomul (care constituie circa 10-15% dintre toate cazurile). Se

dezvolta din celulele glandulare, producatoare de mucus, din endocervix.

 rar se depisteaza cazuri de cancer de col uterin care au caracteristici mixte,

atat de carcinoame cu celule scuamoase, cat si de adenocarcinoame. Acestea
sunt denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.
Exista si alte tipuri de cancer care se pot dezvolta la nivelul colului uterin si care
apar mai frecvent in alte parti ale corpului, cum ar fi melanom, sarcom si limfom.
Stadii

Exista 5 stadii ale cancerului de col uterin:

Stadiul 0 ( carcinom in situ) - se caracterizeaza prin afectarea primului strat de
celule al cervixului, fara invadare in straturile profunde.

Stadiul 1 – tumora implica doar cervixul:

 Stadiul 1a - cancerul nu invadeaza tesutul cervical mai mult de 5mm in

profunzime si nu se intinde mai mult de 7 mm.

 Stadiul 1b - cancerul invadeaza tesutul cervical in adancime mai mult de 5

mm si se intinde mai mult de 7 mm.

Stadiul 2 - cancerul invadeaza cele doua treimi superioare ale vaginului, dar nu si
peretele pelvisului.

 Stadiul 2a - invazie in cele doua treimi superioare ale vaginului, dar nu si in

tesuturile din jurul uterului

 Stadiul 2b - invazie dincolo de cele doua treimi superioare ale vaginului.

Poate cuprinde si tesuturile din jurul uterului.

Stadiul 3 - cancerul invadeaza treimea inferioara a vaginului

 Stadiul 3a - cancerul nu invadeaza peretele pelvin

 Stadiul 3b - cancerul invadeaza peretele pelvin si/sau formatiunea

canceroasa are o dimensiune atat de mare incat poate bloca ureterele
Stadiul 4 - cancerul invadeaza alte organe pelvine sau alte parti ale corpului

 Stadiul 4a - cancerul invadeaza vezica urinara sau peretele rectal sau nodulii
limfatici din pelvis

 Stadiul 4b - cancerul invadeaza si alte parti ale organismului, ca abdomenul,

tractul intestinal sau plamanii
Diagnostic:
Cancerul de col uterin se suspecteaza in baza constatarilor clinice efectuate in
cadrul examenului ginecologic:

 mobilitatea si consistenta cervixului sunt evaluate prin palpare la tuseul

vaginal

 prin investigatia ecografica se vizualizeaza interiorul vaginului si a

cervixului

 primul pas in depistarea cancerului de col uterin este un rezultat anormal al

testului Papanicolau

Testul Papanicolau poate fi folosit ca test de screening, De aceea, confirmarea

diagnosticului de cancer de col uterin sau precancer necesita o biopsie a colului
uterin. Principala limitare a testului este ca produce un rezultat fals negativ in pana
la 50% dintre cazurile de cancer de col uterin. Colposcopia (cu biopsie), conizatie
de col uterin si biopsia pun diagnosticul de cancer cervical.

Colposcopia este o investigatie care permite medicului ginecolog sa evalueze

vaginul si colul uterin. Se poate face cu sau fara biopsie, inclusiv femeilor gravide
si nu este mai incomoda decat o alta examinare ginecologica. La fel ca testul
Papanicolau, nu este recomandata in timpul menstruatiei.

Biopsia de col uterin - mai multe tipuri de biopsii pot fi folosite pentru a
diagnostica leziunile precanceroase si cancerul de col uterin, precum colposcopie
cu biopsie, chiuretaj endocervical sau conizatie. Daca rezultatele biopsiei atesta
cancerul de col uterin, medicul poate solicita teste suplimentare imagistice pentru a
vedea cat de extinsa este tumora, precum ecografie, tomografie computerizata,
RMN, PET.
Tratament:
Optiunile de tratament depind in mare masura de stadiul tumorii, insa exista si alti
factori care pot influenta planul de tratament, cum ar fi: varsta si starea generala de
sanatate, circumstantele individuale si preferintele fiecarei persoane in parte, avand
in vedere ca boala afecteaza atat viata sexuala, cat si capacitatea de a avea copii.
Tratamentul cancerului de col uterin poate presupune una sau mai multe metode
terapeutice:

 Interventie chirurgicala

 Radioterapie- utilizeaza raze X pentru a distruge celulele canceroase

 Chimioterapie - utilizeaza substante care au capacitatea de a distruge

celulele tumorale (citostatice)

 Terapie tintita - se adreseaza unui grup de pacienti care prezinta tumori cu

anumite alterari genetice.

Terapia tintita urmareste sa inhibe respectivele mutatii care favorizeaza

multiplicarea haotica a celulelor maligne, astfel incat tumora sa se diminueze.

Stadiile incipiente ale bolii pot fi tratate fie prin realizarea unei interventii
chirurgicale, fie prin radioterapie si chimioterapie. Pentru etapele mai avansate,
combinatia dintre radioterapie si chimioterapie este, de obicei, tratamentul de baza.
In unele cazuri, cancerul de col uterin avansat poate fi tratat numai prin cure de
chimioterapie.

Recuperarea dupa cancer este obiectivul principal al echipei medicale de ingrijire.

In cazul in care nu poate fi utilizat un anumit tratament, tinta terapeutica poate fi
aceea de a elimina sau de a distruge cat mai mult din tumora, pentru a te ajuta sa
traiesti cat mai mult posibil si sa te simti mai bine. In cazuri avansate, tratamentul
urmareste ameliorarea simptomelor si se numeste tratament paliativ.

Chirurgia cancerului de col uterin

Interventiile chirurgicale ajuta atat la diagnosticarea cancerului de col uterin,

evaluarea stadiului tumorii, cat si la tratarea afectiunii – in special in cazurile
depistate in faze incipiente. Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale care
pot fi recomandate, in functie de fiecare caz in parte.

Criochirurgie sau crioterapie

Consta in aplicarea unei sonde de metal la o temperatura extrem de scazuta, direct

pe colul uterin care distruge celulele anormale prin refrigeratie.

Chirurgie cu laser

Se foloseste un fascicul de raze laser, dirijat prin vagin, pentru a vaporiza (arde)
celule anormale sau pentru a elimina o mica bucata de tesut pentru testarea
anatomopatologica. Se realizeaza cu anestezie locala.

Conizatie
In timpul conizatiei, se indeparteaza un segment de tesut cervical de forma conica.
Medicul ginecolog utilizeaza un cutit chirurgical, cu laser sau un electrod subtire,
atasat la un generator electrochirurgical (procedura de excizie cu ansa electrica sau
procedura LEEP).

Histerectomie totala simpla

Interventia consta in indepartarea uterului - atat corpul uterului, cat si colul uterin,
dar nu si a structurilor de langa uter (parametru si ligamente utero-sacrate).
Vaginul si ganglionii limfatici pelvini, ovarele si trompele uterine sunt prezervate.

Histerectomie radicala

In timpul acestei operatii, se indeparteaza uterul, tesuturile periuterine si partea

superioara (aproximativ 3 cm) din vagin. De multe ori, sunt rezecati si ganglionii
limfatici pelvini. Ovarele si trompele uterine nu sunt eliminate, daca nu exista alte
motive medicale care cer indepartarea lor. Histerectomia radicala se face, de
obicei, prin incizie abdominala.

Trachelectomie

Pentru a putea conserva uterul, in vederea mentinerii capacitatii de procreare, fara

riscul ca boala sa recidiveze, trebuie indeplinite o serie de conditii:

 Tumora situata la nivelul colului uterin sa nu depaseasca 4 cm

 Ganglionii pelvici sa nu fie invadati de celulele canceroase

 Tumora sa nu se extinda ascendent la corpul uterului

De asemenea, o conditie esentiala pentru ca pacienta sa poata procrea ulterior este

ca aceasta sa nu fie iradiata inaintea operatiei.
Interventia chirurgicala conservatoare denumita trachelectomie radicala vaginala
cu limfadenectomie pelvica laparoscopica a fost conceputa de profesorul francez
Daniel Dargent si consta in doua tehnici minim invazive de chirurgie vaginala si
chirurgie laparoscopica, care ofera pacientei o recuperare extrem de rapida, cu
externare la doua zile postoperator.

Aceasta procedura consta in eliminarea colului uterin si a partii superioare a

vaginului, dar nu si eliminarea corpului uterului. Prin urmare, permite femeilor sa-
si pastreze capacitatea de procreare. Interventia se face fie prin vagin, fie prin
abdomen si este realizata laparoscopic.

Trachelectomie radicala cu limfadenectomie pelvica laparoscopica se poate realiza

pe cale vaginala sau total laparoscopica si consta din doi timpi operatori:
  Limfadenectomia pelvica laparoscopica reprezinta primul timp operator si se
efectueaza laparoscopic. Este etapa in care se verifica daca tumora a invadat
ganglionii. Se identifica ganglionul santinela care este primul nodul limfatic
din lanturile pelvice care poate fi invadat de celulele canceroase. Examenul
anatomopatologic extemporaneu – efectuat in timpul operatiei, stabileste
daca tumora s-a extins la acest nivel. Daca ganglionul santinela nu contine
celule maligne, inseamna ca nici ceilalti ganglioni nu sunt invadati. Astfel,
medicul poate sa continue operatia de tratament conservator, lasand uterul
intact.

 Trachelectomia radicala reprezinta al doilea timp operator. Consta in

indepartarea colului uterin care contine tumora impreuna cu treimea
superioara a vaginului si treimea mediala a parametrelor (structuri din
vecinatatea colului uterin). Partea ramasa din vagin este apoi reconectata cu
corpul uterin printr-o sutura circulara – un cerclaj, refacandu-se astfel
integritatea tractului genital. Daca o sarcina va aparea, copilul va putea sa se
dezvolte in interiorul uterului si sa se nasca la termen.

Exenteratie pelvina totala

Este o operatie complexa si este utilizata pentru tratarea cancerului de col uterin
avansat. Consta in indepartarea in bloc a uterului, vezicii urinare si a rectului cu
reconstructia acestor organe.
Screening

Testul Papanicolau (PAP) sau frotiul citologic si testul virusului papilloma uman
(HPV) sunt investigatiile recomandate in screeningul cancerului de col uterin,
pentru a depista eventualele leziuni precanceroase inainte ca acestea sa se
transforme in cancer. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin se descopera la
femeile care nu-si fac regulat testul Papanicolau. Este o procedura simpla care se
efectueaza in cabinetul ginecologic, prin care se recolteaza celule de la nivelul
colului uterin, partea ingusta a uterului, pentru a fi analizate la microscop. Se poate
efectua standard sau in mediu lichid. Aceste celule pot fi, de asemenea, folosite
pentru testarea HPV.

Un test Papanicolau este recomandat sa fie realizat in fiecare an, incepand cu

varsta de 21 de ani sau la 3 ani dupa inceperea vietii sexuale. Pana la implinirea
varstei de 30 de ani, testul Papanicolau poate fi facut fara testul HPV. Dupa aceasta
varsta, sunt recomandate ambele teste la fiecare 3-5 ani sau doar PAP la fiecare 3
ani.

Testul HPV identifica daca ai fost infectata cu virusul HPV (Human Papilloma
Virus). Anomaliile celulare precanceroase si forma cea mai frecventa de cancer de
col uterin sunt determinate de infectia persistenta cu cel putin unul dintre cele 15
genotipuri de HPV cu grad inalt de risc (high risk), cele mai importante fiind
genotipurile HPV 16 si HPV 18 care sunt implicate in 70% dintre cazuri. Daca ai
peste 30 ani, medicul iti va recomanda acest test impreuna cu testul Papanicolau.

Programeaza-te aici la screening-ul pentru cancerul de col uterin.

Preventie
 Evita expunerea la infectia cu HPV prin utilizarea prezervativului de fiecare
data cand faci sex
 Vaccineaza-te impotriva HPV
 Trei vaccinuri HPV (Gardasil, Gardasil 9 si Cervarix) reduc riscul de
modificari canceroase sau precanceroase ale colului uterin si ale perineului
cu aproximativ 93% si respectiv 62%. Vaccinurile sunt eficiente intre 92%
si 100% impotriva HPV 16 si 18 pana la cel putin 8 ani.

 Vaccinurile HPV sunt administrate de obicei la varsta de 9 pana la 26 de ani,

deoarece vaccinul este cel mai eficient daca este administrat inainte de
aparitia infectiei. Nu se cunoaste durata eficacitatii si daca va fi nevoie de un
rapel.

 Renunta la fumat

 Vitamina A este asociata cu un risc mai mic de cancer cervical la fel ca

vitamina C, vitamina E si beta-caroten.
Intrebari frecvente

Cancerul de col uterin poate recidiva?

 Daca nu au fost extirpate colul uterin, uterul si asa mai departe, cancerul de
col uterin poate recidiva sau poate reaparea sub forma altui tip de cancer.

Ce trebuie sa facem dupa ce ne-am vindecat de cancer de col uterin?

 Odata cu incheierea tratamentului si cu instalarea vindecarii, pacientele

trebuie sa mearga la control la fiecare 3 luni in primii 2 ani, ulterior
consultul poate fi efectuat la fiecare 6 luni daca totul decurge normal.

Femeile care au avut cancer de col uterin mai pot deveni mame?

 Daca uterul nu a fost extirpat si daca starea pacientei dupa vindecarea de

cancer de col uterin este una optima, atunci femeile care au avut cancer de
col uterin pot deveni sau redeveni mame.
Mituri

Din pacate, inca exista numeroase mituri si prejudecati cu privire la cancerul de col
uterin si importanta testelor de screening care pot intarzia depistarea precoce a
acestei boli necrutatoare ce anual ucide peste 300.000 de femei din intreaga lume.
Va prezentam mai jos 10 astfel de mituri demontate si va sfatuim sa discutati
intotdeauna cu medicul ginecolog despre orice nelamurire pe care o aveti cu privire
la preventia si screening-ul cancerului de col uterin.

MIT 1

Cancerul de col uterin afecteaza numai femeile in varsta

 GRESIT. Cancerul de col uterin poate afecta femeile de orice varsta.

Statisticile arata ca varsta medie de stabilire a diagnosticului pentru
modificarile precanceroase de la nivelul colului uterin este de 29 de ani, iar
pentru carcinomul invaziv este de 47 de ani. Desi rareori boala este depistata
in jurul varstei de 20 de ani, acest lucru se poate intampla. De aceea, se
recomanda realizarea periodica a testului Babes-Papanicolau incepand cu
varsta de 21 de ani.

MIT 2

Testul Babes-Papanicolau este dureros

 GRESIT. Testul Babes-Papanicolau nu doare. Cel mult, realizarea

procedurii poate crea un oarecare disconfort. Fiecare femeie trebuie sa
constientizeze faptul ca orice senzatie neplacuta este nesemnificativa in
comparatie cu beneficiile realizarii acestui test care iti poate salva viata.
Stim ca este dificil sa te relaxezi inaintea procedurii, in special daca este
prima oara sau daca esti ingrijorata de rezultate. Insa, acest lucru este foarte
important si permite medicului ginecolog sa realizeze mai usor si mai repede
examinarea - muschii vaginali se contracta atunci cand iti este teama sau
esti anxioasa.

MIT 3

Nu am nevoie de screening pentru ca nu am niciun simptom

 GRESIT: Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai vreun simptom.

De fapt, majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu au simptome. In plus,
un test de screening, cum este testul Papanicolau, este menit sa depisteze
modificarile celulelor cervicale cauzate de HPV la persoanele sanatoase,
care nu prezinta simptome. Medicii sustin ca femeile nu trebuie sa astepte
pana cand observa semnele sau simptomele specific, pentru a se testa.
Screningul permite identificarea si tratarea celulele atipice cu mult inainte ca
orice simptom sa apara.

Atunci cand se manifesta, simptomele cancerului de col uterin sunt confuze.

Semnele de avertizare, cum ar fi sangerarile sau scurgerile vaginale anormale sunt
vagi si de altfel, multe femei confunda aceste manifestari cu alte conditii medicale
comune.
MIT 4

Nu mai poti ramane insarcinata dupa tratamentul cancerului de col uterin

 PARTIAL CORECT. In mod obisnuit, femeilor diagnosticate cu neoplasm

(cancer) de col uterin li se recomanda ca metoda de tratament realizarea unei
histerectomii (operatia clasica de extirpare a uterului – organul intern al
femeii in care se dezvolta sarcina) si / sau chimioterapie si radioterapie.
Exista, insa, si o alternativa la tratamentul clasic, care permite pastrarea
functiei de reproducere, astfel incat femeia diagnosticata cu cancer de col
uterin sa poata sa devina mama. Este vorba despre tratamentul conservator al
cancerului de col uterin, recomandat pentru cazurile de cancer de col uterin
incipient, in care celulele canceroase nu au invadat ganglionii limfatici.

In situatia in care, pe langa histerectomie este nevoie de anexectomie (indepartarea

chirurgicala a ovarelor), trebuie cunoscut ca exista si in aceasta situate o serie de
metode menite sa conserve fertilitatea, pe care medicii le recomanda femeilor
inainte de a incepe tratamentul pentru cancerul de col uterin. De exemplu, se pot
utiliza tehnologii de reproducere asistata pentru a ingheta ovulele si / sau embrioni,
iar radioterapia poate fi oferita astfel incat ovarele sa nu fie afectate de campul de
radiatii, pentru situatia cand este necesara radioterapia.

MIT 5

Un rezultat anormal al testului Papanicolau inseamna ca am cancer de col uterin

 GRESIT. Testul Papanicolau se efectueaza pentru a evidentia precoce

prezenta modificarilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infectia
persistenta cu HPV. Testul PAP in mediu lichid imbunatateste considerabil
identificarea leziunilor celulare.

Foarte rar, insa, un test anormal inseamna ca ai cancer cervical. Frecvent,

semnificatia anomaliilor celulare identificate este aceea ca celule recoltate de la
nivelul colului uterin arata diferit de celulele normale, atunci cand sunt examinate
la microscop. Daca nu sunt tratate, aceste leziuni pot progresa in ani de zile spre
cancer. Toate femeile cu un test anormal trebuie sa fie supravegheate cu atentie de
medicul ginecolog, care le va explica in detaliu ce masuri sunt necesare pentru a
preveni cancerul de col uterin.

MIT 6

HPV nu este o infectie frecventa. Afecteaza numai persoanele cu mai multi

parteneri

 GRESIT. Infectia cu HPV este foarte frecventa. Statisticile arata ca 8 din 10

persoane vor fi infectate la un moment dat pe parcursul vietii lor.
HPV genital este transmis cu usurinta prin contact intim la nivelul pielii din zona
genitala, inclusiv atingere, sex oral sau sexul cu un partener de acelasi sex. Prin
urmare, cu cat o persoana este mai activa sexual si are mai multi parteneri, cu atat
sansele de a fii infectata cu HPV sunt mai mari. Din pacate, folosirea
prezervativului nu ofera protectie 100%.

Este important de retinut ca a fi infectat cu HPV nu inseamna automat ca

partenerul actual a fost infidel. Virusul poate ramane nedetectat multi ani, de aceea
este dificil sa cunoastem cu exactitate momentul infectarii.

MIT 7

Testul Papanicolau nu mai trebuie facut la menopauza

 GRESIT. Conform ghidurilor international, testul Papanicolau este

recomandat tuturor femeilor cu varste cuprinse intre 21 si 65 de ani,
inclusive femeilor care sunt la menopauza. Femeile cu varste peste 65 ani ar
trebui sa discute cu medicul ginecolog despre nevoia de a continua testarea,
mai ales daca au cel putin 3 teste negative si nu au avut rezultate anormale in
ultimii 10 ani.

MIT 8

Poti face testul Papanicolau si in perioada menstruatiei

 GRESIT. Nu este recomandat sa-ti faci testul Papanicolau cand esti la

menstruatie. Pentru un rezultat cat mai precis, nu este bine sa-ti faci testul
PAP cand esti la menstruatie, cea mai indicata fiind perioada de mijloc a
ciclului menstrual. De asemenea, se recomanda evitarea contactului sexual
cu 48 de ore inainte realizarii testului, dusurile intravaginale sau utilizarea
oricaror medicamente vaginale timp de doua zile inainte de testare, deoarece
toate aceste activitati pot duce la pierderea sau deteriorarea celulelor de la
nivelul colului uterin.

MIT 9

Daca m-am vaccinat impotriva HPV, nu mai trebuie sa fac si testul Papanicolau

 GRESIT. Testul PAP este important si dupa vaccinarea impotriva HPV.

Vaccinul impotriva HPV previne infectarea cu anumite tulpini de virus,
cunoscandu-se ca 80% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de
infectia persistenta cu aceste tipuri de virus. Prin urmare, vaccinarea
impotriva HPV nu inseamna ca nu mai trebuie sa-ti faci regulat testul PAP.

MIT 10
Nu am nevoie de screening, deoarece nu exista cazuri de cancer de col uterin in
familie

 GRESIT: Majoritatea tipurilor de cancer de col uterin sunt cauzate de

anumite tulpini ale virusului papiloma uman. HPV se raspandeste prin
contactul cu pielea in timpul actului sexual vaginal, oral sau anal cu o
persoana care are virusul. Infectia cu HPV este atat de frecventa incat
aproape fiecare persoana activa sexual va fi infectata la un moment dat in
viata, daca nu s-a vaccinat impotriva HPV. Cu toate acestea, putini barbati si
femei infectati cu HPV vor dezvolta cancer. Lipsa unui istoric familial de
cancer de col uterin nu este neaparat un predictor al cancerului de col uterin
si nu este un motiv pentru care femeile sa evite realizarea testelor de
screening recomandate.